Manuale și chemări
22. Asigurarea nevoilor temporale și clădirea bizuirii pe forțele proprii


„22. Asigurarea nevoilor temporale și clădirea bizuirii pe forțele proprii”, Selecțiuni din Manualul general (2023).

„22. Asigurarea nevoilor temporale și clădirea bizuirii pe forțele proprii”, Selecțiuni din Manualul general.

Imagine
Bărbat lucrând.

22.

Asigurarea nevoilor temporale și clădirea bizuirii pe forțele proprii

22.0

Introducere

Membrii Bisericii au făcut legământ să „[poarte] greutățile unul altuia… să [jelească] împreună cu cei care jelesc… și să-i [mângâie] pe aceia care au nevoie să fie mângâiați” (Mosia 18:8-9).

Membrii Bisericii sunt, de asemenea, sfătuiți să-și îmbunătățească bizuirea pe forțele proprii prin muncă sârguincioasă și cu ajutorul Domnului. Bizuirea pe forțele proprii este capacitatea, angajamentul și efortul de a împlini nevoile spirituale și temporale personale și ale familiei.


EFORTURI INDIVIDUALE ȘI CA FAMILIE


22.1

Clădirea bizuirii pe forțele proprii

Cu ajutorul Domnului, membrii clădesc bizuirea pe forțele proprii în următoarele moduri:

  • dezvoltă tăria spirituală, fizică și emoțională;

  • dobândesc educație și un loc de muncă;

  • îmbunătățesc starea de pregătire temporală.

22.1.4

Starea de pregătire temporală

Scripturile ne învață despre importanța faptului de a fi pregătiți (vedeți Ezechiel 38:7; Doctrină și legăminte 38:30). Membrii sunt sfătuiți să ajungă să fie pregătiți, astfel încât să se poată îngriji de ei înșiși, de familia lor și de alții în momente de nevoie.

Membrii își îmbunătățesc starea de pregătire financiară:

  • plătind zeciuiala și făcând daruri (vedeți Maleahi 3:8-12);

  • eliminând și evitând datoriile în măsura posibilă;

  • pregătind un buget și trăind în limitele lui;

  • economisind pentru viitor;

  • dobândind o educație care să-i ajute să asigure cele necesare vieții lor și a familiei lor (vedeți 22.3.3).

Starea de pregătire include, de asemenea, elaborarea unui plan pentru cum să se îngrijească de nevoile de bază într-o situație de urgență. Membrii sunt încurajați să creeze o rezervă, atât pentru o perioadă scurtă, cât și îndelungată, de alimente, apă și alte articole necesare.

22.2

Păstorirea celor cu nevoi temporale și emoționale

Ucenicii Domnului sunt învățați să „se iubească… și să se slujească unul pe altul” și să „[ajute] pe cei care au nevoie de [ajutor]” (Mosia 4:15-16). Membrii se străduiesc să-i vadă pe ceilalți așa cum îi vede Salvatorul, înțelegând punctele lor forte și nevoile lor unice. Aceste nevoi pot include hrană, îmbrăcăminte, adăpost, educație, loc de muncă, sănătate fizică și o bună stare emoțională.

22.2.1

Magazia Domnului

Toate resursele de care dispune Biserica pentru a-i ajuta pe cei cu nevoi temporale sunt numite magazia Domnului (vedeți Doctrină și legăminte 82:18-19). Acestea includ darurile constând în timp, talente, compasiune, materiale și resurse financiare făcute de membri pentru a-i ajuta pe cei aflați la nevoie.

Magazia Domnului există în fiecare episcopie și țăruș. Conducătorii pot ajuta, adesea, persoane și familii să găsească soluții pentru nevoile lor apelând la cunoștințele și îndemânările membrilor episcopiei și țărușului și slujirea oferită de ei.

22.2.2

Legea postului și darurile de post

Domnul a stabilit legea postului și darurile de post pentru a-i binecuvânta pe oamenii Săi și pentru a le oferi o cale de a le sluji celor aflați la nevoie. Membrii se apropie mai mult de Domnul și își măresc tăria spirituală pe măsură ce trăiesc potrivit legii postului. (Vedeți Isaia 58:6-12; Maleahi 3:8-12.)

Postul se poate ține oricând. Totuși, membrii respectă, de obicei, primul sabat din fiecare lună ca zi de post. O zi de post include, în general, următoarele:

  • rugăciune;

  • faptul de a nu mânca și de a nu bea timp de 24 de ore (dacă se poate din punct de vedere fizic);

  • oferirea unui dar de post generos.

Darul de post este o donație făcută pentru a-i ajuta pe cei aflați la nevoie. Când membrii postesc, sunt invitați să ofere un dar de post cel puțin egal cu valoarea meselor pe care nu le-au servit.

Membrii își pot da darul de post și formularul Zeciuiala și alte daruri completat episcopului sau unuia dintre consilierii săi. În unele zone, ei pot face donație online.


EFORTURILE CONDUCĂTORILOR


22.3

Tipar de clădire a bizuirii pe forțele proprii și de păstorire a celor aflați la nevoie

22.3.1

Căutarea celor aflați la nevoie

Episcopul are responsabilitatea sacră de a-i căuta și a se îngriji de cei aflați la nevoie (vedeți Doctrină și legăminte 84:112). Alte persoane care au un rol important în a-l ajuta pe episcop să îndeplinească această responsabilitate sunt:

  • frații și surorile care păstoresc;

  • președinția Societății de Alinare și cea a cvorumului vârstnicilor;

  • consilierii episcopului;

  • alți membri ai consiliului episcopiei.

22.3.2

Ajutarea membrilor să-și evalueze și să-și abordeze nevoile pe termen scurt

Membrii se străduiesc să-și împlinească nevoile de bază prin eforturi proprii și ajutor din partea familiei extinse. Când acest lucru este insuficient, este posibil ca membrii să aibă nevoie de ajutor din alte surse, cum ar fi:

  • resurse guvernamentale și comunitare (vedeți 22.12);

  • ajutor din partea Bisericii.

Ajutorul din partea Bisericii cuprinde ajutor cu cele necesare vieții pe termen scurt, cum ar fi alimente, articole de igienă, îmbrăcăminte, adăpost sau alte necesități de bază. Episcopii pot folosi darurile de post pentru a răspunde acestor nevoi. Acolo unde sunt disponibile comenzile episcopilor, episcopii le folosesc, în general, pentru a oferi alimente și alte bunuri de bază [vedeți „Bishops’ Orders and Referrals (Comenzi ale episcopilor și persoane recomandate” din Resursele conducătorului și ale funcționarului (LCR)].

22.3.3

Ajutarea membrilor să-și clădească bizuirea pe forțele proprii pe termen lung

Membrii ar putea avea nevoie de sprijin continuu pentru a împlini nevoi pe termen lung. Învățământul universitar, învățământul profesional sau alte resurse îi pot ajuta să-și clădească bizuirea pe forțele proprii și să-și asigure cele necesare vieții pe termen lung.

Planul de bizuire pe forțele proprii îi ajută pe membri să-și identifice punctele forte și nevoile. Acesta îi ajută, de asemenea, să identifice resurse utile. Acest plan trebuie folosit de fiecare dată când este avut în vedere ajutorul din partea Bisericii.

22.3.4

Păstorirea celor cu nevoi emoționale

Mulți membri trec prin încercări emoționale. Frații și surorile care păstoresc și conducătorii episcopiilor pot avea o contribuție importantă în a ajuta membrii care au aceste încercări.

22.4

Principiile oferirii ajutorului din partea Bisericii

Cu ajutorul Domnului, membrii caută să asigure cele necesare vieții pentru ei și familia lor.

Scopul ajutorului din partea Bisericii este să-i ajute pe membri să devină independenți, nu dependenți. Orice ajutor oferit trebuie să întărească membrii în eforturile lor de a ajunge să se bizuiască pe forțele proprii.

22.4.1

Încurajați responsabilitatea personală și a familiei

Conducătorii ne învață că persoanele și familiile sunt principalii responsabili pentru buna lor stare temporală, emoțională și spirituală.

Înainte de a oferi ajutor din partea Bisericii, episcopul (sau un alt conducător ori membru desemnat de el) verifică împreună cu membrii ce resurse folosesc pentru a-și împlini nevoile.

22.4.2

Oferiți ajutor temporar pentru nevoile esențiale

Obiectivul ajutorului din partea Bisericii este să împlinească temporar nevoile de bază, în timp ce membrii se străduiesc să ajungă să se bizuie pe forțele proprii.

Episcopii trebuie să folosească o bună judecată și să caute îndrumare spirituală când analizează suma și durata ajutorului oferit. Ei trebuie să arate compasiune și generozitate fără a crea dependență.

22.4.3

Oferiți resurse sau servicii, nu numerar

Dacă este posibil, episcopul trebuie să evite să ofere numerar. În schimb, el trebuie să folosească darurile de post sau comenzile episcopilor pentru a asigura membrilor alimente sau servicii. Membrii își pot folosi propriii bani pentru a plăti pentru alte nevoi.

Când acest lucru nu este suficient, episcopul îi poate sprijini folosind darurile de post pentru a plăti temporar facturile pentru necesitățile de bază (vedeți 22.5.2).

22.4.4

Oferiți ocazii de a munci sau sluji

Episcopii îi invită pe cei care primesc ajutor să muncească sau să ofere slujire în măsura capacității lor. Aceasta ajută membrii să-și păstreze sentimentul demnității. De asemenea, le mărește capacitatea de a se bizui pe forțele proprii.

22.4.5

Păstrați confidențiale informațiile privind ajutorul oferit din partea Bisericii

Episcopul și alți conducători la nivel de episcopie păstrează confidențialitatea asupra informațiilor despre membri care ar putea avea nevoie de ajutor din partea Bisericii. Prin aceasta se protejează intimitatea și demnitatea membrilor

22.5

Reguli privind oferirea ajutorului din partea Bisericii

Conducătorii din Biserică trebuie să urmeze regulile prezentate în această secțiune când oferă ajutor prin darurile de post sau comenzile episcopilor pentru hrană și alte bunuri de bază.

22.5.1

Reguli privind beneficiarii ajutorului din partea Bisericii

22.5.1.1

Ajutorul oferit membrilor episcopiei

În general, membrii care primesc ajutor din partea Bisericii trebuie să locuiască în limitele geografice ale episcopiei și să aibă înregistrarea calității de membru în acea episcopie. Ajutorul poate fi oferit fără a se ține cont dacă membrul participă sau nu cu regularitate la adunările Bisericii sau dacă respectă sau nu standardele Bisericii.

22.5.1.2

Ajutorul oferit episcopilor și președinților de țăruși

Aprobarea scrisă a președintelui de țăruș este necesară înainte ca un episcop să poată folosi darurile de post sau aproba o comandă a episcopului pentru el însuși sau familia sa.

22.5.1.4

Ajutorul oferit persoanelor care nu sunt membre ale Bisericii

Cei care nu sunt membri ai Bisericii sunt, de obicei, rugați să folosească resursele pentru ajutor ale comunității locale. În ocazii rare, după cum este îndrumat de Spirit, episcopul îi poate ajuta folosind darurile de post sau comenzile episcopilor.

22.5.2

Reguli privind folosirea darurilor de post

22.5.2.1

Îngrijirea medicală sau îngrijirea de alt tip a sănătății

Fiecare zonă a Bisericii a stabilit limite în ce privește aprobarea utilizării darurilor de post pentru a achita cheltuieli medicale, stomatologice sau de sănătate mintală.

Pentru sumele aprobate și îndrumări, vedeți „Use of Fast Offerings for Medical Expenses (Folosirea darurilor de post pentru cheltuieli medicale)”.

22.5.2.3

Returnarea darurilor de post

Membrii nu returnează ajutorul din darurile de post pe care l-au primit de la Biserică.

22.5.2.4

Volumul cheltuielilor din darurile de post ale episcopiei

Episcopilor nu li se cere să limiteze ajutorul din darurile de post pentru membrii episcopiei la suma donațiilor colectate în cadrul episcopiei.

22.5.3

Reguli privind efectuarea plăților

Dacă este posibil, plățile trebuie făcute direct firmei care asigură bunurile și serviciile.

22.5.4

Reguli privind plățile ai căror beneficiari sunt un episcop sau președinte de țăruș

Când oferă membrilor ajutor din darurile de post, episcopul nu poate folosi fondurile pentru a plăti bunuri sau servicii într-un mod care să-i aducă beneficii personale.

Dacă de plata din darurile de post a cheltuielilor unui membru beneficiază președintele de țăruș sau o afacere pe care el o deține, este necesară aprobarea președinției zonei.

22.6

Rolurile conducătorilor la nivel de episcopie

22.6.1

Episcopul și consilierii săi

Episcopul are mandatul divin de a-i căuta pe cei cu nevoi temporale și de a se îngriji de ei (vedeți Doctrină și legăminte 84:112). El deleagă o mare parte a acestei lucrări președinției Societății de Alinare și președinției cvorumului vârstnicilor. Totuși, anumite îndatoriri sunt îndeplinite numai de episcop. De exemplu, episcopul:

  • stabilește tipul, suma și durata oricărui ajutor temporal oferit;

  • aprobă ajutorul din darurile de post (vedeți 22.4 și 22.5) și comenzile episcopilor de alimente și alte bunuri de bază (vedeți 22.13);

  • verifică personal planurile de bizuire pe forțele proprii ale membrilor. El desemnează alți conducători la nivel de episcopie să urmărească progresul cu privire la acele planuri, după cum este necesar

Episcopul și consilierii săi au următoarele responsabilități:

  • predau principiile și binecuvântările referitoare la 1) grija față de cei care au nevoi temporale și emoționale și 2) clădirea bizuirii pe forțele proprii (vedeți 22.1);

  • propovăduiesc legea postului și încurajează membrii să ofere un dar de post generos (vedeți 22.2.2);

  • supraveghează strângerea și numărarea darurilor de post (vedeți 34.3.2).

22.6.2

Președinția Societății de Alinare și președinția cvorumului vârstnicilor

Sub îndrumarea episcopului, președinția Societății de Alinare și președinția cvorumului vârstnicilor au un rol cheie în grija față de cei aflați la nevoie din cadrul episcopiei (vedeți 8.2.2, 9.2.2). Acești conducători îi învață pe membrii episcopiei:

  • să păstorească pe cei aflați la nevoie;

  • să trăiască potrivit legii postului;

  • să clădească bizuirea pe forțele proprii;

  • să îmbunătățească starea de pregătire personală și a familiei.

22.6.3

Frații și surorile care păstoresc

Ajutorul în cazul nevoilor spirituale și temporale începe, deseori, cu frații și surorile care păstoresc (vedeți 21.1). Ei raportează președinției cvorumului vârstnicilor sau celei a Societății de Alinare nevoile celor pe care îi păstoresc, în cadrul interviurilor despre păstorire și în alte momente. Ei pot împărtăși direct episcopului nevoi care sunt confidențiale.

22.7

Rolul consiliului episcopiei

Un rol important al consiliului episcopiei este să planifice cum să se îngrijească de cei aflați la nevoie și să-i ajute să ajungă să se bizuie pe forțele proprii (vedeți 4.4). Membrii consiliului pun la baza acestor planuri informațiile primite în cadrul interviurilor despre păstorire și prin contactele personale cu cei aflați la nevoie. Când discută despre nevoile membrilor, consiliul respectă dorințele tuturor celor care solicită păstrarea confidențialității.

22.8

Rolul consiliului tinerilor la nivel de episcopie

Unul dintre scopurile consiliului tinerilor la nivel de episcopie este să ajute tinerii să devină ucenici devotați ai lui Isus Hristos (vedeți 29.2.6).

Sub îndrumarea episcopatului, consiliul tinerilor la nivel de episcopie planifică moduri de a li se sluji celor aflați la nevoie din episcopia și comunitatea lor.

Tipărește