Nō ni’a i te mau ve’a a te ’Ēkālesia
E ’utuāfare nō te mau ve’a nā te ao ato’a nei
E ’utuāfare nō te mau ve’a nā te ao ato’a nei


« E ’utuāfare nō te mau ve’a nā te ao ato’a nei », Novema 2021.

E ’utuāfare nō te mau ve’a nā te ao ato’a nei

Hōho’a
mau ve’a

Ha’amata i te āva’e Tēnuare 2021, ’ua ha’amata te ’Ēkālesia i te nene’i e toru ve’a nā te ao nei : Te Hoa (nā te mau tamari’i 3–11 matahiti), Nō te Pūai o te Feiā Āpī (nā te feiā ’āpī 11–18 matahiti), ’e te Liahona (nā te feiā pa’ari). ’Ua mono teie mau ve’a i nā ve’a e maha a te ’Ēkālesia nā mua atu, e toru tei nene’ihia nā roto ana’e i te reo peretāne.

I tō rātou fa’aarara’a i teie mau ve’a ’āpī, ’ua parau te Peresidenira’a Mātāmua ē, « Tō mātou hina’aro maoti rā ’ia tāpa’o te mau melo nō te mau vāhi ato’a i tō rātou i’oa, ’e ’ia mānava i teie fa’aurura’a ’o te pāturu i te fa’aro’o i roto i tō rātou ā’au ’e tō rātou fare » (rata nā te Peresidenira’a Mātāmua, 14 nō ’Ātete 2020).

Tē ’ohipa itoito nei mātou nō te ha’apāpū ē, nō Torovēnia ānei ’outou ’aore rā nō Pāniora, nō Mātetāta ānei ’aore rā nō Massachusetts, nā ’outou teie mau ve’a Nō reira, tē paraparau ra ’ānei ’outou i te reo korea ’aore rā i te reo kiribati, e fare tīmā ānei tō ’outou ’aore rā e fare ’ohe, ’ua bāpetizohia ānei ’outou a 80 matahiti i teienei ’aore rā inanahi ra, e fa’a’ite mai teie mau parau pāpa’i i tō ’outou ’itera’a pāpū, te mau mea i tupu nō ’outou, ’e tō outou ’utuāfare nō te fa’aro’o. ’O te hō’ē teie o te mau ha’amaita’ira’a rahi o teie mau ve’a nā te ao ato’a nei : E tāhō’ē te reira ia tātou, ’e e fa’aha’amana’o ia tātou ē, e melo tātou pā’āto’a nō te hō’ē ’utuāfare o te ’Ēkālesia nā te ao ato’a nei.

Nā roto i nā ve’a e toru nā te ao ato’a nei, e fa’ati’a te reira i nā rahira’a melo e 97 i ni’a i te hānere ’ia fāri’i i te hō’ē ve’a nene’ihia i te mau ’āva’e ato’a ’aore rā i te mau piti ’āva’e ato’a. (I nā mua a’e ra, hō’ē noa ve’a tā te tahi mau reo e fāri’i i te matahiti !) ’A hi’o mai i teie ’āpī FAQ [Mau uira’a e ui-pinepine-hia] nō te ha’amāramaramara’a hau atu nō ni’a i te pinepinera’a i te mau parau o te ve’a i nene’ihia nā roto i mau reo ta’a ’ē.

I roto i te ha’aputura’a ve’a o te Vaira’a buka ’evanelia, e ’ite mai ’outou i te hō’ē tāpa’o nō nā ve’a tāta’itahi e toru nā te ao ato’a nei, ’oia ato’a hō’ē tāpa’o nō te nene’ira’a ’āpī nā ni’a noa i te rorouira nā te feiā ’āpī pa’ari tei pi’ihia Ve’a tāhepetoma nā te feiā ’āpī pa’ari. E nehenehe ’outou e ha’api’i rahi mai nō ni’a i teie mau nene’ira’a tāta’itahi i’ō nei i roto i te tuha’a « Nō ni’a i te mau ve’a a te ’Ēkālesia ».

Nene’i