Mesajul Primei Preşedinţii, iunie 2010
Canari cu pete gri pe aripi
Cu aproape 60 de ani în urmă, în timp ce slujeam în calitate de nou episcop, Kathleen McKee, o văduvă din episcopia mea, a decedat. Printre bunurile ei, se găseau şi trei canari. Doi dintre aceştia, cu penajul de un galben perfect, urmau să fie daţi prietenilor ei. Cel de-al treilea, Billie, avea aripile galbene cu pete gri. Sora McKee scrisese într-un bilet adresat mie: „Se poate ca tu şi familia ta să-i oferiţi un cămin? Nu este cel mai drăguţ, dar cântă cel mai bine“.
Sora McKee semăna mult cu canarul ei galben cu pete gri pe aripi. Nu a fost binecuvântată cu frumuseţe, înzestrată cu talente sau onorată de urmaşi. Cu toate acestea, cântecul ei i-a ajutat pe alţii să-şi poarte mai uşor poverile şi să-şi ducă sarcinile la îndeplinire cu mai multă pricepere.
Lumea este plină de canari galbeni cu pete gri pe aripi. Lucrul trist este că doar foarte puţini au învăţat să cânte! Unii sunt tineri care nu ştiu cine sunt, ce pot fi sau ce vor să fie; tot ce vor este să devină cineva. Alţii sunt împovăraţi de ani, copleşiţi de griji sau plini de îndoială – trăindu-şi vieţile cu mult sub nivelul capacităţilor lor.
Pentru a avea o viaţă minunată, trebuie să dezvoltăm capacitatea de a întâmpina greutăţile cu curaj, dezamăgirile cu bucurie şi triumful cu umilinţă. Dumneavoastră întrebaţi: „Cum putem atinge aceste scopuri?“. Eu vă răspund: „Dobândind o perspectivă corectă despre cine suntem cu adevărat!”. Suntem fii şi fiice ale unui Dumnezeu viu, după chipul Căruia am fost creaţi. Gândiţi-vă la aceasta: creaţi după chipul lui Dumnezeu. Nu putem crede cu sinceritate acest lucru fără să avem experienţa unui înțeles nou și profund al tăriei și puterii.
În lumea noastră de azi, caracterul moral pare să fie deseori mai puţin important decât frumuseţea şi farmecul exterior. Dar sfatul Domnului oferit lui Samuel, profetul, cu mult timp în urmă, răsună: „Domnul nu se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul se uită la inimă“ (1 Samuel 16:7).
Atunci când Salvatorul a căutat un bărbat credincios, El nu l-a selectat pe acesta din mulţimea de făţarnici care se întâlneau în mod regulat în sinagogă. Ci l-a ales din rândul pescarilor din Capernaum. Neîncrezător, fără educaţie, impetuosul Simon, a devenit Petru, apostolul credinţei. Un canar galben cu pete gri pe aripi a fost demn de încrederea deplină şi de dragostea trainică a Învăţătorului.
Atunci când Salvatorul Şi-a ales un misionar plin de zel şi tărie, El nu l-a găsit printre susţinătorii Săi, ci printre adversarii Săi. Saul, prigonitorul, a devenit Pavel, misionarul.
Mântuitorul a ales oameni imperfecţi pentru a ne învăța calea către perfecţiune. A făcut aceasta atunci. Face aceasta acum – îi alege chiar pe acei canari galbeni cu pete gri pe aripi. El vă cheamă pe dumneavoastră şi pe mine să Îl slujim aici, pe pământ. Angajamentul nostru trebuie să fie deplin. Iar dacă, în efortul nostru, ne vom împiedica, să implorăm: „Condu-ne, condu-ne, măreţ Creator afară din întuneric din nou să încercăm“.1
Rugăciunea mea este ca noi să urmăm exemplul Omului din Galileea care adesea era cu cei săraci, împovăraţi, asupriţi şi îndureraţi. Şi, pe măsură ce facem aceasta, din inimile noastre să răsune un cântec minunat.
© 2010 de Intellectual Reserve, Inc. Toate drepturile rezervate. Tipărit în Germania. Aprobarea versiunii în limba engleză: 6/09. Aprobarea traducerii: 6/09. Titlul original: First Presidency Message, June 2010. Romanian. 09366 171
Idei de predare a acestui mesaj
„Când predaţi … , este deseori de ajutor să le cereţi [celor care învaţă] să caute sau să asculte un anumit lucru” (Predarea, nu este chemare mai mare [2007], p. 55). Pentru a-i ajuta pe membrii familiei să înţeleagă mesajul preşedintelui Monson, îi puteţi ruga să fie pregătiţi să împărtăşească ceea ce învaţă, după ce citiţi mesajul împreună. Invitaţi fiecare persoană să împărtăşească o idee a acestui articol pe care ei o consideră importantă. Încheiaţi, depunându-vă mărturia despre mesajul preşedintelui Monson.
Când folosim cuvântul lui Dumnezeu aşa cum este revelat prin profeţii Săi, predarea noastră poate avea o influenţă puternică în vieţile celor cărora le predăm (vezi Predarea, nu este chemare mai mare, p. 50). Preşedintele Monson afirmă că, în cunoaşterea faptului că suntem copii ai lui Dumnezeu, există o sursă de tărie şi putere. După ce citiţi articolul, rugaţi membrii familiei să vorbească despre lucrurile care îi ajută să îşi amintească cine sunt.