„Legământul nepieritor”, Liahona, oct. 2022.
Mesaj lunar din revista Liahona, octombrie 2022
Legământul nepieritor
Toți cei care au făcut un legământ cu Dumnezeu au acces la un fel special de dragoste și milă.
The Lord Jesus Christ (Domnul Isus Hristos), de Del Parson
În această lume sfâșiată de războaie și zvonuri de războaie, nevoia de adevăr, lumină și dragostea pură a lui Isus Hristos este mai mare ca niciodată. Evanghelia lui Hristos este glorioasă și noi suntem binecuvântați să o studiem și să trăim conform preceptelor ei. Ne bucurăm de ocaziile noastre de a o împărtăși – de a depune mărturie despre adevărurile ei oriunde ne-am afla.
Am vorbit des despre importanța legământului avraamic și a adunării lui Israel. Când acceptăm Evanghelia și suntem botezați, luăm asupra noastră numele sacru al lui Isus Hristos. Botezul este poarta care duce la faptul de a deveni împreună moștenitori ai tuturor promisiunilor făcute în vechime de Domnul lui Avraam, Isaac, Iacov și urmașilor lor.1
„Noul și nepieritorul legământ”2 (Doctrină și legăminte 132:6) și legământul avraamic sunt, în esență, aceleași – două moduri de a exprima legământul pe care l-a făcut Dumnezeu cu muritorii, bărbați și femei, în momente diferite.
Adjectivul nepieritor arată că acest legământ a existat chiar înainte de întemeierea lumii! Planul prezentat în marele consiliu din cer a inclus înțelegerea certă a faptului că noi, toți, vom fi alungați din prezența lui Dumnezeu. Cu toate acestea, Dumnezeu a promis că va oferi un Salvator Care va birui consecințele căderii. Dumnezeu i-a spus lui Adam după botezul său:
„Și tu ești după ordinul Aceluia care a fost fără de început al zilelor sau fără de sfârșit al anilor, din toată veșnicia în toată veșnicia.
Iată, tu ești unul cu Mine, un fiu al lui Dumnezeu; și toți fiii Mei pot deveni astfel” (Moise 6:67-68).
Adam și Eva au acceptat rânduiala botezului și au început procesul de a fi una cu Dumnezeu. Ei au intrat pe cărarea legămintelor.
Când dumneavoastră și cu mine intrăm, de asemenea, pe această cărare, avem un nou mod de viață. Astfel, creăm o relație cu Dumnezeu care Îi permite să ne binecuvânteze și să ne schimbe. Cărarea legămintelor ne duce înapoi la El. Dacă Îl lăsăm pe Dumnezeu să aibă întâietate în viața noastră, acel legământ ne va conduce din ce în ce mai aproape de El. Toate legămintele sunt menite să creeze o legătură. Ele creează o relație cu legături nepieritoare.
O dragoste și o milă speciale
Odată ce facem un legământ cu Dumnezeu, părăsim terenul neutru pentru totdeauna. Dumnezeu nu va abandona relația Sa cu cei care au creat o astfel de legătură cu El. De fapt, toți cei care au făcut un legământ cu Dumnezeu au acces la un fel special de dragoste și milă. În limba ebraică, cuvântul folosit pentru dragostea ce carcterizează legământul este hesed (חֶסֶד).3
Hesed nu are un echivalent adecvat în limba engleză. Traducătorii versiunii King James a Bibliei probabil că au avut dificultăți în a traduce hesed în limba engleză. Deseori, ei au ales ca traducere „bunătate plină de dragoste”. Acest lucru include multe, dar nu întregul înțeles al cuvântului hesed. Au fost folosite și alte traduceri, cum ar fi „milă” și „bunătate”. Hesed este un termen unic care descrie o relație de legământ în care ambele părți sunt nevoite să fie loiale și credincioase una alteia.
O căsătorie celestială este o astfel de relație de legământ. Un soț și o soție fac un legământ cu Dumnezeu și unul cu celălalt de a fi loiali și credincioși unul altuia.
Hesed este un fel special de dragoste și milă pe care Dumnezeu îl simte și îl oferă celor care au făcut legământ cu El. Și răspundem cu hesed pentru El.
Odată ce dumneavoastră și cu mine am făcut un legământ cu Dumnezeu, relația noastră cu El este mult mai apropiată decât înainte de legământul nostru. Acum suntem legați împreună.
Fotografie de Jerry L. Garns
Deoarece Dumnezeu nutrește hesed pentru cei care au făcut legământ cu El, El îi va iubi. El va continua să lucreze cu ei și le va oferi ocazii de a se schimba. El îi va ierta când se pocăiesc. Și, dacă ei se rătăcesc, El îi va ajuta să găsească drumul înapoi la El.
Odată ce dumneavoastră și cu mine am făcut un legământ cu Dumnezeu, relația noastră cu El este mult mai apropiată decât înainte de legământul nostru. Acum suntem legați împreună. Datorită legământului nostru cu Dumnezeu, El nu va obosi niciodată în eforturile Sale de a ne ajuta și nu Își va epuiza niciodată răbdarea Sa plină de milă față de noi. Fiecare dintre noi are un loc special în inima lui Dumnezeu. El are mari speranțe pentru noi.
Știți declarația istorică pe care Domnul i-a făcut-o profetului Joseph Smith. A venit prin revelație. Domnul i-a spus lui Joseph: „Această promisiune este, de asemenea, și pentru voi, deoarece voi sunteți din Avraam și promisiunea a fost făcută lui Avraam” (Doctrină și legăminte 132:31).
Prin urmare, acest legământ nepieritor a fost restaurat ca parte a marii restaurări a Evangheliei în plenitudinea ei. Gândiți-vă la aceasta! Legământul căsătoriei făcut în templu are legătură directă cu acel legământ avraamic. În templu, unui cuplu îi sunt prezentate toate binecuvântările care au fost rezervate urmașilor credincioși ai lui Avraam, Isaac și Iacov.
Așa cum a făcut Adam, dumneavoastră și cu mine am intrat personal pe cărarea legămintelor la botez. Apoi, pășim pe ea dedicați în întregime în templu. Binecuvântările legământului avraamic sunt conferite în templele sfinte. Aceste binecuvântări ne permit, după ce vom fi înviați, să „moștenim tronuri, împărății, puteri, principate și stăpâniri, spre «exaltarea și slava [noastră] în toate lucrurile» [Doctrină și legăminte 132:19]”4.
În textul de încheiere al Vechiului Testament, citim despre promisiunea lui Maleahi că Ilie va „întoarce inima părinților spre copii, și inima copiilor spre părinții lor” (Maleahi 4:6). În Israelul din vechime, asemenea referire la strămoși i-ar fi inclus pe strămoșii Avraam, Isaac și Iacov. Această promisiune este clarificată când citim versiunea diferită a acestui verset citat de Moroni profetului Joseph Smith: „[Ilie] va sădi în inima copiilor promisiunile făcute strămoșilor și inima copiilor se va întoarce către strămoșii lor” (Joseph Smith – Istorie 1:39). Dintre acești strămoși fac parte, cu siguranță, Avraam, Isaac și Iacov. (Vedeți Doctrină și legăminte 27:9-10.)
Celor care fac legăminte sacre și le țin li se promite viață eternă și exaltare. Isus Hristos este garantul acelor legăminte.
Detaliu din Christ and the Rich Young Ruler (Hristos și tânărul bogat), de Heinrich Hofmann
Isus Hristos: elementul central al legământului
Sacrificiul ispășitor al Salvatorului i-a permis Tatălui să-Și îndeplinească promisiunile făcute copiilor Săi. Deoarece Isus Hristos este „calea, adevărul și viața”, înseamnă că „nimeni nu vine la Tatăl decât prin [El]” (Ioan 14:6). Îndeplinirea legământului avraamic devine posibilă datorită ispășirii Salvatorului nostru, Domnul Isus Hristos. Isus Hristos este elementul central al legământului avraamic.
Vechiul Testament nu este doar o carte de scripturi; este, de asemenea, o carte de istorie. Vă amintiți că ați citit despre căsătoria lui Sarai și Avram. Pentru că nu aveau copii, Sarai a dat-o pe roaba ei, Agar, să fie și ea soția lui Avram, potrivit îndrumării Domnului. Agar l-a născut pe Ismael.5. Avram îl iubea pe Ismael, dar el nu avea să fie copilul prin care avea să meargă mai departe legământul. (Vedeți Geneza 11:29-30; 16:1, 3, 11; Doctrină și legăminte 132:34.)
Ca binecuvântare de la Dumnezeu și ca răspuns la credința lui Sarai6, ea a rămas însărcinată la anii ei înaintați, astfel încât legământul să meargă mai departe prin fiul ei, Isaac (vedeți Genesa 17:19). El s-a născut în legământ.
Dumnezeu le-a dat lui Sarai și Avram noi nume – Sara și Avraam (vedeți Genesa 17:5, 15). Conferirea acelor nume noi a marcat începutul unei vieți noi și unui nou destin al acestei familii.
Avraam i-a iubit atât pe Ismael, cât și pe Isaac. Dumnezeu i-a spus lui Avraam că Ismael avea să se înmulțească și să devină un neam mare (vedeți Genesa 17:20). În același timp, Dumnezeu a clarificat faptul că legământul nepieritor avea să fie stabilit prin Isaac (vedeți Genesa 17:19).
Toți cei care acceptă Evanghelia devin parte a descendenței lui Avraam. În Galateni, citim:
„Toți care ați fost botezați pentru Hristos v-ați îmbrăcat cu Hristos…
Toți sunteți una în Hristos Isus.
Și dacă sunteți ai lui Hristos, sunteți «sămânța» lui Avraam, moștenitori prin făgăduință” (Galateni 3:27-29).
Astfel, putem deveni moștenitori ai legământului fie prin naștere, fie prin adopție.
Odată ce facem un legământ cu Dumnezeu, părăsim terenul neutru pentru totdeauna. Dumnezeu nu va abandona relația Sa cu cei care au creat o astfel de legătură cu El.
Iacov, fiul lui Isaac și al Rebecăi, s-a născut în legământ. Mai mult, el a ales să intre în legământ de bunăvoie. După cum știți, numele lui Iacov a fost schimbat în Israel (vedeți Genesa 32:28), însemnând „să-L lăsăm pe Dumnezeu să aibă întâietate” sau „cel care biruiește cu Dumnezeu”7.
În Exodul, citim că „Dumnezeu… Și-a adus aminte de legământul Său făcut cu Avraam, Isaac și Iacov” (Exodul 2:24). Dumnezeu le-a spus copiilor lui Israel: „Dacă veți asculta glasul Meu și veți păzi legământul Meu, veți fi [o comoară deosebită pentru Mine]” (Exodul 19:5).
Expresia „comoară deosebită” este traducerea cuvântului ebraic segullah, însemnând o posesiune foarte prețioasă – o „comoară”8.
Cartea Deuteronom relatează importanța legământului. Apostolii din Noul Testament au știut despre acest legământ. După ce Petru a vindecat un olog pe treptele templului, el a propovăduit oamenilor despre Isus. Petru a spus: „Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov, Dumnezeul părinților noștri, a proslăvit pe Robul Său Isus” (Faptele apostolilor 3:13).
Petru și-a încheiat mesajul spunându-le cititorilor lui: „Voi sunteți fiii prorocilor și ai legământului pe care l-a făcut Dumnezeu cu părinții noștri, când a zis lui Avraam: «Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânța ta»” (Faptele apostolilor 3:25). Petru le-a spus clar că o parte a misiunii lui Hristos era să împlinească legământul lui Dumnezeu.
Domnul a rostit o predică asemănătoare oamenilor de pe străvechile meleagurile americane. Acolo, Hristosul înviat le-a spus oamenilor cine erau cu adevărat. El a spus:
„Voi sunteți copiii profeților; și voi sunteți din casa lui Israel; și voi sunteți aceia pentru care Tatăl a făcut un legământ cu părinții voștri, zicând către Avraam: Și în seminția ta vor fi toate neamurile pământului binecuvântate.
Tatăl înălțându-Mă pe Mine în primul rând pentru voi, și M-a trimis pe Mine ca să vă binecuvântez pe voi, aducând înapoi pe fiecare dintre voi care a pornit pe drumul nedreptăților; și aceasta pentru că voi sunteți copiii legământului” (3 Nefi 20:25-26).
Vedeți semnificația acestui lucru? Cei care își țin legămintele făcute cu Dumnezeu vor deveni suflete care rezistă păcatului! Cei care își țin legămintele vor avea tăria de a se împotrivi influenței constante a lumii.
Cei care își țin legămintele făcute cu Dumnezeu vor deveni suflete care rezistă păcatului! Cei care își țin legămintele vor avea tăria de a se împotrivi influenței constante a lumii.
Munca misionară – să împărtășim legământul
Domnul ne-a poruncit să răspândim Evanghelia și să împărtășim legământul. De aceea avem misionari. El dorește ca fiecare dintre copiii Săi să aibă ocazia de a alege Evanghelia Salvatorului și de a porni pe cărarea legămintelor. Dumnezeu dorește să-i lege pe toți oamenii de legământul pe care El l-a făcut în vechime cu Avraam.
Astfel, munca misionară este o parte esențială a marii adunări a lui Israel. Această adunare este cel mai important lucru care se petrece pe pământ astăzi. Nimic altceva nu se compară cu aceasta în amploare. Nimic altceva nu se compară în importanță. Misionarii Domnului – ucenicii Săi – sunt implicați în cea mai mare provocare, cea mai mare cauză, cea mai mare lucrare de pe pământ astăzi.
Dar înseamnă ceva mai mult – mult mai mult. Există o mare nevoie de a răspândi Evanghelia printre oamenii de partea cealaltă a vălului. Dumnezeu dorește ca toți, de ambele părți ale vălului, să se bucure de binecuvântările legământului Său. Cărarea legămintelor este deschisă tuturor. Îi implorăm pe toți să meargă pe acea cărare cu noi. Nicio altă lucrare nu este atât de inclusivă la nivel general. Deoarece „Domnul este plin de îndurare cu toți aceia care, în sinceritatea inimilor lor, Îl vor chema după numele Lui cel sfânt” (Helaman 3:27).
Deoarece Preoția lui Melhisedec a fost restaurată, femeile și bărbații care țin legăminte au acces la „[toate binecuvântările] spirituale” ale Evangheliei (Doctrină și legăminte 107:18; subliniere adăugată).
În anul 1836, la dedicarea Templului Kirtland, sub îndrumarea Domnului, Ilie s-a arătat. Scopul Său? „Pentru a întoarce… [copiii] spre [părinți]” (Doctrină și legăminte 110:15). Elias, de asemenea, s-a arătat. Scopul său? Să le încredințeze lui Joseph Smith și Oliver Cowdery „dispensația Evangheliei lui Avraam, spunând că prin noi și prin seminția noastră toate generațiile noastre de după noi vor fi binecuvântate” (Doctrină și legăminte 110:12). Astfel, Învățătorul le-a conferit lui Joseph Smith și Oliver Cowdery autoritatea preoției și dreptul de a transmite altora binecuvântările unice ale legământului avraamic.9
În Biserică, noi mergem pe cărarea legămintelor atât individual, cât și colectiv. La fel cum căsniciile și familiile au o legătură de egalitate unică care creează o dragoste specială, la fel se întâmplă și cu noua relație pe care am format-o când ne legăm prin legământ în mod direct cu Dumnezeul nostru!
Aceasta poate fi ceea ce Nefi a vrut să exprime când a spus că Dumnezeu „îi iubește pe aceia care Îl recunosc pe El ca fiind Dumnezeul lor” (1 Nefi 17:40). Acesta este motivul pentru care, ca parte a legământului, o milă și o dragoste speciale – sau hesed – sunt disponibile tuturor celor care intră în această relație strânsă și apropiată cu Dumnezeu, chiar „până la al miilea neam” (Deuteronom 7:9).
Faptul de a face un legământ cu Dumnezeu schimbă relația noastră cu El pentru totdeauna. Ne binecuvântează cu mai multă dragoste și milă.10 Influențează cine suntem și cum ne va ajuta Dumnezeu să devenim ceea ce putem deveni. Ni s-a promis că și noi putem fi „[ai] Lui” (Psalmii 135:4).
Promisiuni și privilegii
Celor care fac legăminte sacre și le țin li se promit viață eternă și exaltare, „cel mai mare dar dintre toate darurile lui Dumnezeu” (Doctrină și legăminte 14:7). Isus Hristos este garantul acestor legăminte (vedeți Evrei 7:22; 8:6). Cei care țin legămintele, care Îl iubesc pe Dumnezeu și Îi permit să aibă întâietate asupra tuturor celorlalte lucruri din viața lor, fac ca El să aibă cea mai puternică influență în viața lor.
În zilele noastre, avem privilegiul de a primi binecuvântări patriarhale și de a învăța despre legătura noastră cu patriarhii din vechime. Acele binecuvântări oferă, de asemenea, o idee despre ceea ce ne așteaptă.
Datorită legământului nostru cu Dumnezeu, El nu va obosi niciodată în eforturile Sale de a ne ajuta și nu Își va epuiza niciodată răbdarea Sa plină de milă cu noi.
Lovest Thou Me More Than These? (Mă iubești tu mai mult decât aceștia?), de David Lindsley
Chemarea noastră ca Israel cel de legământ este de a ne asigura că fiecare membru al Bisericii înțelege bucuria și privilegiile asociate faptului de a face legăminte cu Dumnezeu. Este o chemare de a încuraja fiecare bărbat și femeie, băiat și fată, care-și țin legăminte să împărtășească Evanghelia celor care vin în sfera lor de influență. Este, de asemenea, o chemare de a-i sprijini și încuraja pe misionarii noștri, care sunt trimiși cu instrucțiuni pentru a boteza și ajuta la adunarea lui Israel, pentru ca noi să putem fi poporul lui Dumnezeu și El să fie Dumnezeul nostru (vedeți Doctrină și legăminte 42:9).
Fiecare bărbat și fiecare femeie care participă la rânduielile preoției și care fac și țin legăminte cu Dumnezeu au acces direct la puterea lui Dumnezeu. Noi luăm numele Domnului asupra noastră individual. Noi luăm, de asemenea, numele Său asupra noastră ca popor. Faptul de a fi preocupați de folosirea denumirii corecte a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă este un mod esențial prin care noi, ca popor, luăm numele Său asupra noastră. Într-adevăr, fiecare faptă binevoitoare a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă și a membrilor ei este o expresie a acestui hesed al lui Dumnezeu.
De ce a fost risipit Israelul? Pentru că oamenii au încălcat poruncile și au bătut cu pietre profeții. Un Tată iubitor, dar îndurerat, a reacționat risipind Israelul în colțurile îndepărtate ale lumii.11
Totuși, El i-a risipit cu promisiunea că, într-o zi, Israel va fi adunat din nou în turma Sa.
Tribului lui Iuda i s-a dat responsabilitatea de a pregăti lumea pentru prima venire a Domnului. Fiind din acel trib, Maria a fost chemată să fie mama Fiului lui Dumnezeu.
Tribului lui Iosif, prin fiii lui și ai lui Asnat, Efraim și Manase (vedeți Genesa 41:50–52; 46:20), i s-a dat responsabilitatea de a conduce adunarea lui Israel, pentru a pregăti lumea pentru a Doua Venire a Domnului.
Într-o astfel de relație eternă, caracterizată de hesed, este firesc ca Dumnezeu să dorească să-l adune pe Israel. El este Tatăl nostru Ceresc. El dorește ca fiecare dintre copiii Săi – de ambele părți ale vălului – să audă mesajul Evangheliei restaurate a lui Isus Hristos.
O cărare a dragostei
Cărarea legămintelor este una a dragostei – a acelui incredibil hesed, acea grijă plină de compasiune reciprocă și acel ajutor reciproc. Faptul de a simți acea dragostea este eliberator și înălțător. Cea mai mare bucurie pe care o veți simți vreodată este atunci când sunteți mistuiți de dragoste față de Dumnezeu și față de toți copiii Săi.
Să-L iubim pe Dumnezeu mai mult decât pe oricine sau orice altceva este condiția care aduce pace, alinare, încredere și bucurie adevărate.
Cărarea legămintelor are legătură doar cu relația noastră cu Dumnezeu – acea relație a noastră cu El caracterizată de hesed. Când intrăm într-un legământ cu Dumnezeu, am făcut un legământ cu El, Care Își va ține întotdeauna cuvântul. El va face tot ce poate, fără să ne încalce libertatea de a alege, pentru a ne ajuta să o păstrăm.
Cartea lui Mormon începe și se încheie făcând referire la acest legământ nepieritor. De la pagina ei de titlu până la mărturiile de încheiere ale lui Mormon și Moroni, Cartea lui Mormon face referire la legământ (vedeți Mormon 5:20; 9:37). „Scoaterea la lumină a Cărții lui Mormon este un semn pentru întreaga lume că Domnul a început să-l adune pe Israel și să împlinească legămintele pe care El le-a făcut cu Avraam, Isaac și Iacov.”12
Dragii mei frați și dragile mele surori, am fost chemați, în acest moment crucial din istoria pământului, să învățăm lumea despre frumusețea și puterea legământului nepieritor. Tatăl nostru Ceresc are încredere, în mod implicit, că vom face această lucrare măreață.
Acest mesaj a fost transmis, de asemenea, în cadrul unei adunări a conducătorilor din cadrul conferinței generale, care a avut loc în data de 31 martie 2022.
© 2022 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved. Tipărit în S.U.A. Aprobarea versiunii în limba engleză: 6/19. Aprobarea traducerii: 6/19. Titlul original: Monthly Liahona Message, October 2022. Romanian. 18317 171