Adunări de devoțiune din 2017
O legătură sudată


O legătură sudată

Seară cu vârstnicul David A. Bednar

Adunare de devoțiune pentru tineri adulți din întreaga lume • 10 septembrie 2017 • Centrul de țăruș Apex North Carolina

Lanţul generaţiilor

Mesajul meu este inspirat dintr-o experiență pe care Susan și cu mine am avut-o în luna septembrie a anului 1999. Președintele Gordon B. Hinckley a venit la Colegiul Ricks, în prezent BYU-Idaho, pentru a dedica clădirea Spencer W. Kimball, care tocmai fusese finalizată. Susan și cu mine ne simțeam onorați să îi găzduim pe președintele și sora Hinckley în timpul unei zile memorabile, extrem de spirituale.

În timp ce se afla în campus, președintele Hinckley le-a vorbit studenților, personalului și profesorilor în cadrul unei adunări de devoţiune. Eu stăteam în prezidiu la doar câțiva metri de președintele Bisericii restaurate a Domnului în timp ce dânsul își rostea mesajul. Chiar și astăzi, în acest moment, în timp ce mă uit la fețele voastre și vă vorbesc, am o amintire clară a președintelui Hinckley stând la amvon în Auditoriul Hart. Îmi aduc aminte de principiile pe care le-a predat, tonul vocii sale, expresia feței dânsului și lucrurile pe care le-am învățat prin puterea Duhului Sfânt în timp ce îl ascultam.

Acum, vă invit să urmăriți o parte din acea adunare de devoțiune.

„Sâmbăta și duminica trecută am fost în Columbus, Ohio, unde am dedicat un templu nou și frumos. La toate cele șase sesiuni, templul și capela din apropiere erau pline de oameni. Spiritul Domnului era prezent și a fost o ocazie măreață și însemnată, aceea de a se dedica cel de-al doilea templu din istoria Bisericii în minunatul stat Ohio.

Alături de mine erau soția și fiica mea, care venise să fie alături de mama ei. Spre bucuria noastră, o nepoată și doi dintre copiii ei, strănepoții noștri, veniseră cu mașina din St. Louis, unde locuiau …

Cu câteva zile în urmă, în timp ce eram în templul din Columbus, Ohio, și mă uitam la strănepoții mei, mi s-a întâmplat un lucru straniu. Dintr-o dată, mi-am dat seama că mă aflam între trei generații pe care le cunoșteam de dinaintea mea și trei generații de după mine. Inima mea s-a întors literalmente către strămoșii mei. S-a întors și către urmașii mei. Mi-am imaginat un lanț al generațiilor; acel lanț începe în trecutul îndepărtat despre care știm atât de puțin. Acum, el continuă trei generații după mine. Mi-am închipuit acel lanț, care până acum era neîntrerupt, frumos și puternic …

M-am gândit, în timp ce stăteam în templu, că eram o verigă care unea generațiile din trecut cu toate generațiile din viitor. Mintea, trupul, țesuturile, mădularele, încheieturile și creierul sunt toate o moștenire de la cei care au trăit înaintea mea. Și ei le-au transmis, prin mine, posterității mele. Nu-mi pot permite să rup acel lanț. Posteritatea mea nu-și poate permite să rupă acel lanț …

Aș vrea să am un limbaj elocvent pentru a vă exprima, dragi tineri care v-ați adunat astăzi aici, sentimentul pe care l-am avut în templu, imensa dorință ca nici eu, nici posteritatea mea să nu rupă vreodată lanțul generațiilor familiei noastre.

Vouă vă spun cu toată tăria pe care o am: nu deveniți veriga slabă din lanțul generațiilor voastre. Ați venit în această lume cu o moștenire extraordinară. V-ați născut din femei și bărbați minunați, bărbați curajoși și femei cu realizări mari și o credință nemaipomenită. Să nu-i dezamăgiți niciodată! Să nu faceți niciodată nimic ce ar putea slăbi lanțul în care jucați un rol fundamental.1

Imaginea lanțului generațiilor era clară în mintea mea. Avertizarea de a nu deveni o verigă slabă în lanțul generațiilor m-a impresionat foarte tare. Sfatul de a nu face vreodată ceva ce ar slăbi lanțul generațiilor mi-a străpuns sufletul. În ceea ce ne privește pe Susan și pe mine, lecțiile simple și puternice pe care le-am învățat în acea după-amiază de septembrie ne-au influențat în bine căsnicia, familia și fiecare aspect al vieții.

Familia Call

Când a fost tânără și a locuit în casa părintească din Afton, Wyoming, Susan a cunoscut și a admirat o familie din episcopia ei care este un exemplu extraordinar al lanțului generațiilor.

[Cuvintele surorii Susan K. Bednar]

În episcopia în care am crescut, era o familie minunată cu 14 copii. Mama și tatăl, Bessie și Evan Call, se căsătoriseră în templu și rămăseseră fideli și credincioși legămintelor lor. Ei i-au învățat pe copiii lor doctrina Evangheliei restaurate și au fost binecuvântați să crească o familie neprihănită.

Cu câțiva ani în urmă, am cunoscut o tânără frumoasă la o adunare de împărtășanie la care luam parte. Când am făcut cunoștință, a menționat faptul că o cunoșteam pe mama ei. Mama ei era una dintre fiicele fratelui și surorii Call, o prietenă foarte bună din tinerețea mea. Această tânără pe care am cunoscut-o la adunarea de împărtășanie era nepoata familiei Call. După ce am întrebat-o, am aflat că ea era cea de-a 44-a nepoată din 96 de nepoți, iar bebelușul ei era cel de-al 230-lea strănepot al lui Bessie și Evan Call. Aceste cifre m-au uimit. Ce posteritate!

M-am gândit de multe ori de atunci: Ce s-ar fi întâmplat dacă fratele și sora Call nu s-ar fi căsătorit în templu sau nu și-ar fi ținut legămintele? Dacă nu ar fi rămas credincioși „credinței fantastice” a generațiilor precedente? Dacă nu i-ar fi învățat pe copiii lor Evanghelia prin exemplu și precept? Dacă ar fi fost o verigă slabă în lanțul generației lor? Câți oameni ar fi fost afectați? Răspunsul este clar. Deciziile luate de acest cuplu au afectat mai mult de 300 de membri ai familiei – iar numărul continuă să crească pe măsură ce se nasc strănepoți și stră-strănepoți în această familie.

Comparați această relatare cu o altă experiență pe care am avut-o cu o prietenă dragă care nu este membră a Bisericii, pe care o cunoșteam de multă vreme. Imaginați-vă șocul pe care l-am avut într-o zi când mi-a spus în treacăt că avea o bunică mormonă. Am fost surprinsă deoarece ea nu știa nimic despre doctrina și principiile Evangheliei și nu fusese niciodată interesată să cunoască doctrina şi principiile Evangheliei. Cu toate că nu cunosc răspunsul, m-am întrebat adeseori: „Când a avut loc ruperea lanțului generațiilor ei?”. Concluzia sigură este că prietena mea nu s-a bucurat niciodată de binecuvântările Evangheliei lui Isus Hristos în viața ei din cauza deciziilor luate de cei care au trăit înaintea ei.

În calitate de verigă în lanțul generațiilor voastre, trebuie să conștientizați că deciziile pe care le luați acum și în viitor nu vă afectează doar pe voi. Deciziile voastre îi afectează atât pe cei care au trăit înaintea voastră, cât şi pe cei care vor trăi după voi. Exemplul și influența supunerii voastre față de principiile Evangheliei, puterea neprihănirii voastre personale și consecințele deciziilor bune sau rele pe care le luați se vor răsfrânge asupra generațiilor viitoare. Vă rog, fiți o verigă puternică în lanțul generațiilor voastre!

Am o mărturie despre Evanghelia restaurată a lui Isus Hristos. Depun mărturie că Dumnezeu a rânduit căsătoria dintre un bărbat și o femeie și că familia este esențială pentru destinul etern al copiilor lui Dumnezeu.

Depun mărturie că, datorită sacrificiului Său ispășitor, Isus Hristos ne mântuiește de păcatele noastre și de alegerile noastre greșite și ne dă putere peste capacitatea noastră de a rămâne fideli Evangheliei și legămintelor pe care le facem, în special când experiențele vieții ni se par prea grele.

Știu că Duhul Sfânt ne dă îndemnuri spirituale în minte și în inimă și ne va ajuta să descoperim și să punem în practică moduri în care să fim o verigă puternică în lanțul generațiilor noastre. În numele lui Isus Hristos, amin.

[Sfârșitul cuvântării surorii Susan K. Bednar]

O legătură sudată

Sper să pot clădi pe învățăturile președintelui Hinckley despre „lanțul generațiilor” noastre. Dânsul a explicat clar și accentuat ceea ce nu trebuie să facem, adică să nu devenim o verigă slabă în lanțul generațiilor. Eu vreau să mă concentrez asupra ceea ce trebuie să facem, adică să devenim o legătură sudată în lanțul generațiilor.

În Doctrină și legăminte 128:18, învățăm că „pământul va fi lovit de un blestem , dacă nu va exista o  legătură sudată, de un fel sau altul, între părinți și copii, într-un domeniu sau altul – și iată, care este acest domeniu? Este botezul pentru cei morți. Pentru că, fără ei noi nu putem deveni desăvârșiți; nici ei nu pot deveni desăvârșiți fără noi. Nici ei și nici noi nu putem deveni perfecți fără aceia care au murit, de asemenea, în Evanghelie; pentru că este necesar ca în timpul inaugurării dispensației  plenitudinii  timpurilor, care dispensație începe acum să fie inaugurată, ca o uniune întreagă, completă și perfectă, și o sudură a dispensațiilor, a cheilor, a puterilor și a slavei să se producă și să fie revelate din timpurile lui Adam chiar până în zilele noastre”2.(am încheiat citatul)

Vă invit să vă gândiți la două întrebări de bază care au legătură cu această scriptură.

Prima întrebare: Ce este legătura sudată? Președintele Joseph F. Smith ne-a învățat: „Trebuie să existe o legătură, o sudură, între părinți și copii până când întregul lanț al familiei lui Dumnezeu va fi legat într-unul singur și toți vor deveni familia lui Dumnezeu și a lui Hristos”3.

Restaurarea autorității și a cheilor preoției în această ultimă dispensație face posibil ca fiecare dintre noi să primească, să-și amintească și să onoreze rânduielile necesare salvării individuale și exaltării familiei. Ilie într-adevăr a venit, după cum a fost promis, pentru a conferi cheile preoției și autoritatea de pecetluire care întoarce inimile și creează legături sudate între generații. Există din nou pe pământ în aceste zile din urmă slujitori autorizați care pot conferi binecuvântările sacre date de Salvator, „că orice pecetluiești pe pământ va fi pecetluit în cer; și orice legi pe pământ, în numele Meu și prin cuvântul Meu, spune Domnul, va fi legat veșnic în cer”4.

Astfel, „rânduielile pentru și în folosul celor morți pe care le înfăptuim în temple, începând cu botezul, fac posibilă existența unei legături sudate între generații care îndeplinește scopul creării pământului”5.

A doua întrebare: În ce fel acea legătură sudată salvează pământul de la a fi lovit de un blestem? Președintele Joseph Fielding Smith a declarat: „Nu este vorba numai despre botezul pentru cei morți, ci și de pecetluirea părinților și de cea a copiilor cu părinții, astfel încât să existe «o uniuneîntreagă, completă și perfectă, și o sudură a dispensațiilor, a cheilor, a puterilor și a slavei», de la începutul până la sfârșitul timpurilor. Dacă puterea de pecetluire [restaurată de Ilie] nu ar fi pe pământ, atunci confuzia ar domni și dezordinea ar lua locul ordinii în ziua în care Domnul va veni și, desigur, aceasta nu se poate întâmpla, pentru că toate lucrurile sunt guvernate și controlate de o lege perfectă în împărăția lui Dumnezeu”6.

De ce ar fi pământul blestemat? „Pur și simplu pentru că, dacă nu va exista o legătură sudată între părinți și copii – care este lucrarea pentru cei morți – atunci noi [am] fi respinși; întreaga lucrare a lui Dumnezeu [ar] eșua și [ar] fi complet devastată… Restaurarea acestei autorități [de pecetluire] este binecuvântarea [sau influența dreaptă] care salvează pământul de la devastarea completă la venirea lui Isus Hristos.”7

Aceste adevăruri de bază ale Evangheliei ne ajută să înțelegem motivul pentru care „căsătoria dintre un bărbat și o femeie este rânduită de Dumnezeu, familia fiind esențială pentru planul Creatorului cu privire la destinul etern al copiilor Lui”8.

Dar unii dintre voi ați avut parte de tristețe imensă în cadrul unor relații de familie abuzive sau disfuncționale. Prin urmare, este posibil să nu doriți să fiți uniți cu oameni care v-au produs durere și suferință.

Dar ascultaţi-mă, vă rog: legăturile eterne de familie se sudează numai prin autoritatea preoției și neprihănirea personală. Indiferent de lucrurile rele care s-au întâmplat în familia voastră, vă depun mărturie și vă promit că Domnul Isus Hristos este sursa vindecării, reînnoirii și refacerii de care aveți nevoie.

Probabil ați vărsat lacrimi în noaptea încercării voastre, dar în dimineața noii voastre vieți, posibilă prin Mântuitorul și Salvatorul nostru, veți avea bucurie.9

Deci, ce e de făcut?

În timpul unor discuții despre lucruri importante în cadrul Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, președintele Boyd K. Packer deseori întreba: „Deci, ce e de făcut?” După părerea mea, această întrebare înseamnă: „Ce schimbare spirituală importantă va aduce această idee, propunere sau acțiune în viețile membrilor Bisericii? Îi va binecuvânta cu adevărat pe cei cărora le slujim?” În esență, dânsul ne invita să ne gândim la valoarea și la implicațiile pe care le aveau subiectul în discuție. Am realizat că întrebarea „Deci, ce e de făcut?” este de mare ajutor când mă gândesc la ceva și încerc să identific lucrurile care contează cel mai mult.

Așadar, poate vă întrebați: „Frate Bednar, «Deci, ce e de făcut» în urma mesajului dumneavoastră pentru noi?”.Cred că răspunsul la această întrebare se găsește în alte trei întrebări pe care unii poate vi le puneți chiar acum.

Sunt mulți tineri și tinere care participă la această adunare de devoțiune și care sunt prima generație de membri ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă. Ați ascultat și ați primit mesajul Evangheliei restaurate a lui Isus Hristos, ați fost botezați și confirmați prin autoritatea corespunzătoare a preoției și, în prezent, înaintați cu o credință fermă în Hristos. Fie că v-ați convertit recent sau mai demult, sunteți un element vital al Bisericii și sunteți salvarea familiei voastre prezente și viitoare. Sunteți prima verigă din lanțul vostru al generațiilor.

Dar, poate vă întrebați: „Fiind singurul membru al Bisericii din familia mea și având parte de opoziție din partea părinților, a fraților, surorilor şi altor membri ai familiei mele, cum pot deveni o legătură sudată, puternică?”.

Poate că, citind povestiri despre pionierii de la începutul acestei dispensații, care au suferit persecuții și greutăți fizice și au traversat câmpii pentru a se stabili în valea Salt Lake, vă întrebați dacă ați putea face ceea ce au făcut ei. Dar mulți dintre voi chiar faceți ceea ce au făcut ei! Poate că încercările prin care treceți voi astăzi sunt diferite de cele ale pionierilor, dar opoziția față de adevărul restaurat este aceeași astăzi și este din ce în ce mai puternică.

În luna aprilie a anului 1986, șeful unui trib din centrul Ghanei a decedat. La pregătirile pentru înmormântarea lui, a participat fratele vitreg al acestuia, Fred Antwi, care în urmă cu un an fusese botezat și confirmat membru al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Fără ca Fred să știe, sora mai tânără a șefului de trib, mama-regină, plănuia să-l facă pe el noul șef de trib.

În seara de dinaintea înmormântării, un membru al familiei a vorbit cu Fred în privat și l-a întrebat: „Știi ce planuri are familia pentru tine?”. Fred a răspuns: „Nu, nu mi s-a spus nimic”. Apoi, membrul familiei a spus: „Vei fi noul șef de trib!”. Fred a fost surprins și a spus răspicat: „Nu! Religia nu-mi va permite acest lucru”.

Să slujești în calitate de șef de trib este o onoare. Șeful de trib este conducătorul principal peste satele lui și, când el vorbește, oamenii se supun. Un șef de trib e sprijinit financiar și primește orice consideră că are nevoie. Fred slujea în calitate de președinte de ramură la vremea în care a aflat despre posibilitatea de a deveni șef de trib. Și nu dorea să participe la ritualuri tribale contrare principiilor Evangheliei Salvatorului.

Citez acum răspunsul lui Fred la anunțul neașteptat al surorii lui. „În aceeași seară, m-am urcat în mașină și am mers să-l vizitez pe unul dintre vârstnicii tribului nostru într-un sat învecinat. Am vrut să vorbesc cu el despre vestea pe care o primisem. El mi-a explicat: «Cunosc planurile și nu pot face nimic să te ajut să le eviți»”.

Apoi, Fred a spus: „Știi că sunt creștin și că religia mea nu-mi va permite să fiu șef de trib deoarece sunt multe lucruri pe care un șef de trib trebuie să le facă, iar eu nu le voi face”. Vârstnicul tribului a răspuns: „Ei bine, atunci du-te înapoi la conducătorii tăi și spune-le că ești creștin și nu poți fi șef de trib”. Fred a răspuns: „M-am întors să le spun conducătorilor, dar ei nu m-au băgat în seamă”.

Fred a continuat: „Fratele meu vitreg [fostul șef de trib] urma să fie înmormântat la miezul nopții, deci eu mergeam cu mașina în spatele mașinilor altor membri ai familiei. Când am ajuns la o intersecție, în loc să virez la stânga după ceilalți, am luat-o la dreapta spre Cape Coast și am prins viteză”.

În următoarele șase luni, Fred nu a vorbit cu membrii familiei extinse. Mai târziu, a aflat că, dacă ar fi mers la înmormântare, ar fi fost numit următorul șef de trib și ar fi fost pus într-o situație dificilă. În cele din urmă, a aflat că nepotul său, unul dintre fiii reginei-mamă, a fost numit noul șef de trib.

Când Fred a luat-o la dreapta spre Cape Coast, el a întărit prima verigă din lanțul generațiilor sale. Cursul vieții lui Fred s-a schimbat în mod miraculos datorită faptului că a rămas ferm în mărturia sa despre doctrina și principiile Evangheliei restaurate. El și sora Antwi au fost primii misionari cu timp deplin din Africa de Vest, chemați să slujească în Templul Ghana. În prezent, Fred slujește în calitate de consilier în președinția Templului Accra Ghana, iar soția dânsului este asistenta coordonatoarei femeilor în templu.

Ca nou convertit în Biserica Salvatorului, Fred a fost binecuvântat și întărit să învingă opoziția puternică din partea familiei, a prietenilor și a cunoștințelor. Fratele și sora Antwi i-au învățat cu sârguință pe copiii lor Evanghelia lui Isus Hristos și au întemeiat modele de neprihănire în familia lor care influențează generații întregi. La fel cum a început cu Fred și soția lui, începe și cu voi!

Începe cu voi, cei din prima generație de membri ai Bisericii! Voi sunteți pionieri, atât pentru strămoșii voștri, cât și pentru posteritatea voastră. Membrii familiei voastre care au decedat și vă precedă în lanțul generațiilor voastre se roagă pentru ajutorul vostru, iar cei care vor veni după voi se bazează pe credința voastră. Aveți cu adevărat puterea de a deveni legături sudate. Țineți minte, începe cu voi! Și cu ajutorul Domnului, puteți să faceți asta!

Unii dintre voi poate vă întrebați: „Cum pot spera să întemeiez o familie eternă dacă nu am făcut niciodată parte dintr-un cămin puternic de sfinți din zilele din urmă?”. Poate vă vor fi de folos câteva observații din experiența mea.

„Lanțurile generațiilor” mele personale sunt destul de diferite pe partea mamei și pe partea tatălui. Pe partea mamei, eu sunt a cincea generație de membri ai Bisericii. Strămoșii ei s-au alăturat Bisericii în Anglia și Elveția în perioada de început a restaurării. Așadar, pe partea mamei, eu sunt o verigă dintr-un lanț lung de generații credincioase.

Pe partea tatălui, sunt prima generație de membri ai Bisericii. Fiindcă tatăl meu nu s-a alăturat Bisericii decât târziu în viața sa, fratele meu și cu mine am fost primii membri ai familiei Bednar care au primit preoția. Eu am fost primul din familia noastră care a slujit într-o misiune cu timp deplin. Prin urmare, asemenea multora dintre voi, eu sunt prima verigă a Evangheliei din lanțul generațiilor Bednar.

Tatăl meu a fost un bărbat bun, devotat și harnic. Îl iubesc și am învățat lecții importante lucrând alături de el, care m-au ajutat să devin persoana care sunt astăzi. Mama mea m-a învățat să mă rog și să prețuiesc scripturile. O iubesc și apreciez flacăra credinței pe care a aprins-o în mine. Totuși, în mod interesant, nu îmi amintesc să ne fi rugat, să fi studiat scripturile sau să fi avut seara în familie împreună. M-am rugat și am citit din Cartea lui Mormon cu mama mea, dar nu am făcut niciodată aceste lucruri împreună ca tată, mamă și copii.

Cu ajutorul Domnului, puteți să creați o familie eternă, chiar dacă nu vă trageți dintr-un cămin de sfinți din zilele din urmă ca cele de pe coperta revistei Liahona sau Ensign. Vă rog să vă aduceți mereu aminte: începe cu voi!

Tocmai faptul că nu am avut un model de familie neprihănită în copilărie a stârnit în mine o dorință puternică să lucrez cu sârguință împreună cu Susan să ne asigurăm că în familia pe care o creăm va exista un astfel de model. În timp ce ne-am sfătuit unul cu celălalt și am cerut ajutor în rugăciunile noastre, am fost inspirați și binecuvântați să îi ajutăm pe copiii noștri să învețe principiile Evangheliei restaurate a Salvatorului. Cu siguranță nu am fost părinți perfecți, dar am primit darurile spirituale de care am avut nevoie și am găsit „[întărire]”10.

Voi și cu mine nu suntem prinși în capcana experiențelor noastre din trecut. Nu suntem în totalitate victime ale circumstanțelor noastre prezente sau ale mediului în care trăim. Duhul Sfânt ne va învăța toate lucrurile pe care trebuie să le facem, inclusiv cum să creăm modelul de familie neprihănită din care nu am făcut parte. Începe cu voi! Și cu ajutorul Domnului, puteți să faceți asta!

Unora dintre voi vi s-a frânt inima din cauza unor membri ai familiei sau conducători respectați care nu au onorat legămintele sacre ale căsătoriei. Vă puteți întreba: „Dacă părinții mei sau alte cupluri pe care le-am cunoscut au fost pecetluite în templu și căsniciile lor nu au răzbit, ce speranță am eu că voi putea avea o căsnicie care să dureze pentru totdeauna?”.

Vouă celor care ați trăit experiența durerii provocate de un divorț în familie sau ați simțit agonia încrederii pierdute, aduceți-vă, vă rog, aminte că începe din nou cu voi! S-a rupt, probabil, o verigă din lanțul generațiilor voastre, dar celelalte verigi bune și ceea ce a rămas din lanț au, totuși, o însemnătate eternă. Puteți să întăriți lanțul vostru și poate chiar să ajutați la restaurarea verigilor rupte. Lucrarea aceasta va fi înfăptuită în mod individual.

Noi suntem fii și fiice ai lui Dumnezeu. Potrivit planului etern al fericirii întocmit de Tatăl, suntem înzestrați cu darul libertății morale de a alege și avem puterea de a acționa. Nu suntem doar obiecte asupra cărora se acționează. Avem puterea de a acționa pentru noi înșine și trebuie să căutăm în mod activ să fim angajați în a face mult bine.11

O căsnicie în care te simți împlinit și fericit nu se găsește; mai degrabă, ea este creată de un bărbat și o femeie care își țin legămintele. Mă tem că unii dintre voi căutați la nesfârșit ceva ce nu există. Nu există un potențial soț perfect sau o potențială soție perfectă care să vă scutească de suferințe emoționale sau neliniște spirituală. Dar, cu puterea Domnului, un bărbat credincios și o femeie credincioasă care își folosesc libertatea de a alege pot crea o căsnicie în care să se simtă împliniți și familia eternă la care speră și aspiră.

Faptul de a sluji cu altruism într-o relație de căsătorie necesită răbdare și perseverență într-o lume care încurajează în mod necontenit egocentrismul și egoismul. Dar începe cu voi pe măsură ce acționați și înaintați cu credință în Salvator, căutați în permanență ajutor ceresc și vă folosiți cu neprihănire libertatea morală de a alege. Cu ajutorul Domnului, puteți să faceți asta.

Promisiuni, binecuvântări și mărturie

Iubiţii mei fraţi şi surori, vă implor cu toată energia sufletului meu să deveniți o legătură sudată în lanțul generațiilor voastre.

Deveniţi o legătură sudată făcând lucruri simple ca fratele și sora Call, precum să vă onorați legămintele sfinte și să-i învățați pe copiii voștri să trăiască potrivit Evangheliei restaurate a lui Isus Hristos și să o iubească.

Deveniți o legătură sudată având curajul și credința în Salvator de a o lua la dreapta, cum a făcut fratele Antwi.

Deveniți o legătură sudată având încredere că Duhul Sfânt vă va învăța toate lucrurile și vă va lumina calea, chiar și atunci când nu știți exact dinainte unde trebuie să mergeți și ce trebuie să faceți.

Deveniți o legătură sudată alungând cu sârguință și curaj întunericul din jurul vostru12 și rezistând eroic în faţa relelor seducătoare din zilele din urmă.

Invoc o binecuvântare apostolică asupra voastră ca, prin puterea Duhului Sfânt, să puteți înțelege mai bine importanța locului vostru în lanțul generațiilor. Știu că veți fi binecuvântați și întăriți pe măsură ce vă străduiți să deveniți o legătură sudată. Și vă promit că puteți face aceasta, cu ajutorul Domnului!

Depun mărturie cu bucurie că Isus Hristos este Fiul Cel Viu al Dumnezeului Celui Viu. Știu că El trăiește, că a înviat și ştiu că El ne cunoaște și ne iubește pe fiecare în parte. Depun mărturie că autoritatea și cheile preoției care leagă pe pământ și în cer au fost restaurate pe pământ în aceste zilele din urmă. Și știu că, pe măsură ce urmăm planul etern al Tatălui, vom fi fericiți în această viață și familiile noastre pot fi împreună pentru totdeauna. Despre aceste lucruri depun mărturie în numele sacru al Domnului Isus Hristos, amin.

Note

  1. Gordon B. Hinckley, „Chains” (adunare de devoțiune la Colegiul Ricks, 7 septembrie 1999), video.byui.edu; vezi, de asemenea, „Ricks College Devotional, September 7, 1999”, Discourses of President Gordon B. Hinckley, Volumul 1: 1995–1999 [2005], p. 471–477.

  2. Doctrină și legăminte 128:18, subliniere adăugată.

  3. Teachings of the Presidents of the Church: Joseph F. Smith (2011), p. 411.

  4. Doctrină și legăminte 132:46.

  5. D. Todd Christofferson, „Mântuirea celor morți și mărturia despre Isus”, Ensign, noiembrie 2000, p.11.

  6. Învățături ale președinților Bisericii: Joseph Fielding Smith (2013), p. 232.

  7. Învățături: Joseph Fielding Smith, 232.

  8. „Familia: o declaraţie oficială către lume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129.

  9. Vezi Psalmii 30:5.

  10. „Doamne, Îți voi urma calea”, Imnuri, nr. 138

  11. Vezi Doctrină şi legăminte 58:27-28.

  12. Vezi Doctrină şi legăminte 50:23-25.

Tipărește