Purera’a 2017
Te here ’e te fa’aipoipora’a


Te here ’e te fa’aipoipora’a

Te hō’ē ’āru’i ’e te peresideni Russell M. Nelson

Purera’a ’ati ti’a i te ao nō te Feiā ’Āpī Pa’ari • 8 nō tēnuare 2017 • Brigham Young University

Māuruuru i te pupu hīmene nō teie hīmene pūai roa.

E au mau taea’e, e au mau tuahine, ’ua here māua ia ’outou, mea au nā māua ’ia haere mai i rotopū ia ’outou ! ’O ’outou mau iho ā te ti’aturira’a nō Ziona, nō reira, ’a hōro’a ai au i te tahi mana’o, tē pure nei au e fa’atae te Vārua Maita’i i te poro’i iho e tano ia ’outou ’ia fa’aro’o.

Nā mua tō māua fa’a’ipoipora’a, e ’orometua ha’api’i to’u tōro’a i te pae nō te ha’amaita’ira’a fa’aipoipora’a ’e te ’utuāfare, 25 matahiti—nā matahiti hope’a e 13 i BYU nei. E rave rahi tauasini ta’ata fa’aipoipo tā’u i paraparau atu, ’e ’ua fa’aro’o i te ’ā’amu ’oto rahi i muri mai i te tahi, te mau ’utuāfare ’āmahamaha ’e te mau aura’a pāparari. ’Ua ’ite na vau i te mea e haere nō te fa’aipoipora’a ’e te mea e’ita e haere. ’Ua ha’api’i au i te mea e nehenehe e fa’aora i te hō’ē fa’aipoipora’a ’ino roa, ’e te mea ato’a e nehenehe e tūparari i te reira i te hō’ē noa pō. Nō reira i teie mahana, e fāri’i ānei ’outou ’ia paraparau atu vau nō ni’a i te hō’ē tumu parau ’ua au pāpū roa ’outou ? Te here ’e te fa’aipoipora’a ?

E fa’a’ite atu vau e maha parau mau, tē ti’aturi nei au ē e pāruru te reira ia ’outou i te māuiui-faufa’a-’ore-ra’a o te ’ā’au, e ’ere noa rā terā, e tauturu ato’a te reira ia ’outou ’ia riro ’e ’ia mā’iti ho’i i te hoa fa’aipoipo parau ti’a, ’ia ’oa’oa te fa’aipoipora’a ’e ’ia manuia te ’utuāfare.1

I teie pō, maita’i ē e hi’o mai ’outou iā’u ’ei « tati Wendy » nō ’outou, e paraparau atu vau i tō’u ’ā’au mai tā’u e rave—’e i rave ho’i i tō mātou fēti’i tamari’i. Nō reira, teie nau parau mau e maha a tati Wendy nō ni’a i te here ’e te fa’aipoipora’a :2

Parau mau 1 :  Te mau parau mau ato’a nō ni’a i te here ’e te fa’aipoipora’a, nā te Vārua Maita’i ïa e fa’atae mai, nō ’ō mai i te Metua i te Ao ra. Nāna i ha’amau i te fa’aipoipora’a ’ei tuha’a o tāna fa’anahora’a ’oa’oa e ’ore e ti’a ’ia mono atu.3 ’O te Vārua te ve’a nō teie mau parau mau ! Tē a’o nei au ia ’outou ’ia ’imi ’ia māramarama ia rātou.

I te tahi pae, te mau ha’avarera’a nō ni’a i te here ’e te fa’aipoipora’a, nō roto mai ïa, ’e tē tāmau noa nei ho’i, nā roto ia Sātane ’e tāna mau tāvini. Tē poupou nei te ’enemi i te taime ato’a e fāri’i te hō’ē ta’ata ’ā’au mahorahora i te mea e fa’avahavaha ’e e fa’a’ino i te here ’e te fa’aipoipora’a. Terā rā, e parau mau te parau mau, e ha’avare te ha’avare,  ’e e’ita te tapiho’ora’a rahi māramarama, te mau fa’atianira’a ’e te mau ’ōrerora’a e nehenehe e taui i te reira.

Parau mau  2 : ’O te vi’ivi’i ’ore o te hō’ē ta’ata te tāviri nō te here mau. Rahi noa atu te vi’ivi’i ’ore o tō ’outou ferurira’a ’e tō ’ōutou mana’o, tā ’outou mau parau ’e mau ’ohipa, rahi noa ato’a mai tō ’outou ’aravihi nō te hōro’a ’e nō te fāri’i i te here mau.

’A ti’aturi mai na : I te mau taime ato’a e pure ’outou i te Metua i te Ao ra mā tō ’outou ’ā’au ato’a, ’a fa’aro’o atu ai; i te mau taime ato’a e tuatāpapa ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’ei ’imira’a i te pāhonora’a i te mau uira’a o te ’ā’au; i te mau taime ato’a e ’ape ’outou i te mau mea ato’a e ha’apēpē i tō ’outou vārua (mai te hōho’a faufau); i te mau taime ato’a e ha’amori ’outou i roto i te hiero; i te mau taime ato’a e ’imi ’outou i te mau parau ’ia ravehia te ’ōro’a nō te hō’ē tupuna, tē mā’iti ra ïa ’outou e fa’arahi i tō ’outou iho vi’ivi’i ’ore.

E ha’amāuruuru mai te hoa fa’aipoipo nō ’outou ’āraua’e i te mea i terāra’a taime ’outou i te fa’aineinera’a nō te orara’a fa’aherehere mau o te fa’aipoipora’a. Nō reira, e ta’ata ’ōtahi ’outou e uiui nei nāhea i te fa’aineine maita’i nō te here mau, te pāhonora’a : E rave i te mea ato’a e vai vi’ivi’i ’ore noa tō ’outou ferurira’a, te mau mana’o, te mau parau ’e te mau ’ohipa. ’A ani i te Vārua ’ia arata’i mai ia ’outou. E tauturu ʼoia ia ’outou. ’E mai te peu ’ua fa’aipoipohia ’outou, hō’ē ā ïa tā’u parau a’o !

’Ia ’ohipa ’outou ’ia rahi atu ā te vi’ivi’i ’ore, e rahi noa atu ā te Vārua Maita’i i te vai ia ’outou na. E rahi atu ā tō ’outou ’aravihi nō te fāri’i i te heheura’a nō ’outou iho, te aura’a ra e āvei’a pāpū a’e tō tō ’outou orara’a. E rahi atu ā te hau, nā reira ato’a te ’oa’oa, e iti mai te mana’o ’ōtahi, e rahi te tīa’ira’a i te ananahi. E rahi ato’a te māramarama i te ferurira’a nō te ha’api’i ’e nō te ’ohipa. Hau atu i teie nau utu’a rarahi nō te ’ohipa tāmahana ’ia vai vi’ivi’i ’ore ri’i ā, e rahi mai tō ’ōutou ’itera’a i te orara’a fa’aherehere mau o te fa’aipoipora’a.

Teie te tumu e mea ’ino roa te hōho’a faufau ! Fa’atiani noa atu te feiā turu hōho’a faufau, e riro mau rā te reira i te fa’a’ere ia ’outou i te ’itera’a i te huru fa’ahiahia roa nō te orara’a fa’aherehere.

I teienei, te parau mau  3, e pāinu ri’i paha tō ’outou ferurira’a inaha ’o te huritua mau te reira o tā te ’enemi ’e te pae rahi o te ao e fa’ati’aturi nei ia ’outou nō ni’a i te here ’e te fa’aipoipora’a.

Parau mau  3 : ’Ei tuha’a rahi nō te fa’a’itera’a i te here, ’ua hina’aro te Fatu ’ia fāri’i te tāne ’e te vahine i te māere ’e te poupou nō te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a.

Nā te Atua i fa’aue i te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a. ’Ua fa’aue ’oia ’e ’ua parau ha’amaita’i ho’i i te reira nō te mea e ha’afātata te reira i te tāne ’e te vahine, ’e i te Fatu ! ’O te tā’āto’a o te vārua o nā hoa fa’aipoipo i roto i te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a.4 E tāhō’ē te tino ’e te vārua o te tāne i te tino ’e te vārua o te vahine.

E fa’ahōho’ara’a ho’i teie tāhō’ēra’a tino nei nō te huru tāhō’ēra’a te tāne ’e te vahine i roto i te mau mea ato’a o te orara’a nei. E ’ohipa rāua ’ei ’āpiti. E pure rāua, e ha’uti, e ’aro, e tupu ’e e ’oa’oa ho’i i te orara’a. E fa’atusia rāua nō rāua ’e e fa’aitoito ho’i nō te riro i te ta’ata ’ua fānauhia rāua ’ia riro.

E au mau taea’e, e au mau tuahine, e mea mo’a te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a. Inaha ho’i, e  ha’afātata atu ā te tāne ’e te vahine i te Atua ’ia’āpiti rāua i roto i te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a.

Nāhea ïa e fa’aineine nō taua orara’a fa’aherehere ra ? Tītauhia ’ia ora ’outou ma te parau ti’a, ’ia riro te Vārua ’ei hoa nō ’outou ’e nō tō ’outou hoa fa’aipoipo.

E arata’i ïa te reira i te parau mau  4 : ’Ia tupu te orara’a fa’aherehere mau o te fa’aipoipora’a, tītauhia te Vārua Maita’i. E’ita e roa’a te huru orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a i rāpae ’au i te fa’aipoipora’a nō te mea ’aita e Vārua i reira.

’Ua ha’api’i Elder Parley P. Pratt ē, e nehenehe te Vārua Maita’i e « fa’arahi, e fa’a’ā’ano, e fa’ahōhora ’e e tāmā i te mau hia’ai ato’a ’e te mau hina’aro tino nei. »5 Feruri na : E nehenehe tāna e tāmā i tō ’outou mau mana’o ! Nō reira, te mau mea ato’a e tītau i te Vārua i roto i tō ’outou orara’a ’e tō tō ’outou hoa fa’aipoipo, i roto i tō ’outou fa’aipoipora’a, e fa’arahi ïa te reira i te ’itera’a i te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a. Terā mau ïa te ’ōhie ’e te hōhonu o taua mea nei !

I te tahi rā pae, te mau mea ato’a e tuhi i te Vārua, e fa’aiti ïa te reira i tō ’ōrua ’aravihi ’ia vai hō’ē ’e tō ’outou hoa fa’aipoipo. Te mau mea mai te riri, te nounou, te ’orera’a e fa’a’ore i te hapa, te mārōra’a, te vi’ivi’i ’e te hara tātarahapa-’ore-hia, e fa’ariro ïa te reira i te tītaura’a i te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a ’ei ’ohipa ’āpenira’a noa.

’Ei pū’ohura’a : Vai noa atu te hereherera’a tino nei i raro a’e i te ’umera’a a tō te ao ’e a te ’enemi, ma te hia’ai ’e te navenave o te tino ’e a te diabolo, e vai noa ïa te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a, i fa’auehia e te Atua, i raro a’e i te mana o te Vārua, ma te hia’ai tei fa’ateiteihia ’e tei mā i te Vārua. Te parau mau, ’oia ho’i, rahi noa atu tō ’outou vi’ivi’i ’ore, rahi noa ato’a atu te fa’ahiahia o te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a nō ’outou.6

I roto i te hereherera’a tino nei, e matara te mau mea ato’a. I roto i te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a, e aupuru-rahi-hia te ’apera’a i te hō’ē ’e te mea noa atu—te parau, te rīpene ’e te hōho’a—e tuhi i te Vārua, i tō ’outou vārua ’e tō te hoa fa’aipoipo.

Riro noa atu te hereherera’a tino nei ’ei ’ohipa tai’ata ’o te ha’apohe i te here, e fa’atupu ïa te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a i te here rahi atu ā.

E fa’a’ino te hereherera’a tino nei i te tāne ’e te vahine nā reira ato’a tō rāua tino, ’a riro ai te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a i te fa’atura ia rāua ma te fa’ahanahana i te tino ’ei hō’ē o te mau perapeio rarahi o te orara’a tāhuti nei.

I roto i te hereherera’a tino nei, e tae mai te mana’o rave ’ino, te hāmani ’ino ’e te vai-’ōtahi-ra’a i te hope’a. Ma te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a, e ’ite nā ta’ata fa’aipoipo i te tāhō’ē ’e te here rahi a’e, te aupuru ’e te māramarama.

E ha’apau te hereherera’a tino nei i te mau aura’a ē ’ino roa atu. E ha’apūai te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a i te fa’aipoipora’a. E turu te reira i te orara’a o nā ta’ata ’e tā rāua fa’aipoipora’a, ma te fa’aora ato’a ’e te ha’amo’a.

’Ua fa’aauhia te hereherera’a tino nei i te pū o te mapu ’a fa’auhia ai te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a i te navenave o te hō’ē pupu ’upa’upa.7

E riro te hereherera’a tino nei ’ei vaoru (obsession) hope roa inaha e’ita roa atu te reira e hopoi mai i tāna i parau fafau. E mea hanahana te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a fa’auehia e te Atua ’e e vai a muri noa atu te reira nō te mau tāne ’e te mau vahine ha’apa’o fafaura’a.

Parau poto noa tatou, te orara’a fa’aherehere o te fa’aipoipora’a tei ha’amanahia e te Fatu, ’ua ha’amaita’ihia ïa e te Fatu ’e e mea ha’amo’a ho’i.8

I teienei rā, e ’ere te fa’atupura’a i te fa’aipoipora’a pūai ’e te ’oa’oa i te mea ’ōhie ! E nehenehe au e parau pāpū atu. Noa atu rā, e fa’atae mai te reira i te ’oa’oa ia ’outou !

I te 10ra’a o tō māua matahiti fa’aipoipora’a, ’ua feruri au e aha te hōro’a atu i tā’u tāne ’ei fa’a’itera’a nō te ’oa’oa tā’u i fāri’i i roto i tō māua fa’aipoipora’a. Teie ïa tā’u i hōro’a :

E tāhoro (balançoire) !

E au mau taea’e, e au mau tuahine, ’o tā māua i here, ’ia fa’a’ohipa ’outou i teie nau parau mau e maha ma te hina’aro pāpū, ’aita tō’u tapitapira’a ē, e riro ’outou i te fa’atupu i te fa’aipoipora’a ’oa’oa ’o te turu ’e ’o te tāmāhanahana ia ’outou ē a muri noa atu. E fa’aipoipora’a ho’i e fa’ariro ia ’outou ’ei ta’ata rahi a’e i tā ’outou e nehenehe a’e e riro ’o ’outou ana’e iho.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’ua riro te fa’aipoipora’a ’ei hō’ē o te mau faufa’a rahi roa a’e tā te Atua i hōro’a i tāna mau tamari’i, e ti’a i te fa’aipoipora’a ’ia riro ’ei puna ’oa’oa fāito ’ore ’e ’o te vi’ivi’i ’ore te tāviri nō te ’oa’oa o te ta’ata hō’ē. Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Te mau nota

  1. Hi’o Henry B. Eyring, « Renaissance of Marriage: To Become as One » (a’ora’a i hōro’ahia i te rurura’a Complementary of Man and Woman: An International Interreligious Colloquium i Vatican City, Roma, 18 nō novema 2014), LDS.org.

  2. Hi’o Wendy L. Watson, Purity and Passion: Spiritual Truths about Intimacy That Will Strengthen Your Marriage (2001).

  3. Hi’o D. Todd Christofferson, « Nō te aha te fa’aipoipora’a, nō te aha te ’utuāfare »,  Ensign ’e ’aore rā Liahona, Mē 2015, 50–53.

  4. Hi’o Jeffrey R. Holland, « Of Souls, Symbols, and Sacraments », i roto Morality (1992), 152–66.

  5. Parley P. Pratt, Key to the Science of Theology  [1978], 61.

  6. I teienei, tē vai ra i rotopū ia ’outou ’o tē hina’aro nei ’ia riro ’ei ta’ata maita’i—’eiaha rā ’ei ta’ata maita’i roa ’ino. Tē vai ra paha ’o ’outou ’ua fa’ahemahia paha ’ia rave i te mau ’ohipa ato’a e roa’a nō te ’ape i te hi’ora’a paieti roa, mai te peu ē tē vai ra te paieti roa. Terā rā, mai te mea ’ua hina’aro ’outou ’ia fāna’o i te huru orara’a fa’aherehere ’e te ’ī roa i roto i te fa’aipoipora’a, terā mau ïa te mea e rave. E hina’aro ’outou ’ia vai vi’ivi’i ’ore roa ’ia ti’a i te orara’a fa’aherehere nō ’outou i roto i te fa’aipoipora’a ’ia vai fa’ahiahia roa mai.

  7. Paraparaura’a ’e Truman G. Madsen.

  8. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88:34.

Nene’i