Vină Vezi, de asemenea Pocăinţă, (a) se pocăi Împrejurarea de a fi făcut rău sau sentimentele de regret şi tristeţe care trebuie să însoţească păcatul. El a păcătuit şi este vinovat, Lev. 6:1–6. Oricine va lua din împărtăşanie fiind nevrednic este vinovat de trupul şi sângele lui Hristos, 1 Cor. 11:27. Vinovăţia face adevărul greu de suportat, 1 Ne. 16:2. Vom avea o cunoaştere desăvârşită a vinovăţiei noastre, 2 Ne. 9:14. Vina mi-a fost ştearsă, Enos 1:6. A existat o pedeapsă adăugată, care a adus remuşcarea conştiinţei, Alma 42:18. Păcatele voastre să vă tulbure, cu acea tulburare care vă va aduce la pocăinţă, Alma 42:29. Unii dintre voi sunt vinovaţi înaintea Mea, dar voi fi milostiv, D&L 38:14. Fiul lui Dumnezeu a ispăşit pentru vina originară, Moise 6:54.