2016
Membrii familiei slujesc unul altuia
august 2016


Mesajul învăţătoarelor vizitatoare, august 2016

Membrii familiei slujesc unul altuia

Studiaţi, rugându-vă, acest material şi căutaţi să aflaţi ce să împărtăşiţi. În ce mod înţelegerea declaraţiei „Familia: o declaraţie oficială către lume” va mări credinţa dumneavoastră în Dumnezeu şi le va binecuvânta pe cele cărora le purtaţi de grijă prin învăţământul prin vizite? Pentru mai multe informaţii, accesaţi reliefsociety.lds.org.

Credinţă, familie, alinare

„Soţul şi soţia au o responsabilitate sacră, aceea de a se iubi şi a se îngriji unul de altul şi de copiii lor.”1 „Căminul este locul în care Dumnezeu doreşte ca noi să învăţăm cum să iubim şi cum să [slujim]”, a spus preşedintele Russell M. Nelson, preşedintele Cvorumului celor Doisprezece Apostoli.

„Tatăl nostru Ceresc doreşte ca soţii şi soţiile să fie credincioşi unul altuia şi să-i stimeze şi să-i trateze pe copiii lor ca pe o moştenire de la Domnul.”2

În Cartea lui Mormon, Iacov a spus că iubirea pe care soţii o aveau pentru soţiile lor, iubirea pe care soţiile o aveau pentru soţii lor şi iubirea pe care amândoi o aveau pentru copiii lor era unul dintre motivele pentru care lamaniţii erau, la un moment dat, mai drepţi decât nefiţii (vezi Iacov 3:7).

Una dintre cele mai bune modalităţi de a invita dragostea şi armonia în căminele noastre este de a vorbi cu amabilitate membrilor familiei noastre. Dacă vorbim cu amabilitate, îi vom permite Duhului Sfânt să fie prezent. Sora Linda K. Burton, preşedinta generală a Societăţii de Alinare ne-a rugat să ne gândim: „Cât de des «folosim cuvinte frumoase» în mod intenţionat?”3.

Scripturi suplimentare

Romani 12:10; Mosia 4:15; Doctrină şi legăminte 25:5

Povestiri despre oameni în viaţă

Vârstnicul D. Todd Christofferson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a împărtăşit o experienţă din copilărie care l-a învăţat importanţa unei familii iubitoare. Când dânsul şi fraţii dânsului erau mici, mama lor a suferit o intervenţie chirurgicală majoră pentru a înlătura cancerul, în urma căreia folosirea braţului drept îi cauza dureri mari. Într-o familie cu mulţi băieţi, era mult de călcat, iar când mama sa călca, se oprea deseori şi se ducea în dormitor unde plângea până durerea se diminua.

Când tatăl vârstnicului Christofferson şi-a dat seama ce se întâmpla, el nu a mâncat la prânz timp de aproape un an pentru a economisi destui bani pentru a cumpăra o maşină care făcea călcatul mai uşor. Din dragoste pentru soţia sa, el le-a oferit băieţilor săi un exemplu de slujire în familie. Vârstnicul Christofferson a spus despre acest exemplul de bunătate: „La acea vreme nu ştiam despre sacrificiul tatălui meu şi despre dovada lui de dragoste pentru mama, dar acum că am aflat, îmi spun: «Iată un bărbat adevărat»”4.

Note

  1. „Familia: o declaraţie oficială către lume”, Liahona, nov. 2010, p. 129.

  2. Russell M. Nelson, „Salvare şi exaltare”, Liahona, mai 2008, p. 8.

  3. Linda K. Burton, „Vom progresa împreună”, Liahona, mai 2015, p. 31.

  4. D. Todd Christofferson, „Să fim bărbaţi”, Liahona, nov. 2006, p. 46.

Aveţi în vedere următoarea întrebare:

Cum invită faptul de a ne iubi şi a ne îngriji unul pe altul Spiritul în căminele noastre?