Învățături ale președinților
Capitolul 2: Dumnezeu Tatăl Veşnic


Capitolul 2

Dumnezeu Tatăl Veşnic

„Scopurile Dumnezeului nostru sunt măreţe, dragostea Sa imposibil de înţeles, înţelepciunea Sa infinită şi puterea Sa nelimitată; ca urmare, sfinţii au motiv să se veselească şi să se bucure.”

Din viaţa lui Joseph Smith

Printre strămoşii lui Joseph Smith, s-au aflat mulţi care au căutat să-L cunoască pe adevăratul Dumnezeu în zilele lor. Părinţii lui Joseph erau profund spirituali şi, deşi ei nu au găsit adevărul deplin despre Dumnezeu în bisericile din jurul lor, ei au preţuit Biblia ca fiind cuvântul lui Dumnezeu şi au făcut din rugăciune o parte a vieţii de zi cu zi. Fratele mai mic al profetului, William, a spus: „Obiceiurile religioase ale tatălui meu erau strict pioase şi morale… Eram chemat să ascult rugăciunile atât seara, cât şi dimineaţa… Părinţii mei, tata şi mama, îşi deschideau sufletele în faţa lui Dumnezeu, sursa tuturor binecuvântărilor, pentru a le păzi şi proteja copiii şi a-i ţine departe de păcat şi de toate faptele rele. Atât era de strictă pietatea părinţilor mei”.1 William a mai spus: „Noi am rostit rugăciuni în familie de când mă ştiu. Îmi aduc bine aminte că tata obişnuia să—şi poarte ochelarii în buzunarul de la vestă… şi, când noi, băieţii, îl vedeam căutându—şi ochelarii, ştiam că acesta era semnalul că trebuie să ne pregătim pentru rugăciune şi, dacă noi nu-l observam, mama obişnuia să spună: «William» sau cine era neatentul, «pregăteşte—te pentru rugăciune». După rugăciune, aveam un cântec pe care obişnuiam să—l cântăm; încă îmi amintesc o parte din el: «O altă zi a trecut, s—a dus, Veşmintele deoparte le—am pus». ”2

Această instruire spirituală timpurie a pătruns adânc în sufletul tânărului Joseph Smith. Când a început să fie preocupat de bunăstarea sa eternă şi să caute să afle căreia dintre biserici să i se alăture, el ştia că se putea întoarce către Dumnezeu pentru a găsi răspunsuri:

„Am aflat din scripturi că Domnul era acelaşi ieri, astăzi şi în veci, că El nu era părtinitor, pentru că era Dumnezeu. Pentru că am privit soarele, gloriosul luminător al pământului, şi, de asemenea, luna străbătând maiestuoasă cerurile şi, de asemenea, stelele strălucind pe calea lor; şi, de asemenea, pământul pe care stăteam şi fiarele câmpului şi păsările cerului şi peştii apelor; şi, de asemenea, omul mergând pe faţa pământului semeţ şi cu tăria frumuseţii, [cu] putere şi inteligenţă în guvernarea lucrurilor care sunt peste măsură de măreţe şi minunate, chiar după asemănarea Lui, care le-a creat.

Şi, când am meditat la aceste lucruri, inima mea a exclamat: Bine a zis înţeleptul că este nebun cel care spune în inima lui că nu este Dumnezeu [vezi Psalmii 53:1]. Inima mea a exclamat: Toate acestea depun mărturie şi arată o putere omnipotentă şi omniprezentă, o Fiinţă care face legi şi decrete şi leagă toate lucrurile în legăturile lor, care umple veşnicia, care a fost şi este din veşnicie până în toate veşniciile. Şi, când m-am gândit la toate aceste lucruri şi că acea Fiinţă căuta să fie preaslăvită de aceia care O preaslăveau în duh şi în adevăr [vezi Ioan 4:23], atunci L-am implorat pe Domnul să aibă milă, pentru că nu era nimeni către care să mă îndrept şi să obţin milă”.3

Rugăciunii pline de credinţă a lui Joseph, prin care cerea milă şi înţelepciune, i s-a răspuns cu Prima Viziune. Acea viziune i-a dat tânărului profet mult mai multă cunoaştere despre Dumnezeu decât poseda oricare dintre bisericile din timpul său, cunoaştere care fusese pierdută pentru lume timp de secole. Prin Prima Viziune, Joseph a aflat, prin experienţă proprie, că Tatăl şi Fiul sunt fiinţe separate, că puterea Lor este mai mare decât puterea răului şi că omul este, cu adevărat, modelat după chipul lui Dumnezeu—adevăruri care sunt esenţiale pentru înţelegerea relaţiei noastre cu Tatăl nostru din Cer.

Au urmat alte revelaţii despre natura lui Dumnezeu, inclusiv cele care se află acum în scripturile din zilele din urmă. Ca instrument ales de Dumnezeu pentru a restaura adevărul Evangheliei în lume, profetul a mărturisit despre Dumnezeu în tot timpul slujirii sale. „Am să întreb despre Dumnezeu”, a declarat el , „pentru că vreau ca voi toţi să-L cunoaşteţi pe El şi să deveniţi apropiaţi de El… Atunci veţi şti că eu sunt slujitorul Lui; pentru că vorbesc ca unul care are autoritate”.4

Învăţături ale lui Joseph Smith

Dumnezeu este Tatăl iubitor al întregii omeniri şi sursa a tot ce este bun.

„În timp ce o parte a rasei umane o judecă şi o condamnă fără milă pe cealaltă, Marele Părinte al universului veghează întreaga familie umană cu grijă de tată şi sentiment patern. El îi priveşte pe oameni ca pe mlădiţele Sale şi, fără vreunul dintre acele sentimente meschine care-i influenţează pe copiii oamenilor, face «să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi» [Matei 5:45].”5

„Noi acceptăm că Dumnezeu este marea sursă şi fântână de unde izvorăşte tot binele; că El este inteligenţa perfectă şi că înţelepciunea Sa este singura suficientă să guverneze şi să reglementeze semeţele creaţii şi lumi care strălucesc şi ard cu atâta măreţie şi splendoare deasupra capetelor noastre, ca şi cum ar fi atinse de degetul Său şi mişcate de cuvântul Său Atotputernic… Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui [vezi Psalmii 19:1]; şi reflecţia de un moment este suficientă să-l înveţe pe omul cu o inteligenţă obişnuită că toate aceste lumi nu sunt doar produsul întâmplării, nici nu pot fi susţinute de vreo putere mai mică decât cea a unei mâini Atotputernice”.6

„Dumnezeu vede izvoarele secrete ale faptelor umane şi cunoaşte inimile tuturor făpturilor”.7

Scopurile Dumnezeului nostru sunt mari, dragostea Sa este imposibil de înţeles, înţelepciunea Sa nemărginită şi puterea Sa nelimitată; de aceea, sfinţii au motiv să se veselească şi să se bucure, ştiind că «Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci; El va fi călăuza noastră până la moarte» [Psalmii 48:14]”.8

Când înţelegem caracterul lui Dumnezeu, noi ne înţelegem pe noi înşine şi ştim cum să ne apropiem de El.

„Există puţine fiinţe pe lume care înţeleg corect caracterul lui Dumnezeu. Cei mai mulţi dintre oameni nu înţeleg nimic, nici din ce a trecut, nici din ce va veni, cu privire la relaţia lor cu Dumnezeu. Ei nu cunosc, nici nu înţeleg natura acestei relaţii; şi, ca urmare, ei cunosc numai puţin mai mult decât fiara sălbatică sau puţin mai mult decât să mănânce, să bea şi să doarmă. Aceasta este tot ceea ce omul cunoaşte despre Dumnezeu sau existenţa Sa, dacă nu i se dă prin inspiraţie de la Cel Atotputernic.

Dacă un om nu învaţă nimic mai mult decât să mănânce, să bea şi să doarmă şi dacă nu înţelege niciunul dintre proiectele lui Dumnezeu, fiara înţelege aceleaşi lucruri. Ea mănâncă, bea, doarme şi nu cunoaşte nimic mai mult despre Dumnezeu; totuşi, ea cunoaşte la fel de multe ca noi, dacă noi nu suntem în stare să înţelegem prin inspiraţie de la Dumnezeu cel Atotputernic. Dacă oamenii nu înţeleg caracterul lui Dumnezeu, ei nu se înţeleg pe ei înşişi. Doresc să mă întorc la începuturi şi prin aceasta să vă ridic gândirea în sfere mai înalte şi la o înţelegere mai spirituală decât cele la care aspiră, în general, mintea umană.

Scripturile ne învaţă: «Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu» [Ioan 17:3].

Dacă vreun om nu-L cunoaşte pe Dumnezeu şi întreabă ce fel de fiinţă este El—dacă el îşi va cerceta cu sârguinţă propria inimă—dacă declaraţia lui Isus şi a apostolilor este adevărată, el va înţelege că el nu are viaţă eternă; pentru că viaţa eternă nu are la bază un alt principiu (decât cunoaşterea lui Dumnezeu).

Primul meu obiectiv este să descopăr caracterul singurului Dumnezeu înţelept şi adevărat şi ce fel de fiinţă este El …

Dumnezeu Însuşi a fost odată aşa cum suntem noi acum şi este un om care a fost exaltat şi stă întronat în ceruri! Acesta este marele secret. Dacă vălul ar fi ridicat astăzi şi marele Dumnezeu, care ţine acest pământ pe orbita sa şi care susţine lumile şi toate lucrurile prin puterea Sa, ni S—ar înfăţişa – spun, dacă ar fi să-L vedeţi astăzi, L—aţi vedea sub înfăţişarea unui om—ca voi înşivă în întreaga persoană, la chip şi având chiar forma unui om; pentru că Adam a fost creat după modelul, chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi a primit instrucţiuni de la El şi a păşit alături de El şi a vorbit şi a conversat cu El, aşa cum un om vorbeşte cu altul şi este aproape de el …

Cunoscându-L pe Dumnezeu, noi începem să cunoaştem cum să ne apropiem de El şi cum să cerem astfel încât să primim un răspuns. Când înţelegem caracterul lui Dumnezeu şi ştim cum să venim la El, El începe să ne dezvăluie cerurile şi să ne spună totul despre ele. Când suntem pregătiţi să venim la El, El este pregătit să vină la noi”.9

În Dumnezeire, există trei Personaje distincte şi separate.

Articolele de credinţă 1:1: „Noi credem în Dumnezeu, Tatăl Veşnic, şi în Fiul Său, Isus Hristos, şi în Duhul Sfânt”.10

Joseph Smith ne-a învăţat următoarele în luna aprilie 1843, învăţătură consemnată mai târziu în Doctrină şi legăminte 130:22: „Tatăl are un trup din carne şi oase tot atât de tangibil ca şi cel al omului; Fiul, de asemenea; dar Duhul Sfânt nu are un trup din carne şi oase, ci este un personaj de Spirit. Dacă nu era aşa, Duhul Sfânt nu putea trăi în noi”.11

„Eu am declarat întotdeauna că Dumnezeu este un personaj distinct, că Isus Hristos este un personaj distinct şi separat de Dumnezeu Tatăl şi că Duhul Sfânt este un personaj distinct şi este un Spirit: şi acestea trei reprezintă trei personaje distincte şi trei Dumnezei.”12

„Ce este fără trup sau părţi ale lui este nimic. Nu există alt Dumnezeu în cer în afară de acel Dumnezeu din carne şi oase.”13

Dumnezeirea există în unitate perfectă şi Dumnezeu Tatăl prezidează.

„Se spun multe despre Dumnezeu şi Dumnezeire… Învăţătorii de astăzi spun că Tatăl este Dumnezeu, că Fiul este Dumnezeu şi că Duhul Sfânt este Dumnezeu şi că ei sunt, toţi, într-un trup şi un Dumnezeu. Isus s-a rugat ca aceia pe care Tatăl I-a dat în lume să poată fi una, cum erau Ei [vezi Ioan 17:11–23]…

Petru şi Ştefan au mărturisit că ei L-au văzut pe Fiul Omului stând la dreapta lui Dumnezeu. Orice persoană care a văzut cerurile deschise ştie că există trei Personaje în ceruri, care deţin cheile puterii şi Unul prezidează asupra tuturor.”14

„Legământul nepieritor s-a încheiat între trei Personaje înainte de organizarea acestui pământ şi se referă la dispensaţia lucrurilor pe care Ele au dat-o oamenilor pe pământ. Aceste Personaje… se numesc primul Dumnezeu, Creatorul, al doilea Dumnezeu, Mântuitorul, şi al treilea Dumnezeu, Martorul sau Mărturisitorul.”15

„[Intră în] sfera de autoritate a Tatălui să prezideze ca şi Comandant sau Preşedinte, Isus ca Mijlocitor şi Duhul Sfânt ca Mărturisitor sau Martor. Fiul [are] un tabernacol şi [la fel] are Tatăl, dar Duhul Sfânt este un personaj de Spirit fără tabernacol.”16

„Scripturile spun: «Eu şi Tatăl una suntem» [Ioan 10:30]; şi, din nou, că Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt una şi Aceştia trei sunt una în mărturisirea Lor [vezi 1 Ioan 5:7–8]. Astfel S-a rugat Salvatorul Tatălui: «Nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceia, pe care Mi i-ai dat Tu, pentru ca noi să putem fi una» sau, altfel spus, să fim o singură gândire în unitatea credinţei [vezi Ioan 17:9, 11]. Dar, pentru că fiecare este o persoană diferită sau separată, tot aşa sunt persoane separate Dumnezeu şi Isus Hristos şi Duhul Sfânt, dar Ei, toţi, sunt de acord sau împărtăşesc acelaşi lucru”.17

Sugestii pentru studiu şi predare

Gândiţi-vă la aceste idei în timp ce studiaţi acest capitol sau când vă pregătiţi să predaţi. Pentru ajutor suplimentar, vedeţi paginile vii–xii.

  • Recapitulaţi paginile 39–41, remarcând în ce fel tânărul Joseph Smith a văzut dovada „puterii omnipotente şi omniprezente” în lumea din jurul lui. Observând lumea din jurul dumneavoastră, ce anume din ce aţi văzut depune mărturie despre Dumnezeu?

  • Recapitulaţi prima secţiune din acest capitol (paginile 42–43), căutând învăţăturile care dezvăluie caracterul lui Dumnezeu. Cum ne pot ajuta aceste învăţături să „ne veselim şi să ne bucurăm”?

  • Joseph Smith ne-a învăţat: „Marele Părinte al universului veghează întreaga familie umană cu grijă de tată şi sentiment patern” (pagina 41). Care sunt gândurile şi sentimentele dumneavoastră în timp ce meditaţi la această afirmaţie?

  • Citiţi secţiunea de la p. 42–43. De ce este imposibil să ne înţelegem pe noi înşine dacă nu înţelegem caracterul lui Dumnezeu?

  • Profetul Joseph Smith a mărturisit că Dumnezeu Tatăl, Isus Hristos şi Duhul Sfânt sunt „trei personaje distincte”. El a propovăduit, de asemenea, că Ele sunt una (paginile 43–44). În ce fel sunt membrii Dumnezeirii una? (Pentru câteva exemple, vedeţi pagina paginile 44–45.)

  • În ce fel pot părinţii hrăni dragostea copiilor pentru Tatăl lor Ceresc? (Pentru câteva exemple, vedeţi pagina 39.)

Scripturi suplimentare: Ioan 8:17–19; Evrei 1:1–3; 12:9; Moise 1:3–6, 39

Note

  1. William Smith, Notes on Chambers’ life of Joseph Smith, cca. 1875, Arhivele Bisericii, Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, Salt Lake City, Utah.

  2. William Smith, interviu realizat de E. C. Briggs şi J. W. Peterson, octombrie sau noiembrie 1893, publicat iniţial în Zion’s Ensign (publicaţie periodică a Bisericii Reorganizate a lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, numită acum Comunitatea lui Hristos); retipărit în Deseret Evening News, 20 ianuarie 1894, p. 2; punctuaţie modernizată.

  3. Joseph Smith, History 1832, p. 2–3; Letter Book 1, 1829–1835, Joseph Smith, Collection, Arhivele Bisericii.

  4. History of the Church, 6:305; dintr-un discurs rostit de Joseph Smith în ziua de 7 aprilie 1844, în Nauvoo, Illinois; consemnat de Wilford Woodruff, Willard Richards, Thomas Bullock şi William Clayton.

  5. History of the Church, 4:595; din „Baptism for the Dead”, un editorial publicat în Times and Seasons, 15 aprilie 1842, p. 759; Joseph Smith era redactorul publicaţiei periodice.

  6. History of the Church, 2:12, 14; împărţirea paragrafului a fost modificată; din „The Elders of the Church in Kirtland, to Their Brethren Abroad”, 22 ianuarie 1834, publicat în Evening and Morning Star, februarie 1834, p. 136, martie 1834, p. 142.

  7. History of the Church, 1:317; dintr-o scrisoare a lui Joseph Smith adresată lui William W. Phelps, 11 ianuarie 1833, Kirtland, Ohio; această scrisoare este incorect datată 14 ianuarie 1833 în History of the Church.

  8. History of the Church, 4:185; dintr-o scrisoare a lui Joseph Smith şi a consilierilor săi din Prima Preşedinţiei adresată sfinţilor, septembrie 1840, Nauvoo, Illinois, publicată în Times and Seasons, octombrie 1840, p. 178.

  9. History of the Church, 6:303–305, 308; redactare modernizată; împărţirea paragrafului a fost modificată; dintr-un discurs rostit de Joseph Smith în ziua de 7 aprilie 1844, în Nauvoo, Illinois; consemnat de Wilford Woodruff, Willard Richards, Thomas Bullock şi William Clayton; vezi, de asemenea, anexa de la pagina 593, punctul 3.

  10. Articolele de credinţă 1:1.

  11. Doctrină şi legăminte 130:22; instrucţiuni date de Joseph Smith la data de 2 aprilie 1843, în Ramus, Illinois.

  12. History of the Church, 6:474; dintr-un discurs rostit de Joseph Smith în ziua de 16 iunie 1844, în Nauvoo, Illinois; consemnat de Thomas Bullock.

  13. Citat de William Clayton, relatând despre un discurs nedatat rostit de Joseph Smith în Nauvoo, Illinois; în L. John Nuttall, „Extracts from William Clayton’s Private Book”, p. 7, Journals of L. John Nuttall, 1857–1904, colecţiile speciale ale lui L. Tom Perry, Universitatea Brigham Young, Provo, Utah; exemplar în arhivele Bisericii.

  14. History of the Church, 5:426; dintr-un discurs rostit de Joseph Smith în ziua de 11 iunie 1843, în Nauvoo, Illinois; consemnat de Wilford Woodruff şi Willard Richards.

  15. Citat de William Clayton, relatând despre un discurs nedatat rostit de Joseph Smith în Nauvoo, Illinois; în L. John Nuttall, „Extracts from William Clayton’s Private Book”, p. 10–11, Journals of L. John Nuttall, 1857–1904, colecţiile speciale ale lui L. Tom Perry, Universitatea Brigham Young, Provo, Utah; exemplar în Arhivele Bisericii.

  16. Citat de William P. McIntire, relatând despre un discurs rostit de Joseph Smith la începutul anului 1841, în Nauvoo, Illinois; William Patterson McIntire, Notebook 1840–1845, arhivele Bisericii. William McIntire a făcut scurte prezentări ale mai multor discursuri rostite de Joseph Smith în Nauvoo la începutul anului 1841. Această carte citează din patru dintre aceste rapoarte, niciunul nefiind datat.

  17. Citat de George Laub, într-o compilaţie de extrase din discursuri ale lui Joseph Smith, cca. 1845; George Laub, Reminiscences and Journal, ianuarie 1845 – aprilie 1857, p. 29–30, Arhivele Bisericii.

First Vision

Prin Prima Viziune, Joseph Smith a aflat, prin experienţă proprie, că Tatăl şi Fiul sunt fiinţe separate şi că omul este modelat după chipul lui Dumnezeu—adevăruri care sunt esenţiale pentru înţelegerea relaţiei noastre cu Tatăl nostru din Cer.

woman praying

„Cunoscându-L pe Dumnezeu, noi începem să cunoaştem cum să ne apropiem de El şi cum să cerem astfel încât să primim un răspuns.”