Israel
Domnul i-a dat numele de Israel lui Iacov, fiul lui Isaac şi nepotul lui Avraam din Vechiul Testament (Gen. 32:28; 35:10). Numele Israel se poate referi la Iacov însuşi, la urmaşii lui sau la împărăţia pe care acei urmaşi au avut-o în vremea Vechiului Testament (2 Sam. 1:24; 23:3). După ce Moise i-a condus pe copiii lui Israel afară din robia egipteană (Ex. 3–14), ei au fost conduşi de judecători mai bine de trei sute de ani. Începând cu Regele Saul, regii au domnit peste Israelul unit până la moartea lui Solomon, când zece triburi s-au răsculat împotriva lui Roboam pentru a forma un neam separat. După ce s-a împărţit împărăţia lui Israel, triburile de nord, fiind cele mai numeroase, au păstrat numele de Israel, în timp ce regatul de sud s-a numit Iuda. Ţinutul Canaanului este numit, astăzi, Israel. În alt sens, Israel desemnează pe cineva care crede cu adevărat în Hristos (Rom. 10:1; 11:7; Gal. 6:16; Ef. 2:12).
Cele douăsprezece triburi ale lui Israel
Nepotul lui Avraam, Iacov, al cărui nume a fost schimbat în Israel, a avut doisprezece fii. Urmaşii lor au fost cunoscuţi ca cele douăsprezece triburi ale lui Israel sau copiii lui Israel. Cele douăsprezece triburi sunt următoarele: Ruben, Simeon, Levi, Iuda, Isahar şi Zabulon (fiii lui Iacov şi ai Leii); Dan şi Neftali (fii lui Iacov şi ai Bilhei); Gad şi Aşer (fiii lui Iacov şi ai Zilpei); Iosif şi Beniamin (fiii lui Iacov şi ai Rahelei) (Gen. 29:32–30:24; 35:16–18).
Înaintea morţii lui, Iacov a dat fiecărui conducător de trib o binecuvântare (Gen. 49:1–28). Pentru informaţii suplimentare, vezi numele fiecărui fiu al lui Iacov.
Ruben, primul născut cu prima soţie a lui Iacov, Lea, şi-a pierdut binecuvântarea de drept a primului născut şi o parte dublă din moştenire datorită imoralităţii (Gen. 49:3–4). Dreptul primului născut i s-a dat lui Iosif, care era primul născut cu cea de a doua soţie a lui Iacov, Rahela (1 Cron. 5:1–2). Levi, al cărui trib Domnul l-a ales pentru a-I sluji drept slujitori preoţeşti, nu a primit moştenire datorită chemării speciale de a sluji pentru toate triburile. Aceasta a permis ca partea dublă a lui Iosif să fie împărţită de fiii lui Iosif, Efraim şi Manase (1 Cron. 5:1; Ier. 31:9), care au fost număraţi ca triburi separate ale lui Israel (TJS, Gen. 48:5–6).
Membrii tribului lui Iuda urmau să fie conducători până la venirea lui Mesia (Gen. 49:10; TJS, Gen. 50:24). În ultimele zile, tribul lui Efraim are privilegiul de a purta mesajul restaurării Evangheliei în lume şi de a aduna Israelul împrăştiat (Deut. 33:13–17). Va veni vremea când, prin Evanghelia lui Isus Hristos, Efraim va avea rolul conducător în unirea tuturor triburilor Israelului (Isa. 11:12–13; D&L 133:26–34).
Împrăştierea Israelului
Domnul a împrăştiat şi a lovit cele douăsprezece triburi ale Israelului datorită nedreptăţii şi a revoltei lor. Totuşi, Domnul s-a folosit, de asemenea, de împrăştierea poporului Său ales printre neamurile lumii pentru a binecuvânta aceste neamuri.
Adunarea lui Israel
Casa lui Israel va fi adunată în ultimele zile înainte de venirea lui Hristos (A. de C. 1:10). Domnul adună poporul lui Israel, când el Îl acceptă şi ţine poruncile Lui.
Cele zece triburi pierdute ale lui Israel
Cele zece triburi ale Israelului au format regatul de nord al Israelului şi au fost duse în robie în Asiria în anul 721 î.H. Atunci ele au mers în „ţările de nord” şi s-au pierdut de celelalte. În ultimele zile ele se vor întoarce.