(a) Urî, ură Vezi, de asemenea Dragoste; Duşmănie; Răzbunare Ura este o aversiune puternică faţă de cineva sau faţă de ceva. Eu, Dumnezeu, pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copiii celor ce Mă urăsc, Ex. 20:5. Şase lucruri urăşte Domnul, Prov. 6:16. Un om nesocotit dispreţuieşte pe mama sa, Prov. 15:20. El este dispreţuit şi părăsit de oameni, Isa. 53:3. Faceţi bine celor ce vă urăsc, Mat. 5:44. Sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt, Mat. 6:24. Veţi fi urâţi de toţi din pricina Numelui Meu, Mat. 10:22. Oricine face rău, urăşte lumina, Ioan 3:20. Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea, 1 Tim. 4:12. Pentru că sunt bogaţi, ei îi dispreţuiesc pe cei săraci, 2 Ne. 9:30. Nu dispreţuiţi revelaţiile lui Dumnezeu, Iacov 4:8. Ei aveau o ură veşnică împotriva noastră, Iacov 7:24. Oamenii dispreţuiesc sfaturile lui Dumnezeu şi desconsideră vorbele Sale, D&L 3:7. Eram urât si persecutat pentru că spuneam că avusesem o viziune, JS—I 1:25.