Mesaj de conducere a zonei
Stâlpi obișnuiți
Într-o zi, Carl G. Mezer a călătorit împreună cu un grup de tineri misionari în Alpi. Ei au traversat o trecătoare înaltă din munți. Din ghețarul acoperit cu zăpadă se zăreau stâlpi sau indicatoare lungi menite să marcheze cărarea, astfel încât călătorii să-și poată găsi drumul în siguranță prin munți și să coboare de pe munte pe cealaltă parte.
Când au ajuns în vârf, fratele Mezer a hotărât să le predea vârstnicilor mai tineri o lecție. Dânsul s-a oprit în vârful unui munte și le-a atras atenția către stâlpii a căror direcție o urmau. A spus: „Dragi frați! Această este preoția lui Dumnezeu. Aceștia sunt stâlpi vechi obișnuiți, dar poziția și locul lor sunt atât de importante. Urmându-le, veți fi fără îndoială în siguranță. Dacă deviați de la ele, probabil vă veți rătăci”.
Dumnezeul cerului a chemat apostoli și profeți și le-a dat puterea preoției. Aceste indicatoare simple, banale și vechi îi simbolizează pe profeții noștri, iar locul lor este crucial. Când vom urma avertizările lor simple, vom fi în siguranță.
Precum Carl Mezer, vârstnicul Henry B. Eyring ne-a învățat: „Căutarea drumului către siguranță în sfatul profeților are sens pentru cei care au o credință puternică. Când un profet vorbește, cei care au puțină credință pot gândi că ascultă un bărbat înțelept care dă un sfat bun… Însă alegerea de a nu lua în seamnă sfatul profeților schimbă însăși temelia pe care ne bizuim. Devine mai periculoasă. Faptul de a nu asculta de sfatul profeților ne slăbește puterea de a asculta de sfaturi inspirate în viitor”.
Trăim într-o zi prevestită de profeții din vechime – o perioadă de mari dezbinări, îndoieli, descurajarea națiunilor și confuzie, când oamenii suspină cu frică în așteptarea suferințelor. Vedem că mulți oameni se tem, se îndoiesc și inimile oamenilor se împietresc. Potrivit celor spuse de președintele Russell M. Nelson, aceasta se întâmplă pentru că uităm de natura și scopul nostru. Prin atitudinea noastră față de Dumnezeu și față de circumstanțe, prin gândurile, cuvintele și faptele noastre, noi clădim temelia vieții noastre, care va fi pusă la încercare și testată pe anumite căi, rute, cărări și de anumite evenimente. Toți oamenii vor fi testați. Când nu există profeți, nu există îndrumare divină și, când nu există îndrumare divină, oamenii merg în întuneric și se rătăcesc.
Din zilele lui Adam, El, care este Alfa și Omega, a numit profeți care să conducă poporul Său, Biserica Sa, și să-i avertizeze pe locuitorii pământului. Profeții depun întotdeauna mărturie despre Isus Hristos.
Isus Hristos ne-a învățat că, indiferent dacă El vorbește din ceruri cu propriul Său glas, prin slujirea îngerilor sau prin gura slujitorilor Săi când sunt inspirați de Duhul Sfânt, acest lucru tot reprezintă mintea și voia lui Dumnezeu. El a spus, de asemenea, că nu avea să facă nimic fără să le reveleze taina Sa slujitorilor Săi profeți.
Prin profeții Săi, Salvatorul ne arată drumul sigur încurajându-ne să studiem zilnic din scripturi – individual și ca familie, să ținem seri în cămin săptămânale, să ne rugăm sincer și consecvent alături de membrii familiei noastre și cu soții noștri/soțiile noastre, precum și individual.
Isus Hristos oferă cea mai bună cale pentru tinerii Săi și invită tinerii băieți demni, pregătiți fizic și spiritual, prin profeții Săi, să răspundă chemării și să slujească în misiuni cu timp deplin. Multe tinere fete sunt, de asemenea, binevenite să slujească în misiune cu timp deplin, dar ele nu au aceeași obligație de a sluji ca tinerii băieți. Domnul, prin profet, spune că fiecare membru al Bisericii Sale este misionar.
Prin profeții Săi, Dumnezeul lui Israel cheamă tineri băieți și tinere fete să se alăture „batalionului de tineri” al Domnului pentru a ajuta la adunarea lui Israel. Prin profeții Săi, Mântuitorul ne-a încurajat să facem munca de întocmire a istoriei familiei și să urcăm pe cât de des este posibil pe terenul înalt, care este templul. El ne încurajează, de asemenea, să ne organizăm căminele după modelul templului, să ne pregătim pentru vremurile dificile, să strângem alimente și să economisim, să evităm împrumuturile și să trăim potrivit mijloacelor noastre.
Prin profeți, Domnul viei cheamă episcopi să acorde o atenție deosebită tinerilor și să hrănească mielușii Săi și cheamă președinți ai cvorumului vârstnicilor și președinte ale structurilor Societății de Alinare pentru a-și asuma responsabilitatea de a sluji și de a lua parte la munca de întocmire a istoriei familiei și munca misionară.
Ori de câte ori alegem să nu luăm în seamă sfaturi inspirate sau alegem să credem că suntem o excepție, ajungem să ne dăm seama că nu ne rănim doar pe noi înșine, ci, poate, și alte generații. De fiecare dată când urmăm invitațiile sau sfaturile profeților, ne dăm seama că ne îndreptăm spre siguranță, că drumul este pregătit și pericolul este marcat de un stâlp de siguranță. Cineva a avut grijă de ei cu mult timp înainte și i-a pus la locul lor pentru a ne avertiza, după cum le-a spus Carl Mezer misionarilor săi.