Mană

Substanţă alimentară măruntă, ca grăunţele, având gustul unei prăjituri cu miere (Ex. 16:14–31) sau a unei turte cu ulei (Num. 11:8). Domnul a oferit-o pentru a-i hrăni pe copiii lui Israel în timpul celor patruzeci de ani în pustiu (Ex. 16:4–5, 14–30, 35; Ios. 5:12; 1 Ne. 17:28).

Copiii lui Israel au numit-o mană (sau man-hu în ebraică)—ceea ce însemnă „Ce este?”—pentru că nu ştiau ce era (Ex. 16:15). Mai era numită „mâncarea îngerilor” şi „pâinea din cer” (Ps. 78:24–25; Ioan 6:31). Era un simbol pentru Hristos, care avea să fie Pâinea Vieţii (Ioan 6:31–35).