Capitolul 23
Libertatea religioasă este proclamată—lamaniţii din şapte ţări şi oraşe sunt convertiţi—Ei îşi dau numele de anti-nefi-lehiţi şi sunt eliberaţi de sub blestem—Amaleciţii şi amuloniţii resping adevărul. Circa 90–77 î.H.
1 Iată, acum s-a întâmplat că regele lamaniţilor a trimis o veste printre toţi oamenii săi ca ei să nu pună mâna pe Amon sau pe Aaron sau pe Omner sau pe Himni, sau pe nici unul dintre fraţii lor care trebuia să meargă şi să predice cuvântul lui Dumnezeu, în orice loc ar fi, în orice parte a ţării lor.
2 Da, el a trimis un decret printre ei, cum că nu trebuia să pună mâna pe ei ca să-i lege sau să-i arunce în închisoare; şi nici nu trebuia să-i scuipe pe ei sau să-i lovească sau să-i arunce pe ei afară din sinagogile lor sau să-i insulte; şi nici nu trebuia să arunce cu pietre în ei, ci că ei trebuia să aibă acces liber la casele lor şi, de asemenea, la templele lor şi la sanctuarele lor.
3 Şi astfel, ei puteau să meargă şi să predice cuvântul, potrivit dorinţei lor, căci regele fusese convertit către Domnul, la fel ca şi toată casa lui; de aceea, el a trimis vestea sa prin ţară, către poporul său, potrivit căreia cuvântul lui Dumnezeu putea să nu aibă nici o piedică, ci că putea să înainteze prin toată ţara pentru ca poporul său să poată fi convins de tradiţiile rele ale strămoşilor lor şi pentru ca ei să poată fi convinşi că ei toţi erau fraţi şi că nu trebuia să ucidă, nici să jefuiască sau să fure, nici să comită adulter, nici să facă vreun fel de ticăloşii.
4 Şi acum s-a întâmplat că atunci când regele a trimis această veste, Aaron şi fraţii lui au mers din oraş în oraş şi de la o casă de rugăciune la alta, întemeind biserici şi ungând preoţi şi învăţători prin toată ţara printre lamaniţi, pentru a predica şi a propovădui cuvântul lui Dumnezeu printre ei; şi astfel, au început să aibă mare succes.
5 Şi cu miile au fost aduşi la cunoaşterea Domnului, da, cu miile au fost aduşi să creadă în tradiţiile nefiţilor; şi au fost învăţaţi în scrierile şi profeţiile care erau trecute din mână în mână, chiar până la timpul prezent.
6 Şi atât de sigur cum Domnul trăieşte, tot atât de sigur mulţi au crezut sau tot atât de mulţi au fost aduşi la cunoaşterea adevărului prin predicile lui Amon şi ale fraţilor lui, în acord cu spiritul revelaţiei şi al profeţiei, iar puterea lui Dumnezeu făcând miracole în ei—da, eu vă zic vouă, aşa cum Domnul trăieşte, tot atât de mulţi lamaniţi care au crezut în predicile lor şi au fost convertiţi pentru Domnul nu s-au rătăcit niciodată.
7 Pentru că, au devenit un popor drept; ei şi-au pus jos armele răzvrătirii pentru ca să nu se mai lupte împotriva lui Dumnezeu şi nici împotriva fraţilor lor.
8 Acum, aceştia erau cei care au fost convertiţi pentru Domnul:
9 Poporul lamaniţilor care era în ţara lui Ismael;
10 Şi, de asemenea, cei din poporul lamaniţilor care erau în ţara lui Midoni;
11 Şi, de asemenea, cei din poporul lamaniţilor care erau în oraşul lui Nefi;
12 Şi, de asemenea, cei din poporul lamaniţilor care erau în ţara lui Şilom şi cei care erau în ţara lui Şemlon, în oraşul lui Lemuel şi în oraşul lui Şimnilom.
13 Şi acestea sunt numele oraşelor lamaniţilor care au fost convertiţi pentru Domnul; şi aceştia sunt aceia care au pus jos armele răzvrătirii lor, da, toate armele lor de război; şi ei erau lamaniţi cu toţii.
14 Iar amaleciţii nu au fost convertiţi, în afară de unul; şi tot aşa nu a fost nici unul dintre amuloniţi; iar ei şi-au împietrit inimile, la fel ca şi inimile lamaniţilor din acea parte a ţării, oriunde locuiau, da, şi toate satele şi toate oraşele lor.
15 De aceea, noi am numit toate oraşele lamaniţilor în care ei s-au pocăit şi au venit la cunoaşterea adevărului şi au fost convertiţi.
16 Şi acum s-a întâmplat că regele şi cei care s-au convertit au dorit să poată să aibă un nume pentru ca astfel să poată fi deosebiţi de fraţii lor; de aceea, regele s-a sfătuit cu Aaron şi cu mulţi dintre preoţii lor în legătură cu numele pe care ei trebuia să şi-l ia pentru ca să poată fi deosebiţi.
17 Şi s-a întâmplat că ei şi-au luat numele de anti-nefi-lehiţi; şi ei au fost chemaţi cu numele acesta şi nu au mai fost numiţi lamaniţi.
18 Şi au început să fie un popor foarte harnic; da, şi erau foarte prietenoşi cu nefiţii; de aceea, au început să comunice cu ei, iar blestemul lui Dumnezeu nu i-a mai urmărit pe ei.