(a) Ofensa A încălca o lege divină, a păcătui sau a pricinui neplăcere sau injurie; de asemenea, a nu face pe plac sau a supăra. Fraţii nedreptăţiţi sunt mai greu de câştigat decât o cetate înstărită, Prov. 18:19. Dacă ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l, Mat. 5:29. Oricine va face să păcătuiască pe oricare dintre aceşti micuţi care cred în Mine, era mai bine să se fi înecat în mare, Mat. 18:6 (D&L 121:19–22). Dacă fratele sau sora ta te ofensează şi recunoaşte, te vei împăca, D&L 42:88. Cu nimic nu îl supără omul pe Dumnezeu sau împotriva nimănui nu este aprinsă mânia Sa decât împotriva acelora care nu recunosc mâna Lui şi nu se supun poruncilor Lui, D&L 59:21.