Nō ni’a i te mau ve’a a te ’Ēkālesia
Te tahi atu mau uira’a e ui-pinepine-hia
Te tahi atu mau uira’a e ui-pinepine-hia


« Te tahi atu mau uira’a e ui-pinepine-hia », Tēnuare 2021.

Te tahi atu mau uira’a e ui-pinepine-hia

Hōho’a
metua vahine ’e te tamāhine

Nāhea vau i te ui i te mau uira’a nō ni’a i te tāpa’ora’a i tō’u i’oa ?

Nō te mau uira’a nō ni’a i te tāpa’ora’a i tō ’oe i’oa, ’a haere i ni’a i te store.ChurchofJesusChrist.org ’e ’a ’imi i te nūmera nō tō ’oe vāhi i raro a’e i te « Fārerei mai ia mātou ».

’O vai te nehenehe e fāri’i i te tāpa’ora’a i’oa o te nene’i ma te tāmoni ’ore ?

’Ua fa’aitoito te Peresidenira’a Mātāmua i te feiā fa’atere o te pāroita ’e o te ’āma’a ’ia tauturu i te mau melo ’ia fāri’i i te mau ve’a nene’ihia ’aore rā nā te rorouira a te ’Ēkālesia mai teie te huru :

E hōro’a i te mau ve’a i te mau melo bāpetizo-’āpī-hia : ’Ia oti te mau melo ’āpī i te bāpetizohia, ’a fa’a’ite atu ia rātou nāhea ’ia fāri’i i te mau ve’a a te ’Ēkālesia i roto i te fa’anahora’a ’āfa’ifa’i o te Vaira’a buka ’evanelia ’aore rā i ni’a i te natirara. Mai te peu e mea au a’e nā rātou te ve’a nene’ihia, e nehenehe te mau melo ’āpī e fana’o i te tāpa’ora’a i’oa ma te tāmoni ’ore nō hō’ē matahiti, ma te fa’a’ohipa i te moni a te ’āmuira’a.

E hōro’a i te mau ve’a nā te feiā ’āpī ’e te mau tamari’i : Ma te fa’a’ohipa i te moni a te ’āmuira’a, e mea ti’a ’ia tāpa’ohia te i’oa o te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī ato’a e haere mai nei i te purera’a e ’aita e metua ’aore rā e ’aita e ta’ata tīa’i.

Nāhea vau i te hāpono atu i te hō’ē parau pāpa’i, hō’ē mana’o, ’aore rā te mau parau fa’a’ite i te mau ve’a ?

Nō te hāpono i te hō’ē parau pāpa’i, hō’ē mana’o ’aore rā te mau parau fa’a’ite i te mau ve’a, ’a fa’a’ohipa i te mau hono i raro nei :

Liahona : E hāpono i te mau parau pāpa’i, te mau mana’o ’e te mau parau fa’a’ite i te Liahona nā ni’a i te natirara.

Ve’a tāhepetoma nā te feiā ’āpī pa’ari : Hāpono i te mau parau pāpa’i, te mau mana’o ’e te mau parau fa’a’ite i te Ve’a tāhepetoma nā te feiā ’āpī paari nā ni’a i te natirara.

Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī : E hāpono i te mau parau pāpa’i, te mau mana’o, ’e te mau parau fa’a’ite i te Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī nā ni’a i te natirara ’aore rā ma te hāpono mai i te rata uira ia mātou i te ftsoy@ChurchofJesusChrist.org.

Hoa : E hāpono mai i te mau parau pāpa’i, te mau mana’o ’e te mau parau fa’a’ite i te Hoa nā ni’a i te natirara ’aore rā ’a hāpono mai i te rata uira ia mātou i te friend@ChurchofJesusChrist.org.

Nō te aha ’ua tāuiuiia te Ensign ’e te New Era ?

E rave rahi matahiti, ’ua nene’i te ’Ēkālesia e toru ve’a nā roto i te reo peretāne (Friend, New Era, ’e Ensign), e tae noa atu i te hō’ē ve’a tei ’īritihia nā roto i te tahi atu mau reo te (Liahona).

Mai te ’āva’e Tēnuare 2021, ’ua monohia teie mau nene’ira’a nā e toru ve’a tei fa’ata’ahia nā te mau melo nā te ao ato’a nei nā roto e rave rahi reo : te Hoa nā te mau tamari’i 3–11 matahiti, Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī nā te feiā ’āpī 11–18 matahiti, ’e te Liahona nā te feiā pa’ari.

E tauturu teie mau ve’a nā te ao ato’a nei i te ha’aparare i te mau parau poro’i tāhō’ēhia i roto i te hō’ē pupu feiā tai’o rahi a’e. E fa’ati’a ato’a teie fa’a’ōhiera’a i te ’Ēkālesia ’ia hāpono i te mau parau nā te mau fenua ta’a ’ē o te ao nei, ma te pinepine i tei nā mua a’enei.

Nāhea vau ’ia tāpa’o i tō’u i’oa ?

E nehenehe ’oe e tāpa’o i tō ’oe i’oa i te store.ChurchofJesusChrist.org, nā roto i te vāhi ho’ora’a buka i tō ’oe iho fenua, ’aore rā, e fārerei i te Global Services Department [Pū nō te mau ’ohipa nā te ao ato’a nei]. Nō te feiā i te fenua Marite ’e Canada ’a niuniu atu i te 1-800-537-5971.

E aha te pinepinera’a e fāri’i ai au i te ve’a ?

Ha’amata i te ’āva’e Tēnuare 2021, e roa’a te mau ve’a nene’ihia ’e nā ni’a i te rorouira, i te ’āva’e tāta’itahi, nā roto i te mau reo i muri nei : Cebuano, tinitō (tumu), tinitō (fa’a’ōhiehia), tānemāta, ’irirane, peretāne, firirane, farāni, heremani, honeteria, italia, tāpone, kōrea, pōtītī, rūsia, hāmoa, pāniora, tuete, tagalog, thai, tona ’e ’ūterenia.

Nā roto i te mau reo i muri nei, e roa’a te mau ve’a nene’ihia ’e nā ni’a i te rorouira i te mau piti ’āva’e ato’a (ono taime i te matahiti) : Alabania, aramenia, bislama, purutāria, taputiha, toroatia, tcheque, estonia, fītī, hereni, ’itirane, ’initōnētia, kiribati, letton, lithuania, malgache, marchalle, mongole, polonia, roma, swahili, tahiti, ’e anami. Hau atu, e roa’a te tahi mau parau o te mau ve’a nā ni’a i te rorouira nā roto i teie mau reo i te mau ’āva’e e ’aita e vai ra te hō’ē ve’a nene’ihia.

I roto i teie mau reo i muri nei, e roa’a te tahi mau parau o te ve’a i mā’itihia nā ni’a noa i te rorouira i te ’āva’e tāta’itahi : ’Āfirita, amharic, arapia, pirimānia, chuuk, efik, fante, terotia, haiti, hihigaynon, hindi, hindi (Fītī), hmong, igbo, iIokano, kinyarzanda, korea, laos, lingala, malais, maltese, nepal, palaua, pohnpeia, s. sotho, serbi, shona, cinghalais, slovak, tamoul, telougou, tshiluba, tswana, turc, twi, ourdou, xhosa, yapese yoruba ’e zoulou.

Nene’i