Seminare și institute
Lecţia 5 Isus Hristos a fost Iehova din Vechiul Testament


Lecţia 5

Isus Hristos a fost Iehova din Vechiul Testament

Introducere

Depunând mărturie despre Salvatorul Isus Hristos, profeţii din perioada modernă au declarat: „El a fost Marele Iehova din Vechiul Testament” („Hristos Cel Viu: mărturia apostolilor”, Ensign sau Liahona, apr. 2000, p. 2), Isus Hristos, ca Iehova, a stabilit pe pământ Evanghelia nepieritoare a Tatălui Ceresc în fiecare dispensaţie a timpurilor, pentru a aduna pe fiecare dintre copiii lui Dumnezeu care erau pierduţi. Credinţa noastră în Isus Hristos poate fi întărită pe măsură ce începem să recunoaştem natura Sa neschimbătoare şi Evanghelia Sa nepieritoare.

Lecturi suplimentare

  • Russell M. Nelson, „Legăminte”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 86-89.

  • „Legământul Avraamic”, The Pearl of Great Price Student Manual (manual al sistemului educaţional al Bisericii, 2000), p. 93-98.

  • „Enrichment Section A: Who Is the God of the Old Testament?” Old Testament Student Manual: Genesis–2 Samuel, a 3-a ediţie [manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2003], p. 45-48.)

Sugestii pentru predare

Exodul 3:11-14; 6:2-3; Ioan 8:52-53, 56-59; 18:5, 8; 3 Nefi 15:5; Avraam 1:16; 2:8

Isus Hristos a fost Iehova din Vechiul Testament

Invitaţi cursanţii să spună câteva nume şi titluri ale Salvatorului pe care le cunosc. Scrieţi răspunsurile lor pe tablă. Spuneţi cursanţilor că, astăzi, veţi discuta despre un nume sau titlu important sub care Isus Hristos era cunoscut înainte de slujirea Sa în viaţa muritoare. Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Ioan 8:52-53, 56-59. Apoi, adresaţi întrebarea:

  • Ce întrebări îi adresau iudeii Salvatorului?

  • Ce credeţi că a vrut să spună Isus prin răspunsul Său: „mai înainte ca să se nască Avraam, sunt Eu”? (versetul 58).

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă expresia „sunt Eu”, împărţiţi-i în echipe de câte doi şi rugaţi-i să citească Exodul 3:11-14 şi 6:2-3, şi să caute modul în care Dumnezeul Vechiului Testament s-a prezentat. După ce le-aţi acordat suficient timp, adresaţi următoarele întrebări:

  • Potrivit acestor versete, care au fost numele pe care Dumnezeul Vechiului Testament le-a folosit pentru a se prezenta? (Subliniaţi că Traducerea lui Joseph Smith la Exodul 6:3 este „Eu sunt Domnul Dumnezeu Cel Atotputernic; Domnul IEHOVA. Şi nu le-a fost făcut cunoscut numele Meu?” Vezi, de asemenea, Avraam 1:16.)

  • În ce mod ne ajută aceste versete să înţelegem importanţa declaraţiei lui Isus Hristos: „mai înainte ca să se nască Avraam, sunt Eu”? (Cursanţii trebuie să înţeleagă că Isus Hristos a fost Iehova, Dumnezeul Vechiului Testament şi marele EU SUNT.)

Expuneţi următoarele declaraţii:

Imagine
Vârstnicul Bruce R. McConkie

„Aceasta este o afirmaţie cât se poate de directă şi concisă despre divinitate pe care orice persoană a făcut-o sau o poate face. «Mai înainte ca să se nască Avraam, am fost Eu, Iehova» Aceasta înseamnă: «Eu sunt Atotputernicul Dumnezeu, Marele EU SUNT. Sunt Cel care există prin El însuşi, Cel Etern. Sunt Dumnezeul părinţilor voştri. Numele meu este: SUNT CEL CE SUNT” (Bruce R. McConkie, Doctrinal New Testament Commentary, 3 volume [1965-1973], 1:464).

Iehova este „numele de legământ sau numele adecvat al Dumnezeului lui Israel. Înseamnă „Cel Neschimbător” (Ghid pentru scripturi, „Iehova”).

  • De ce este important să ştim că Isus Hristos a fost Iehova din Vechiul Testament? (Răspunsurile trebuie să includă următorul adevăr: Dumnezeu a administrat Evanghelia Sa, întotdeauna, prin Fiul Său, Isus Hristos. Vezi, de asemenea, 3 Nefi 15:5, care consemnează învăţătura Salvatorului conform căreia El a fost cel care a dat legea.)

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea afirmaţie a preşedintelui Joseph Fielding Smith (1876-1972):

Imagine
Preşedintele Joseph Fielding Smith

„Toată revelaţia, primită de la cădere, a venit prin Isus Hristos, care este Iehova din Vechiul Testament… Tatăl [Elohim] nu a interacţionat cu omul în mod direct şi personal de la cădere şi nu a apărut în faţa oamenilor, cu excepţia momentelor când L-a prezentat şi a depus mărturie despre Fiul” (Doctrines of Salvation, compilaţie realizată de Bruce R. McConkie, 3 volume [1954-1956], 1:27).

  • Cum vă ajută să aveţi credinţă în Iehova (Isus Hristos) cunoaşterea faptului că El este neschimbător? (Răspunsurile pot include: cunoaşterea că Isus Hristos este neschimbător ne ajută să avem credinţă că, aşa cum El şi-a ţinut promisiunile faţă de oamenii despre care citim în scripturi, El îşi va ţine şi promisiunile faţă de noi.)

Subliniaţi că, în perioada imediat următoare ultimelor evenimente înregistrate în Biblie, numele ebraic pentru Iehova (scris, de obicei, YHWH în literatură) era considerat prea sacru pentru a fi pronunţat. Din acest motiv, cu doar câteva excepţii (vezi Exodul 6:3; Psalmii 83:18; Isaia 12:2; 26:4), cei care au tradus versiunea King James a Bibliei au redat cuvântul Iehova ca DOMNUL (cu majuscule). În religia iudaică modernă, acesta este înlocuit cu termenul Adonai, care înseamnă „Domn”.

Genesa 13:14-16; 17:1-9; Moise 6:51-52, 64-66; Avraam 1:18-19; 2:8-11

Iehova a stabilit Evanghelia nepieritoare în vechime

Păstrând echipele de câte doi formate, rugaţi-i să citească Moise 6:51-52, 64-66 şi să identifice ceea ce Iehova l-a învăţat pe Adam. Spuneţi-le că, în versetele 51-52, Iehova vorbea în numele Tatălui. Apoi, adresţi întrebarea:

  • Ce aţi observat în legătură cu Evaghelia care era propovăduită lui Adam? (Este aceeaşi Evanghelie care este propovăduită astăzi.) [Vezi 2 Nefi 31:10-16 pentru un exemplu al aceleiaşi Evanghelii propovăduită pe continentul american.] Subliniaţi acest adevăr scriind, pe tablă, următoarea afirmaţie: Evanghelia lui Isus Hristos este nepieritoare şi neschimbătoare în fiecare dispensaţie.)

Indicaţi cursanţilor că, într-o dispensaţie ulterioară, Iehova a reînnoit Evanghelia Sa nepieritoare printr-un legământ făcut cu Avraam, cunoscut ca legământul Avraamic. Împărţiţi cursanţii în două grupe egale. Desemnaţi pentru jumătate dintre membrii clasei să studieze Genesa 13:14-16, 17:2-8, Avraam 1:18-19, 2:8-11 şi să facă o listă cu promisiunile făcute de Domnul lui Avraam. Desemnaţi pentru cealaltă jumătate a membrilor clasei să studieze Genesa 17:1-5, 9, Avraam 1:19, 2:8-11 şi să facă o listă cu lucrurile pe care Avraam trebuia să le facă pentru a primi binecuvântările promise. (Notă. Pe măsură ce cursanţii învaţă să identifice enumerări în scripturi, ei vor putea să recunoască mai uşor puncte cheie pe care cel care a scris scriptura respectivă a dorit să le sublinieze.)

În timp ce cursanţii studiază, copiaţi următorul tabel pe tablă, lăsând spaţiu pentru a putea nota răspunsurile:

Legamântul Avraamic

Promisiunile făcute lui Avraam

Responsabilităţile lui Avraam

După ce le-aţi acordat suficient timp, invitaţi câţiva cursanţi din fiecare grup să vină la tablă şi să scrie răspunsurile pe care le-au aflat, sub titlul potrivit. Faceţi un rezumat al legământului Avraamic, expunând următoarea declaraţie şi rugând un cursant să o citească cu glas tare:

„Avraam a primit Evanghelia şi a fost rânduit la preoţia mai mare (D&L 84:14; Avraam 2:11), şi a intrat în noul şi nepieritorul legământ al căsătoriei celestiale, care reprezintă legământul exaltării (D&L 131:1-4; 132:19, 29). Avraam a primit o promisiune că toate binecuvântările acestor legăminte vor fi oferite tuturor descendenţilor săi din viaţa muritoare (D&L 132:29-31; Avraam. 2:6-11). Împreună, aceste legăminte şi aceste promisiuni sunt denumite legământul Avraamic. Restaurarea acestui legământ a însemnat restaurarea Evangheliei în ultimele zile (Galateni 3:8-9, 29; D&L110:12; 124:58; Avraam 2:10-11)” (Ghid pentru scripturi, „Legământul Avraamic”; scriptures.lds.org).

Subliniaţi că, încă de la început, Tatăl a făcut legământ cu copiii Săi pentru a-i aduna împreună prin intermediul adevărurilor, rânduielilor şi binecuvântărilor Evangheliei nepieritoare. Restaurarea Evangheliei include şi restaurarea legământului Avraamic. Aceasta înseamnă că legământul Avraamic reprezintă o parte importantă a noului şi nepieritorului legământ al Evangheliei, care este plenitudinea Evangheliei lui Isus Hristos. Adresaţi cursanţilor întrebările:

  • În ce mod ne influenţează felul în care ne trăim viaţa cunoaşterea faptului că suntem descendenţii lui Avraam şi moştenitori a tot ceea ce Dumnezeu i-a promis lui?

  • În ce mod întăreşte familii şi ne îndrumă în deciziile pe care le facem faptul că binecuvântările promise lui Avraam şi descendenţilor săi ne sunt disponibile?

Invitaţi cursanţii să împărtăşească moduri prin care pot să se asigure că binecuvântările promise ale acestui legământ vor fi ale lor şi ale membrilor familiilor lor, care au trăit în trecut, care trăiesc în prezent şi care vor trăi în viitor.

Iosua 24:3-13; 1 Nefi 17:23-32

Iehova a binecuvântat şi condus Israelul din vechime

Spuneţi cursanţilor că Iehova a promis, ca parte a legământului Avraamic, binecuvântările Evangheliei pentru posteritatea lui Avraam şi pentru cei care se vor aduna împreună cu aceştia. Invitaţi jumătate dintre membri clasei să citească Iosua 24:3-13 şi invitaţi cealaltă jumătate să citească 1 Nefi 17:23-32. Rugaţi cursanţii să caute cuvinte şi expresii care ne învaţă ce a făcut Iehova pentru Israelul din vechime. Puteţi să le sugeraţi să marcheze ceea ce descoperă. După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce au aflat. Scrieţi, pe scurt, răspunsurile cursanţilor pe tablă. Pentru a înţelege motivele pentru care Iehova a făcut ceea ce a făcut, rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Exodul 6:2-6. Adresaţi membrilor clasei întrebările:

  • Ce motiv a spus Iehova că a avut pentru a face multe dintre lucrurile despre care aţi citit în Iosua şi 1 Nefi?

  • Ce vă spune acest lucru despre promisiunile pe care Domnul vi le-a făcut? (Pe măsură ce cursanţii răspund, scrieţi pe tablă următorul principiu: Dacă trăim fiind credincioşi, Domnul va ţine promisiunile pe care ni Le-a făcut.)

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a preşedintelui Dieter F. Uchtdorf:

Imagine
Preşedintele Dieter F. Uchtdorf

„Deoarece Dumnezeu Şi-a ţinut cuvântul şi promisiunile în trecut, noi putem spera cu încredere că Dumnezeu Îşi va ţine promisiunile faţă de noi în prezent şi în viitor. În vreme de suferinţă, putem să păstrăm cu tărie speranţa că lucrurile vor «conlucra spre binele [nostru]» [D&L 90:24]” („Puterea infinită a speranţei”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 23).

  • În ce mod vă poate ajuta în momentele de încercare cunoaşterea acţiunilor lui Iehova din vechime?

  • Ce a făcut El pentru Israelul din vechime şi va face şi pentru voi?

Depuneţi mărturie că, în fiecare dispensaţie a timpurilor, Isus Hristos i-a binecuvântat pe copiii lui Dumnezeu cu Evanghelia nepieritoare. Aşa cum poporul de legământ din vechime a primit binecuvântările promise de la Domnul, la fel putem primi şi noi, cu condiţia să fim supuşi.

Materiale de citit pentru cursanţi

Tipărește