Oameni mâncând afară.

37.

Țărușii, episcopiile și ramurile pentru categorii particulare

37.0

Introducere

Președintele de țăruș poate propune crearea de țăruși, episcopii și ramuri pentru categorii particulare, care să slujească membrilor, așa cum este prezentat în acest capitol.

37.1

Episcopii și ramuri pe criterii de limbă

Președintele de țăruș poate propune crearea unei episcopii sau ramuri pe criterii de limbă pentru membrii țărușului 1) care nu vorbesc limba maternă locală sau 2) care folosesc limbajul semnelor.

37.7

Grupuri în țăruși, misiuni și zone

Grupurile sunt adunări autorizate, mici de membri, supravegheate de un episcop, președinte de ramură sau președinte de misiune. Președintele de țăruș sau cel de misiune poate recomanda crearea unui grup în următoarele circumstanțe:

• călătoria potențialilor membri ai acestuia pentru a se întâlni în cadrul unei episcopii sau ramuri este dificilă;

• un număr mic de membri vorbesc o limbă care este diferită de cea vorbită de cei din episcopie sau ramură;

• membrilor care servesc în cadrul forțelor armate li se slujește cel mai bine în cadrul unui grup.

Un grup trebuie să aibă cel puțin doi membri. Unul trebuie să fie preot demn în Preoția aaronică sau deținător demn al Preoției lui Melhisedec.

În cadrul țărușilor, președintele de țăruș desemnează un episcop sau un președinte de ramură să organizeze și să supravegheze grupul. În cadrul misiunilor, președintele de misiune desemnează un președinte de ramură să-l organizeze și să-l supravegheze.

Președintele de țăruș, președintele de misiune, episcopul sau președintele de ramură cheamă un conducător al grupului și-l pune deoparte. Conducătorul grupului organizează și conduce adunări ale grupului, care includ administrarea împărtășaniei.

Conducătorul grupului nu deține chei ale preoției și nu este autorizat:

• să primească zeciuieli și daruri;

• să sfătuiască membri în legătură cu păcate grave;

• să impună restricții oficiale sau neoficiale privind calitatea de membru;

• să înfăptuiască alte îndatoriri care necesită chei ale preoției.

De regulă, grupurile folosesc Programul unității de bază.

Înregistrările calității de membru ale membrilor grupului sunt ținute în episcopia sau ramura care supraveghează grupul.

Sediul central al Bisericii nu atribuie grupurilor un număr al unității.