Pasul 10

Atitudine Responsabilă în Fiecare Zi

Principiu Cheie Continuaţi inventarul personal şi recunoaşteţi de îndată ce vă daţi seama că greşiţi.

Până când veţi ajunge la pasul 10, veţi fi pregătit pentru un nou mod de viaţă. Primii nouă paşi v-au ajutat să învăţaţi un mod de viaţă bazat pe principii spirituale. Aceste principii devin acum temelia pe care veţi construi tot restul vieţii dumneavoastră.

Când aţi realizat primii nouă paşi, aţi pus în practică principiile Evangheliei – credinţa în Domnul Isus Hristos şi pocăinţa. Aţi văzut schimbări miraculoase în viaţa dumneavoastră. Aţi simţit dragostea şi toleranţa şi v-aţi dezvoltat dorinţa de a avea pace. Dorinţa de a mai fi în situaţia dumneavoastră de dependenţă aproape a dispărut. Când sunteţi ispitit, constataţi că respingeţi obiectul dependenţei dumneavoastră şi nu-l mai doriţi. Simţiţi umilinţă şi veneraţie pentru ceea ce Tatăl Ceresc a făcut şi dumneavoastră nu aţi fi putut face singur.

Ultimii trei paşi vă vor ajuta să vă menţineţi noul mod de viaţă orientat spre spiritual, de aceea aceştia sunt deseori numiţi paşi menţinerii.

Auto-evaluarea de-a lungul vieţii nu este un concept nou. În Cartea lui Mormon, Alma ne-a învăţat că pentru păstrarea măreţei schimbări a inimii este nevoie de efort. Verset după verset, el a arătat că autoevaluarea onestă, făcută prin rugăciune şi pocăinţa imediată trebuie să fie o parte permanentă a vieţii (vezi Alma 5:14–30). Pentru a păstra ceea ce aţi câştigat, trebuie să rămâneţi într-o stare spirituală corespunzătoare. Faceţi acest lucru adresându-vă felul de întrebări investigative, pe care le-a sugerat Alma, despre sentimentele, gândurile, motivele şi comportamentul dumneavoastră. Prin autoevaluarea zilnică, vă veţi împiedica să alunecaţi în negare şi în automulţumire.

Aşa cum aţi învăţat în paşii 4 şi 5, un inventar care include numai comportamentul dumneavoastră nu este suficient pentru a vă schimba inima. Trebuie să vă examinaţi, de asemenea, gândurile şi sentimentele. Acest principiu este la fel de adevărat şi în pasul 10. Continuaţi să vegheaţi asupra mândriei sub toate formele ei şi vorbiţi-I cu umilinţă Tatălui Ceresc despre slăbiciunile dumneavoastră, aşa cum aţi învăţat să faceţi în paşii 6 şi 7. Dacă aveţi sentimente de îngrijorare, autocompătimire, dacă sunteţi tulburat, nervos, dacă aveţi resentimente, dacă umblaţi după lucrurile firii pământeşti sau vă este teamă în vreun fel, priviţi imediat către Tatăl şi permiteţi-I să înlocuiască acele gânduri cu pace.

Când vă analizaţi gândurile şi sentimentele, puteţi descoperi, de asemenea, crezuri negative pe care le mai aveţi încă. Rugaţi-L pe Tatăl dumneavoastră din Cer să le îndepărteze. Când realizaţi pasul 10, nu mai este nevoie să recurgeţi la justificări, raţionamente şi nici să învinuiţi pe cineva sau ceva. Scopul dumneavoastră va fi să vă ţineţi inima deschisă şi mintea concentrată asupra lecţiilor pe care le-a predat Salvatorul.

Cei mai mulţi dintre noi urmează cei zece paşi făcând un inventar în fiecare zi. Când vă planificaţi ziua, examinaţi, rugându-vă, motivele. Faceţi prea mult sau prea puţin? Vă îngrijiţi de nevoile dumneavoastră spirituale, suţeteşti şi fizice? Slujiţi altora?

Puneţi-vă aceste întrebări şi altele în timp ce vă căutaţi echilibrul şi seninătatea pe măsură ce ziua se scurge. Pe parcursul zilei, puteţi pune repede capăt gândurilor sau sentimentelor negative care ameninţă să vă copleşească. Fiţi atent mai ales la vechile comportamente sau moduri de a gândi în situaţiile foarte stresante.

Unele persoane se gândesc la acest tip de inventariere ca la o pauză luată în viaţa de zi cu zi. În timpul acestei pauze, rezervaţi câteva momente aplicării la situaţia respectivă a fiecărui principiu pe care l-aţi învăţat realizând paşii. În scurt timp, vă veţi aminti cât este de important să vă bizuiţi pe Domnul în tot ce faceţi pentru a vă recupera. Într-un moment de criză, vă puteţi întreba: „Ce slăbiciune a caracterului meu este declanşată? Ce anume din ce am făcut a contribuit la crearea acestei probleme? Este ceva ce pot spune sau face, fără înşelăciune, care să ducă la o soluţie cuviincioasă pentru mine şi cealaltă persoană? Domnul are toată puterea. Mă voi relaxa şi mă voi încrede în El”.

Dacă aţi întreprins o acţiune negativă faţă de o altă persoană, îndreptaţi răul făcut cât mai repede posibil. Daţi deoparte mândria şi aduceţi-vă aminte că a spune cu sinceritate „Am greşit” este, deseori, la fel de important în refacerea unei relaţii ca şi a spune „Te iubesc”.

Înainte de a vă duce la culcare, examinaţi-vă întreaga zi. Întrebaţi-vă dacă aveţi încă nevoie să vă sfătuiţi cu Domnul în legătură cu gânduri, comportamente sau sentimente negative. Pe lângă faptul că vă sfătuiţi cu Domnul, puteţi discuta cu un sfătuitor sau un prieten care urmează programul, cineva în care să vă puteţi încrede că vă examinează obiectiv modul de gândire.

Veţi continua să faceţi greşeli când interacţionaţi cu alţii, dar angajamentul de a urma pasul 10 înseamnă angajamentul de a vă asuma responsabilitatea pentru greşeli. Dacă vă analizaţi gândurile şi faptele în fiecare zi şi le rezolvaţi, gândurile şi sentimentele negative nu se vor intensifica până la a vă ameninţa abstinenţa. Nu trebuie să mai trăiţi izolat de Domnul sau ceilalţi. Veţi avea tărie şi credinţă de a înfrunta dificultăţile şi a le depăşi. Vă puteţi bucura de progresul pe care l-aţi făcut şi vă puteţi încrede în faptul că exerciţiul şi răbdarea vă vor asigura continuarea recuperării.

Paşi de urmat

Participaţi la interviuri cu preoţia ca parte a angajamentului de a vă autoevalua; continuaţi să vă întăriţi relaţiile cu alţi membri ai Bisericii

Noi, toţi, ne putem aminti o perioadă în care ne-a fost teamă să ne examinăm cu onestitate comportamentul. Încercarea de a evita astfel de momente a reprezentat un motiv pentru care mulţi dintre noi şi-au limitat implicarea în activităţile Bisericii. Totuşi, pe măsură ce am parcurs acest program de onestitatea strictă, am început să înţelegem importanţa autoevaluării.

Acum, nu ne mai este teamă de prilejurile de a ne autoevalua pe care le oferă activitatea în Biserică. Suntem capabili să vedem adevărul acestei învăţături a vârstnicului Joseph B. Wirthlin, din Cvorumul Celor Doisprezece:

„Interviurile pentru stabilirea demnităţii, adunările de împărtăşanie, participarea la rânduielilie din templu şi participarea la alte adunări ale Bisericii fac, toate, parte din planul pe care Domnul ni-l pune la dispoziţie pentru a ne educa sufletele, a ne ajuta să ne formăm obiceiul sănătos de a ne verifica mereu puterea de a sta pe calea credinţei. Inventarele spirituale periodice ne ajută să navigăm pe valurile mari şi mici ale vieţii…

Noi, toţi, putem privi… în adâncurile inimilor noastre în momentele de pioşenie din timpul preaslăvirii şi rugăciunii şi ne putem pune această întrebare simplă: «Sunt fidel?».

Întrebarea este şi mai eficientă dacă suntem complet oneşti în răspunsurile noastre şi dacă ea ne motivează să îndreptăm, cu pocăinţă, cursul drumului pentru a rămâne pe calea credinţei” (în Conference Report, aprilie 1997, p. 20; sau Ensign, mai 1997, p. 17).

Pe măsură ce veţi folosi aceste prilejuri de autoevaluare, veţi constata că dragostea dumneavoastră faţă de fraţii şi surorile din Biserică creşte.

Examinaţi-vă, zilnic, gândurile, cuvintele şi faptele; îndreptaţi imediat orice greşeală

Pasul 10 reprezintă acceptarea adevărului că trebuie să continuaţi să trăiţi potrivit principiilor spirituale. Dacă vă abateţi de la ele, pocăiţi-vă imediat şi rugaţi-l pe Dumnezeu să vă readucă pacea prin Spiritul Său. Onestitatea şi umilinţa vă pot întări. Veţi deveni mai conştient de prezenţa Tatălui Ceresc în viaţa dumneavoastră când faceţi apel la El să vă ajute să rămâneţi curat din punct de vedere spiritual. Veţi învăţa să preţuiţi progresul şi să iertaţi imperfecţiunile dumneavoastră şi ale altora. Nu veţi mai avea dorinţa de a avea dispute cu oricine sau orice. Autoevaluarea devine un mod de viaţă când daţi deoparte temerile şi depăşiţi ispitele în fiecare zi pe rând.

Studiu şi înţelegere

Studiaţi următoarele scripturi şi declaraţii ale conducătorilor Bisericii. Folosiţi aceste scripturi, declaraţii şi întrebări pentru a medita, a studia şi a scrie. Fiţi onest şi menţionaţi situaţii concrete.

Vegheaţi-vâ gândurile, cuvintele şi faptele

„Dacă nu vegheaţi asupra voastră, şi a gândurilor voastre, şi a cuvintelor voastre, şi a faptelor voastre, şi nu respectaţi poruncile lui Dumnezeu, şi nu continuaţi în credinţa a ceea ce voi aţi auzit despre venirea Domnului nostru, chiar până la sfârşitul vieţilor voastre, atunci va trebuie să pieriţi. Şi acum, o, omule, adu-ţi aminte şi nu pieri” (Mosia 4:30).

• Ar putea fi periculos sau fatal dacă nu aţi acorda atenţie lucrurilor pe care le faceţi în timp ce conduceţi o maşină. Cum vă poate ajuta pasul 10 să rămâneţi treaz şi atent la direcţia pe care o urmaţi în viaţă?

• Scrieţi despre atenţia acordată lucrurilor pe care le faceţi. Cum vă ajută autoeveluarea să evitaţi alunecarea din nou în dependenţă (şi pierzanie)?

Umilinţa şi autocontrolul

„Binecuvântaţi sunt aceia care se umilesc ei înşişi fără să fie forţaţi să fie umili” (Alma 32:16).

• Dorinţa de a elimina gândurile negative înainte ca ele să erupă într-un comportament care răneşte reprezintă o modalitate de a fi umili fără să fiţi forţat. Scrieţi despre dorinţa dumneavoastră de a fi umil. Faceţi o experienţă: o zi în care să eliminaţi gândurile negative. Ce binecuvântări primiţi?

Trăiţi în prezent

„Cu cât o persoană este mai luminată, cu atât mai mult ea caută darul pocăinţei şi cu atât mai mult se străduieşte să se elibereze de păcat ori de câte ori eşuează să trăiască în conformitate cu voinţa divină… Rezultă că păcatele celor care se tem de Dumnezeu şi ale celor neprihăniţi sunt continuu iertate pentru că ei se pocăiesc şi caută pe Domnul din nou, în fiecare zi şi în fiecare oră” (Bruce R. McConkie, Doctrinal New Testament Commentary, 3 volume [1966–1973], 3:342–343).

• Unul dintre cele mai benefice efecte – mentale, sufleteşti şi spirituale – ale vieţii trăite potrivit principiilor descrise în aceşti paşi este acela că învăţaţi să trăiţi în prezent. Cum vă ajută pasul 10 să vă ocupaţi de viaţa dumneavoastră oră după oră când este necesar?

• Cum vă ajută să ştiţi că trebuie să trăiţi potrivit acestor principii azi?

Pocăinţă şi iertare continue

„Ori de câte ori ei s-au pocăit şi au căutat iertare cu intenţii adevărate, au fost iertaţi” (Moroni 6:8).

• Faptul câ ştiţi că Domnul doreşte sâ vâ ierte ori de câte ori vă pocăiţi cu intenţii adevărate vă poate da curajul de a încerca din nou de fiecare dată când greşiţi. Scrieţi ce credeţi că înseamnă să te pocăieşti şi să cauţi iertare cu intenţii adevărate.

Continuarea creşterii spirituale

„Aş vrea ca voi să fiţi umili, supuşi şi blajini; gata de a răspunde la ruga altora; plini de îngăduinţă şi răbdare îndelungată; să fiţi temperaţi în toate lucrurile” (Alma 7:23).

• Cine a creat proverbul „Repetiţia e mama învăţăturii” nu a spus de câtă răbdare este nevoie pentru a continua să repeţi. Cum vă dă autoevaluarea zilnică precum şi îndreptarea răului făcut siguranţa că veţi continua să fiţi mai umili şi să creşteţi spiritual?

„Iată, în ultimele zile… cei care vor veni în această ţară, precum şi cei care vor fi în alte ţări, da, chiar în toate ţările de pe pământ, iată, ei vor fi îmbătaţi de nedreptate şi de tot felul de lucruri abominabile…

Iată, voi toţi care faceţi nedreptate, staţi şi întrebaţi-vă, căci veţi striga şi veţi plânge; da, veţi fi beţi, dar nu de vin, vă veţi clătina, dar nu din cauza unei băuturi tari” (2 Nefi 27:1, 4).

„Atunci când noaptea a căzut, ei erau îmbătaţi de mânie, la fel ca un om care este îmbătat de vin; şi ei iarăşi au dormit pe săbiile lor” (Eter 15:22).

• În aceste versete, oamenii sunt descrişi ca fiind beţi, dar nu de vin. Dependenţii care se recuperează numesc deseori acest fel de situaţie a te „îmbăta cu apă rece” sau a te „îmbăta de emoţii” Scrieţi despre orice situaţie în care nu aţi vrut să renunţaţi la mânie sau la alt sentiment dăunător.

• Cum vă ajută efectuarea unui inventar la sfârşitul fiecărei zile să depăşiţi această tendinţă?

Îmbunătăţirea durează toată viaţa

„Simt imboldul să le vorbesc sfinţilor din zilele din urmă despre necesitatea punerii în practică întocmai a principiilor Evangheliei în vieţile noastre, în comportamentul şi cuvintele şi tot ceea ce facem; şi este nevoie ca omul să-şi dedice, cu toată fiinţa, întreaga viaţa, îmbunătăţirii pentru a ajunge la cunoaşterea adevărului aşa cum este el în Isus Hristos” (Discourses of Brigham Young, selectate de John A. Widtsoe [1954], p. 11).

• Realizarea acestor paşi ar putea fi descrisă, cu siguranţă, drept o „punere în practică întocmai” a principiilor Evangheliei. Cum vă ajută dorinţa de a vă evalua zilnic sub orice aspect – fapte, cuvinte, gânduri, sentimente şi crezuri – să vă dedicaţi procesului de îmbunătăţire de-a lungul întregii vieţi?