2021
Te autahu’ara’a a te Atua
’Ātete 2021


« Te autahu’ara’a a te Atua », Nō te Pūai o te Feiā ’Āpi, ’Ātete 2021, 20–21.

Parau poro’i tā’āva’e Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī ’Ātete 2021

Te autahu’ara’a a te Atua

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 84

E aha te mea e ti’a i te feiā ’āpī ato’a ’ia ’ite nō ni’a i te autahu’ara’a ’e tō rātou tū’atira’a i te reira.

Hōho’a
feiā ʼāpī

‘Ua ’ite a’ēna ānei ’outou i te hepohepo ’ia fa’a’ohipa-ana’e-hia te hō’ē ta’o i roto e piti tātarara’a ? ’Ei hi’oraa, te ta’o fenua i roto i te reo peretāne, e parau ïa nō te paraneta tā tātou e ora nei ’e nō te repo i raro a’e i tō tātou ’āvae. ’Ua tano to’opiti ato’a, te fa’a’ohipara’a rā i te ta’o, tei te huru ïa o te mea tā ’oe e ’āparau ra i te reira taime. Nō te fa’ahepohepo roa atu i te reira, mai te mea te tātarara’a o te ta’o ra fenua o tō tātou ïa paraneta nei, tei roto ato’a ïa te parau nō te repo, nō te mea tei ni’a te repo i te paraneta.

Fa’ata’ara’a i te ta’o autahu’ara’a

Te ta’o tā tātou e fa’a’ohipa nei i roto i te Ēkālesia i roto e piti tātarara’a, teie ïa autahu’ara’a Tē fa’atoro nei teie ta’o i ni’a i te mana hope ’e i te ha’amanara’a o te Atua. Terā rā, tē fa’a’ohipa ato’a nei tātou i te autahu’ara’a i roto i te hō’ē tātarara’a tā’ōti’a roa a’e—’ei fa’atorora’a i « te mana ’e te ha’amanara’a tā te Atua e hōro’a nei nō te fa’atōro’a i te feiā e mau nei i te autahu’ara’a ’ia rave i te mau mea ato’a e tītauhia nō te fa’aorara’a i te mau tamari’i a te Atua ».1

Te autahu’ara’a tei hōro’ahia i te ta’ata, ’e ’ere ïa i te mana tā’āto’a o te Atua. Tē fa’ahōho’a nei te tāpura i muri nei i teie tumu parau.

I roto i teie tāpura, tē hi’o nei ’outou i te tahi hi’ora’a noa nō te mana mure ’ore ’e te ’ōti’a ’ore o te Atua. I roto i te reira, tē hi’o ato’a nei ’outou i te mau hi’ora’a nō te mana ’e te ha’manara’a o te autahu’ara’a o te Atua tāna e hōro’a nei ’e e tu’u nei i ni’a i te mau tāne ti’amā nō te fa’atere i roto i te ’Ēkālesia a te Mesia.

Te mau hi’ora’a nō te ha’amanara’a o te autahu’ara’a i roto i tō ’outou orara’a

Te mau ha’amaita’ira’a ato’a o te autahu’ara’a e vai ra nō te tā’āto’ara’a ïa o te mau tamari’i tamāhine ’e te mau tamari’i tamāroa a te Metua i te Ao ra. Tē fa’a’ite ’ōhie nei te piti o te tāpura i te mau ha’amaita’ira’a tei hōro’ahia i ni’a ia ’outou nā te hō’ē tei mau i te mau tāviri o te autahu’ara’a ’aore rā ’o tei tu’uhia i ni’a iāna te ha’amanara’a o te autahu’ara’a.

Teie te fa’anahora’a tā te Atua i ha’amau nō te fa’anahonahora’a ’e te fa’aterera’a i tāna ’Ēkālesia i ni’a i te fenua nei. Te tahi atu mau hi’ora’a nō te ha’amanara’a o te autahu’ara’a o te Atua, tei roto te peresideni nō te pupu diakono ’aore rā nō te pupu ha’api’i tei mau i te mau tāviri nō te arata’i i te mau ’ohipa a tāna pupu autahu’ara’a, te mau ha’amaita’ira’a a te metua tāne e hōro’ahia i roto i te hō’ē ’utuāfare, ’e te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a o te hiero.

Te mau tāne, te mau vahine ’e te autahu’ara’a

Noa atu nō te mau tāne ana’e te fa’atōro’ara’a i te tōro’a autahu’araa, ’ua fa’ata’a mai rā te peresideni Dallin H. Oaks, te tauturu mātāmua i roto i te Peresidenira’a Mātāmua, i te hō’ē parau tumu faufa’a roa : « Te autahu’ara’a, e mana hanahana ïa ’e e ha’amanara’a tei ti’aturihia i te ta’ata nō te rave i te ’ohipa a te Atua nō te maita’i o tāna mau tamari’i. E ’ere te autahu’ara’a ’o rātou tei fa’atōro’ahia i te hō’ē tōro’a autahu’ara’a ’aore rā ’o rātou e fa’a’ohipa nei i tōna mana. E ’ere te mau taea’e tei mau i te autahu’ara’a, te autahu’ara’a […] ’Aita i tano ’ia parau i te mau taea’e tei fa’atōro’ahia, ’o rātou te autahu’ara’a »2

Noa atu ’aita te mau vahine i fa’atōro’ahia i te autahu’ara’a, ’ua ha’amāramarama te peresideni Russell M. Nelson ē, « ’Ia fa’ata’ahia ’outou nō te tāvini i roto i te hō’ē pi’ira’a i raro a’e i te fa’aterera’a a te ta’ata tei mau i te mau tāviri o te autahu’ara […] e mana nō te autahu’ara’a tei hōro’ahia ia ’outou nō te ’ohipa i roto i terā pi’ira’a ».3 Teie te tahi mau hi’ora’a ’oia ho’i, te mau peresidenira’a piha o te Feiā ’Āpī Tamāhine, te mau tuahine misiōnare e poro nei i te ’evanelia, te feiā fa’atere o te mau pāroita ’e o te mau titi tei fa’ata’ahia nō te ha’api’i ’e nō te fa’atere, ’e te mau rave ’ohipa nō te mau ’ōro’a i roto i te hiero.

E ha’amaita’i te mana autahu’ara’a i te tā’āto’ara’a

Te mau ha’amaita’ira’a tā ’outou te feiā āpī tamāroa ’e te feiā āpī tamāhine e fāri’i nō outou iho ïa, maoti te mau fafaura’a tā ’outou i rave i te bāpetizora’a ’e te mau fafaura’a tā ’outou i rave i roto i te hiero. Noa atu ’aita e ta’ata e mau nei i te autahu’ara’a i roto i tō ’outou utuāfare, e nehenehe ’outou e ha’amaita’ihia i te mana o te autahu’ara’a o te Atua i roto i tō ’outou orara’a mai te peu e ha’apa’o ’outou i te mau fafaura’a tā outou i rave ’e ōna (hi’o 1 Nephi 14:14).

’A ora ai tātou mai te au i tā tātou mau fafaura’a, e fāri’i tātou i te mau ha’amaita’ira’a ’o tē ha’apūai ’e ’o tē ha’amaita’i ia tātou. Tē ani nei mātou ia ’outou ’ia feruri hōhonu i te mau ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a i roto i tō ’outou orara’a—te mau ha’amaita’ira’a e tae mai maoti te mana hope ’ore o autahu’ara’a o te Atua ’e te mau ha’amaita’ira’a iho ā rā e tae ta’a ē mai nā roto i te ha’amanara’a o te autahu’ara’a tei hōro’ahia ’e tei tu’u-mono-hia mai i roto i te ’Ēkālesia a te Atua.

Fa’ata’ara’a

  1. Dale G. Renlund ’e Ruth Lybbert Renlund, Te autahu’ara’a a Melehizedeka : Māramarama i te ha’api’ira’a tumu, Ora i te mau parau tumu (2018), 11.

  2. Dallin H. Oaks, « Te Autahu’ara’a a Melehizedeka ’e te mau tāviri », ’āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2020 (Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2020, 69).

  3. Peresideni Russell M. Nelson, « Te mau tao’a pae vārua », ’āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2019 (Ensign ’aore rā Liahona Novema 2019, 78).

Nene’i