Intenția lui Dumnezeu este să vă aducă acasă
Totul în planul Tatălui pentru copiii Săi preaiubiți este menit să îi aducă pe toți acasă.
Doresc să-mi exprim recunoștința pentru rugăciunile pe care le-ați oferit în timp ce am început procesul de adaptare la chemarea, primită prin președintele Nelson, de a sluji în calitate de apostol al Domnului Isus Hristos. Probabil vă puteți imagina cât de umil m-am simțit și că aceasta a fost o perioadă extraordinară de schimbare și autoexaminare atentă. Cu toate acestea, este, desigur, o mare onoare să-I slujesc Salvatorului, în orice responsabilitate, și să fiu implicat alături de dumneavoastră în împărtășirea veștilor bune ale Evangheliei Sale pline de speranță.
Mai mult decât atât, s-a spus că în spatele fiecărui apostol nou stă o soacră uimită. Nu știu dacă acest lucru chiar a fost spus în momentul de față, dar în acest caz, cu siguranță ar fi putut fi spus. Și bănuiesc că faptul că soacra mea nu mai este printre noi nu reduce deloc uimirea ei.
Acum câteva luni, când soția mea și cu mine vizitam o altă țară cu diferite însărcinări în cadrul Bisericii, m-am trezit într-o dimineață devreme și m-am uitat cu privirea încețoșată pe fereastra hotelului nostru. Jos, pe strada aglomerată, am văzut că fusese pusă o barieră și un polițist se afla în zonă pentru a întoarce mașinile care ajungeau la acea barieră. La început, doar câteva mașini au circulat pe acolo și au fost întoarse din drum. Dar, pe măsură ce timpul trecea și traficul creștea, au început să se formeze coloane de mașini.
De sus, de la fereastră, am privit cum polițistul părea să fie mulțumit de puterea sa de a bloca traficul și de a întoarce oamenii din drum. De fapt, el părea să se miște vioi, de parcă ar fi început să danseze de fericire, în timp ce fiecare mașină se apropia de barieră. Când vreun șofer era frustrat din cauza barierei, polițistul nu părea să fie de ajutor sau înțelegător. El doar dădea din cap în mod repetat și indica spre direcția opusă.
Prietenii mei, semenii mei ucenici pe drumul vieții muritoare, planul minunat al Tatălui nostru, chiar planul Său „fabulos” este menit să vă aducă acasă, nu să vă țină afară. Nimeni nu a pus o barieră și nu a trimis pe cineva acolo pentru a vă întoarce din drum și a vă îndepărta. De fapt, este exact invers. Dumnezeu caută neîncetat să vă aibă alături de El. El „dorește ca toți copiii Săi să aleagă să se întoarcă la El” și folosește toate mijloacele posibile pentru a vă aduce înapoi.
Tatăl nostru iubitor a supravegheat crearea acestui pământ cu scopul precis de a ne oferi, dumneavoastră și mie, ocazia de a avea experiențele de perfecționare și purificare din viața muritoare, șansa de a ne folosi libertatea morală de a alege oferită de Dumnezeu pentru a-L alege pe El, pentru a învăța și a progresa, a face greșeli, a ne pocăi, a-L iubi pe Dumnezeu și pe aproapele nostru și, într-o zi, să ne întoarcem acasă la El.
El L-a trimis pe prețiosul Său Fiu Preaiubit în această lume decăzută pentru a trăi întreaga experiență umană, pentru a oferi restului copiilor Săi un exemplu de urmat și pentru a ispăși și mântui. Mărețul dar ispășitor al lui Hristos îndepărtează toate barierele morții fizice și spirituale care ne-ar putea despărți de căminul nostru etern.
Totul în planul Tatălui pentru copiii Săi preaiubiți este menit să îi aducă pe toți acasă.
Cum numesc mesagerii lui Dumnezeu, profeții Săi, acest plan în scripturile restaurării? Ei îl numesc planul mântuirii, planul milei, marele plan al fericirii și planul salvării care este pentru toți, „prin sângele Singurului Meu Născut”.
Intenția mărețului plan al fericirii întocmit de Tatăl este de a vă oferi fericirea aici, acum și în eternități. Nu este de a vă îngrădi fericirea și a vă face, în schimb, să vă îngrijorați și să vă temeți.
Intenția planului mântuirii întocmit de Tatăl este, de fapt, de a vă oferi mântuirea, fiind salvați prin suferințele și moartea lui Isus Hristos, eliberați din robia păcatului și morții. Nu este de a vă lăsa așa cum sunteți.
Intenția planului milei întocmit de Tatăl este de a vă oferi milă pe măsură ce vă întoarceți către El și vă cinstiți legământul de loialitate față de El. Nu este de a ne refuza mila și a provoca durere și suferință.
Intenția planului salvării întocmit de Tatăl este, de fapt, de a vă oferi salvarea în împărăția gloriei celestiale, pe măsură ce primiți „mărturia despre Isus” și Îi oferiți sufletul dumneavoastră întreg. Nu este de a vă ține afară.
Înseamnă aceasta că totul este permis în ceea ce privește modul în care ne trăim viața? Că modul în care alegem să ne folosim libertatea de a alege nu contează? Că putem accepta sau respinge poruncile lui Dumnezeu? Nu, bineînțeles că nu! Cu siguranță, una dintre cele mai consecvente invitații și rugăminți ale lui Isus în timpul slujirii Sale din viața muritoare a fost ca noi să ne schimbăm, să ne pocăim și să venim la El. În esență, în toate învățăturile Sale de a trăi potrivit unui standard de conduită morală mai înalt este inclusă o chemare la progres personal, la credința în Hristos care transformă, la o schimbare măreață în inimă.
Dumnezeu dorește ca noi să ne schimbăm radical pornirile pline de egoism și mândrie, să înlăturăm omul firesc, astfel încât să ne „[ducem] și să nu mai [păcătuim]”.
Dacă noi credem că intenția planului atotcuprinzător al Tatălui este de a ne salva, de a ne mântui, de a ne oferi milă și, astfel, de a ne aduce fericire, care este intenția Fiului prin care este împlinit acest mare plan?
Fiul Însuși ne spune: „Căci M-am pogorât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis”.
Voia lui Isus este voia Tatălui binevoitor! El dorește să facă posibil ca până și ultimul copil al Tatălui Său să aibă parte de obiectivul final al planului – viața eternă alături de Ei. Niciunul nu este lipsit de acest potențial divin.
Dacă aveți tendința de a vă îngrijora că nu veți fi niciodată suficient de buni sau că puterea plină de dragoste a ispășirii infinite a lui Hristos îi acoperă cu milă pe toți ceilalți, dar nu și pe dumneavoastră, atunci ați înțeles greșit. Infinit înseamnă infinit. Infinitul vă acoperă pe dumneavoastră și pe cei pe care îi iubiți.
Nefi explică acest adevăr minunat: „El nu face nimic decât dacă este spre binele lumii; căci El iubește lumea, chiar într-atât, încât Și-a jertfit propria viață pentru ca să poată să-i tragă pe oameni la El. Prin urmare, nu poruncește la nimeni să nu ia parte la salvarea Sa”.
Salvatorul, Păstorul cel Bun, Se duce în căutarea oilor Sale pierdute până când le găsește. El „dorește ca nici unul să nu piară”.
„Brațul milei Mele este întins către voi și oricine va veni, pe acela Eu îl voi primi.”
„Aveți pe vreunii dintre voi care sunt bolnavi? Aduceți-i aici. Aveți voi pe vreunii care sunt infirmi sau orbi sau șchiopi sau mutilați sau leproși sau care sunt zbârciți sau care sunt surzi sau care sunt în suferință de orice fel? Aduceți-i pe ei aici și Eu îi voi vindeca pe ei, căci Eu Mă îndur de voi.”
El nu a alungat-o pe femeia care avea o scurgere de sânge; nu S-a ferit de lepros; nu a respins femeia prinsă în preacurvie; nu i-a refuzat pe cei pocăiți – indiferent de păcatul lor. Și El nu vă va refuza, pe dumneavoastră sau pe cei pe care îi iubiți, când Îi aduceți o inimă frântă și un spirit smerit. Aceasta nu este intenția Sa sau țelul Său, nici planul Său, scopul Său, dorința sau speranța Sa.
Nu, El nu pune blocaje și bariere; El le înlătură. El nu vă ține afară; El vă invită înăuntru. Întreaga Sa slujire a fost o declarație vie a acestei intenții.
Apoi, desigur, este sacrificiul Său ispășitor, care este mai greu de înțeles pentru noi, dincolo de capacitatea noastră de muritori de a pricepe. Dar, și acesta este un „dar” important, noi înțelegem, putem pricepe, intenția sfântă și salvatoare a sacrificiului Său ispășitor.
Vălul templului s-a rupt în două când Isus a murit pe cruce, simbolizând faptul că accesul înapoi în prezența Tatălui a fost larg deschis – tuturor acelora care se vor întoarce către El, se vor încrede în El, Îi vor încredința poverile lor și vor lua jugul Său asupra lor prin legământ.
Cu alte cuvinte, planul Tatălui nu este despre bariere. Niciodată nu a fost; niciodată nu va fi. Sunt lucruri pe care trebuie să le facem, porunci pe care trebuie să le ținem, aspecte ale firii noastre pe care trebuie să le schimbăm? Da. Dar, cu harul Său, le putem face și nu sunt peste puterile noastre.
Aceasta este vestea bună! Sunt nespus de recunoscător pentru aceste adevăruri simple. Țelul Tatălui, planul Său, scopul Său, intenția Sa, dorința Sa și speranța Sa sunt toate de a vă vindeca, toate de a vă oferi pace, toate de a vă aduce, pe dumneavoastră și pe cei dragi, acasă. Despre toate acestea depun mărturie, în numele lui Isus Hristos, amin.