icon indicând gânduri

Gânduri de ținut minte

Să citim textele poetice din Vechiul Testament

În cărțile din Vechiul Testament care se află înainte de cartea lui Iov, găsim mai ales istorisiri – relatări care descriu evenimente istorice dintr-o perspectivă spirituală. Noe a construit o arcă, Moise a eliberat pe Israel, Ana s-a rugat să aibă un fiu și așa mai departe. Începând cu Iov, găsim un alt stil de scriere, deoarece autorii Vechiului Testament încep să folosească un limbaj poetic pentru a exprima sentimente profunde sau profeții foarte importante într-un mod memorabil.

Am văzut deja câteva exemple de limbaj poetic presărate în cărțile istorice ale Vechiului Testament. Începând de la cartea lui Iov, vom vedea mult mai multe. Cărțile Iov, Psalmii și Proverbele sunt aproape în întregime poetice, precum sunt și părți din scrierile profeților precum Isaia, Ieremia și Amos. Datorită faptului că citirea unui text poetic diferă de citirea unei relatări, înțelegerea acestuia necesită deseori o abordare diferită. Iată câteva gânduri care vă pot face să găsiți mai mult înțeles când citiți textele poetice din Vechiul Testament.

Să ne familiarizăm cu poezia ebraică

În primul rând, poate fi de folos să rețineți că poezia ebraică din Vechiul Testament nu se bazează pe rimă, ca alte feluri de poezie. Și, cu toate că ritmul, jocurile de cuvinte și repetiția sunetelor sunt caracteristici obișnuite ale poeziei antice ebraice, ele se pierd, de obicei, în traduceri. Totuși, o caracteristică pe care o veți observa este repetiția gândurilor sau ideilor, numită uneori „paralelism”. Acest verset din Isaia conține un exemplu simplu:

• Îmbracă-te în podoaba ta, Sioane!

• Pune-ți hainele de sărbătoare, Ierusalime (Isaia 52:1).

Psalmul 29 are multe versuri paralele – iată un exemplu:

• Glasul Domnului este puternic,

• glasul Domnului este măreț (Psalmul 29:4).

Și iată un caz în care faptul de a ști că al doilea vers este paralel cu primul face, de fapt, ca fragmentul să fie mai ușor de înțeles:

• Și Eu, de partea Mea, v-am trimis foametea în toate cetățile voastre,

• și lipsa de pâine în toate locuințele voastre (Amos 4:6).

În aceste exemple, idea este repetată cu mici diferențe. Această tehnică poate accentua ideea care se repetă, în timp ce folosirea diferențelor descrie sau dezvoltă mai bine ideea.

În alte cazuri, cele două expresii paralele folosesc un limbaj similar pentru a transmite idei contrastante, precum în acest exemplu:

• Un răspuns blând potolește mânia,

• dar o vorbă aspră ațâță mânia (Proverbele 15:1).

Acest paralelism nu a apărut întâmplător. Autorii l-au folosit intenționat. Le-a permis să exprime sentimente sau adevăruri spirituale într-un mod care li s-a părut atât puternic, cât și frumos. Deci, când observați paralelism în scrierile din Vechiul Testament, întrebați-vă cum vă ajută acesta să înțelegeți mesajul autorului. De exemplu, ce încerca să spună Isaia punând în legătură „podoaba” cu „hainele de sărbătoare” și „Sioane” cu „Ierusalime” (Isaia 52:1)? Ce putem deduce din expresia „un răspuns blând”, dacă știm că „o vorbă aspră” este opusul acesteia (Proverbele 15:1)?

bărbat scriind pe un pergament

Îmi înviorează sufletul, de Walter Rane

Poezia ebraică – un nou prieten

Poate fi util să comparați faptul de a citi texte poetice cu acela de a cunoaște o persoană nouă. De exemplu, puteți compara faptul de a citi textele poetice din Vechiul Testament cu acela de a cunoaște pe cineva dintr-o țară îndepărtată și o cultură străină, care nu vorbește aceeași limbă cu noi – și care se întâmplă să aibă vârsta de peste două mii de ani. Această persoană va spune, probabil, lucruri pe care nu le înțelegem la început, dar aceasta nu înseamnă că nu are nimic valoros să ne spună. Cu puțină răbdare și puțină compasiune, noua noastră cunoștință poate, în cele din urmă, să devină un prieten drag. Avem nevoie doar să petrecem ceva timp împreună, încercând să vedem lucrurile din punctul lui sau ei de vedere. Putem chiar să descoperim că, în inima noastră, ne înțelegem unul pe altul foarte bine.

Deci, prima dată când citiți un fragment din Isaia, de exemplu, considerați că este prima dumneavoastră întâlnire cu o nouă cunoștință. Întrebați-vă: „Care este impresia mea în general?”. Cum vă face fragmentul să vă simțiți – chiar dacă nu înțelegeți fiecare cuvânt? Apoi, citiți-l din nou, de câteva ori dacă este posibil. Unii oameni înțeleg mai bine sensul dacă citesc fragmentul cu glas tare. Observați cuvintele specifice pe care le-a ales Isaia, mai ales acelea care vă fac să vă imaginați o scenă foarte vie. Cum vă fac aceste imagini să vă simțiți? Ce sugerează imaginile despre felul în care s-a simțit Isaia? Pe măsură ce veți studia mai mult cuvintele acestor poeți ai Vechiului Testament, veți descoperi că ei și-au ales intenționat cuvintele și tehnicile pentru a exprima un mesaj spiritual profund.

Poemele pot fi prieteni minunați, deoarece ele ne pot ajuta să înțelegem sentimentele noastre și experiențele pe care le trăim. Poemele din Vechiul Testament sunt prețioase, în special pentru că ne ajută să ne înțelegem sentimentele și experiențele noastre cele mai importante – cele care sunt legate de relația noastră cu Dumnezeu.

În timp ce studiați textele poetice din Vechiul Testament, amintiți-vă că studiul din scripturi este cel mai valoros când ne conduce la Isus Hristos. Căutați simboluri, imagini și adevăruri care vă clădesc credința în El. În timp ce studiați, ascultați îndemnurile de la Duhul Sfânt.

Literatura înțelepciunii

O categorie a poeziei Vechiului Testament este ceea ce erudiții numesc „literatura înțelepciunii”. Iov, Proverbele și Eclesiastul se încadrează în această categorie. În timp ce psalmii exprimă sentimente de laudă, jale și preaslăvire, literatura înțelepciunii se concentrează asupra sfaturilor eterne sau asupra întrebărilor profunde, filosofice. Cartea lui Iov, de exemplu, analizează dreptatea lui Dumnezeu și motivele care stau în spatele suferinței umane. Proverbele oferă sfaturi despre cum să trăim bine, inclusiv proverbe înțelepte culese și transmise de la generațiile anterioare. Iar Eclesiastul pune sub semnul întrebării scopul vieții înseși – când totul pare trecător și întâmplător, unde găsim adevăratul înțeles? Puteți să considerați literatura înțelepciunii drept conversații profunde cu mentori inspirați care doresc să împărtășească unele observații despre Dumnezeu și lumea pe care El a creat-o – și, poate, vă ajută să înțelegeți aceste lucruri puțin mai bine decât le-ați înțeles înainte.