4.

Conducerea și consiliile în Biserica lui Isus Hristos

4.0

Introducere

În calitate de conducători în cadrul Bisericii, ați fost chemați prin inspirație prin intermediul slujitorilor autorizați ai Domnului. Aveți privilegiul de a ajuta la lucrarea Tatălui Ceresc de a „[realiza] nemurirea și viața veșnică a omului” (Moise 1:39). Faceți aceasta încurajând membrii să participe la lucrarea lui Dumnezeu de salvare și exaltare pentru ei, pentru familia lor și pentru alții (vedeți capitolul 1). Veți găsi bucurie pe măsură ce slujiți copiilor lui Dumnezeu.

Urmând exemplul lui Isus Hristos, veți sluji deseori altora, unul câte unul. Veți avea, de asemenea, prilejuri de a asigura conducerea în adunările și activitățile Bisericii. Pe lângă aceasta, puteți oferi slujire însemnată prin consilii. Acestea pot include adunări ale președinției, adunări ale consiliului episcopiei și altele.

Slujirea dumneavoastră devotată necesită sacrificarea de timp, însă nu neglijați nevoile dumneavoastră și nici pe cele ale familiei dumneavoastră. Căutați îndrumarea Duhului Sfânt care să vă ajute să vă echilibrați și să vă îndepliniți responsabilitățile (vedeți Mosia 4:27).

4.1

Scopul conducerii în Biserică

Conducătorii încurajează membrii să participe la lucrarea lui Dumnezeu devenind persoane „care Îl urmează cu adevărat pe… Isus Hristos (Moroni 7:48). Pentru a face aceasta, conducătorii se străduiesc mai întâi să fie ucenici credincioși ai Salvatorului. Apoi, îi pot ajuta pe alții să se apropie mai mult de El. În procesul de a-i ajuta pe alții, ei înșiși devin ucenici mai buni (vedeți Mosia 18:26; Doctrină și legăminte 31:5).

4.2

Principiile conducerii în Biserică

În timpul slujirii Sale pe pământ, Isus a dat exemplul de conducere pentru Biserica Sa. Obiectivul Său central a fost de a face voia Tatălui Său Ceresc și a-i ajuta pe alții să înțeleagă Evanghelia Sa și să trăiască potrivit ei (vedeți Ioan 5:30; Mosia 15:7). El i-a iubit pe cei pe care i-a condus și a arătat acea dragoste slujindu-le (vedeți Ioan 13:3-5).

Salvatorul a clădit capacitatea altora oferindu-le responsabilitate și ocazii de a progresa (vedeți Matei 10:5-8; Ioan 14:12). El a încurajat și a corectat cu claritate și dragoste (vedeți Ioan 21:15-17).

Domnul a spus: „Fiecare om să-și învețe îndatorirea și să acționeze în oficiul în care este numit, cu toată sârguința” (Doctrină și legăminte 107:99). Aceste cuvinte sunt valabile pentru toți cei care primesc responsabilitatea de a sluji și conduce în Biserica Salvatorului.

Punerea în practică a principiilor din acest capitol vă va ajuta, de asemenea, să conduceți mai eficient în Biserica Salvatorului.

4.2.1

Pregătiți-vă spiritual

Isus Însuși S-a pregătit spiritual pentru misiunea Sa pe pământ (vedeți Luca 4:1-2). Dumneavoastră, în mod asemănător, vă pregătiți spiritual apropiindu-vă de Tatăl Ceresc prin rugăciune, studiul scripturilor și supunere față de poruncile Sale. Faptul de a-i urma pe profeții Săi vă ajută, de asemenea, să vă pregătiți spiritual (vedeți Doctrină și legăminte 21:4-6).

Căutați să primiți revelație pentru a înțelege nevoile celor pe care îi conduceți și cum să îndepliniți lucrarea pe care Dumnezeu v-a chemat s-o înfăptuiți.

Domnul a promis, de asemenea, să reverse daruri spirituale asupra celor care le caută (vedeți Doctrină și legăminte 46:8). Când Îl chemați, cu umilință, pe Tatăl Ceresc pentru a primi aceste daruri, El vă va mări capacitatea de a-i conduce și înălța pe cei cărora le slujiți.

4.2.2

Păstoriți toți copiii lui Dumnezeu

Isus a păstorit personal oamenii ducându-Se să-i înalțe și să-i învețe pe cei care se simțeau singuri, deznădăjduiți sau pierduți. El a recunoscut natura divină și valoare eternă ale fiecărei persoane.

Iubiți oamenii cărora le slujiți așa cum a făcut-o Isus. Rugați-vă cu toată energia inimii pentru a fi plini de dragostea Sa (vedeți Moroni 7:48). Clădiți relații de prietenie sincere. Ajutați-i pe cei care se simt singuri, care au nevoie de alinare sau care au alte nevoi. Dragostea dumneavoastră le va binecuvânta viața și va ajuta oamenii să-și dorească să vină la Hristos.

Ajutați-i să fie mai profund convertiți și să-și întărească credința în Tatăl Ceresc și Isus Hristos. Ajutați-i să se pregătească pentru a face legăminte în timp ce-și primesc următoarea rânduială. Încurajați-i să țină legămintele pe care le fac și să aibă parte de binecuvântările pocăinței. Ajutați-i să știe că pot progresa spre a-și atinge potențialul divin indiferent de provocările cu care se confruntă.

4.2.3

Predați Evanghelia lui Isus Hristos

Toți conducătorii sunt învățători. În calitate de învățători, străduiți-vă să urmați exemplul Salvatorului (vedeți capitolul 17; Să predăm în modul Salvatorului). Prin cuvintele și faptele dumneavoastră, predați doctrina lui Isus Hristos și principiile Evangheliei Sale (vedeți 3 Nefi 11:32-33; Doctrină și legăminte 42:12-14). Predarea eficientă inspiră oamenii să-și întărească relația cu Dumnezeu și să trăiască potrivit Evangheliei progresând către viața eternă.

Predarea în modul Salvatorului înseamnă mai mult decât a vorbi; include a asculta și adresa întrebări așa cum a făcut El (vedeți Matei 16:13-17).

Învățătorii eficienți sunt și învățăcei sârguincioși. Faceți din studiul cuvântului lui Dumnezeu o prioritate importantă în viața dumneavoastră. Învățarea Evangheliei este un proces care durează întreaga viață.

Predați din scripturi și din cuvintele profeților din zilele din urmă (vedeți Doctrină și legăminte 52:9). Aduceți-vă aminte că „predicarea cuvântului… [are] un efect cu mult mai puternic asupra minților poporului decât… orice altceva” (Alma 31:5).

Căutați influența Spiritului când vă pregătiți și predați. Duhul Sfânt duce adevărul la inima și mintea celor cărora le predați (vedeți 2 Nefi 33:1).

Dacă sunteți chemați sau desemnați să prezidați într-o adunare sau activitate a Bisericii, asigurați-vă că predarea este edificatoare și corectă doctrinal (vedeți Doctrină și legăminte 50:21-23).

4.2.4

Prezidați în neprihănire

Domnul a revelat că „este necesar să fie președinți sau oficianți care prezidează” în Biserica Sa (Doctrină și legăminte 107:21). Cei care dețin chei ale preoției prezidează în zona lor de responsabilitate, cum ar fi un cvorum sau o episcopie.

Alte organizații din cadrul Bisericii, inclusiv Societatea de Alinare, Tinerele Fete, Societatea Primară și Școala de duminica, sunt, de asemenea, conduse de un oficiant care prezidează. Acești conducători sunt chemați, puși deoparte și li se delegă autoritate de către cineva care deține chei ale preoției sau cineva pe care acesta l-a autorizat (vedeți 3.4.3).

Fiecare oficiant care prezidează slujește sub îndrumarea cuiva care deține chei ale preoției (vedeți 3.4.1). Această structură asigură ordine și linii clare de responsabilitate și răspundere în înfăptuirea lucrării Domnului.

Un oficiant care prezidează poate delega temporar altei persoane însărcinarea de a prezida. De exemplu, dacă președinta unei structuri a Societății de Alinare va absenta de la adunarea de duminica a Societății de Alinare, ea va desemna pe prima sa consilieră să prezideze adunarea.

Un conducător care prezidează o organizație, adunare sau activitate a Bisericii se asigură că scopurile Domnului sunt îndeplinite. Făcând astfel, conducătorul urmează principiile Evangheliei, regulile Bisericii și îndrumarea Duhului Sfânt.

Cei care prezidează urmează exemplul lui Isus Hristos slujind cu blândețe, umilință și dragoste pură (vedeți Ioan 13:13-15). Chemarea sau însărcinarea de a prezida nu face persoana care o primește mai importantă sau mai valoroasă decât alții (vedeți Doctrină și legăminte 84:109-110).

Dacă ați fost chemați sau desemnați să prezidați, urmați învățătura Salvatorului potrivit căreia „oricare va [fi] cel dintâi între voi, să vă fie rob” (Matei 20:27; vedeți versetele 26-28). Sfătuiți-vă cu alții și căutați unitate în înțelegerea voinței Domnului și înfăptuirea lucrării Sale (vedeți Doctrină și legăminte 41:2; vedeți, de asemenea, 4.4 din acest manual).

Nu este potrivit să aspirați să prezidați vreo organizație din cadrul Bisericii Domnului (vedeți Doctrină și legăminte 121:34-37). Ci slujiți cu umilință și credință în poziția în care ați fost chemați. Străduiți-vă să faceți lucrarea Domnului cu ochiul îndreptat numai către slava Sa (vedeți Doctrină și legăminte 4:5).

4.2.5

Delegați responsabilități și asigurați-vă că persoana înțelege că este răspunzătoare

Salvatorul le-a dat ucenicilor Săi însărcinări și responsabilități cu însemnătate (vedeți Luca 10:1). El le-a dat, de asemenea, ocazia de a răspunde pentru lucrarea care le-a fost dată s-o facă (vedeți Luca 9:10).

În calitate de conducători, îi puteți ajuta pe alții să progreseze delegându-le însărcinări. În acest mod, îi veți ajuta, de asemenea, să primească binecuvântările care vin din slujire. Străduiți-vă să ajutați toți membrii să participe la realizarea lucrării lui Dumnezeu.

Faptul de a delega va face, de asemenea, ca slujirea dumneavoastră să fie mai eficientă. Dacă încercați să faceți prea multe, cu siguranță „[vă veți istovi]” (Exodul 18:18). Căutați îndrumarea Spiritului în legătură cu ce să delegați, astfel încât să vă puteți concentra asupra priorităților dumneavoastră cele mai mari.

A delega înseamnă mai mult decât a da o însărcinare. Include, de asemenea, a învăța o altă persoană să îndeplinească însărcinarea și a avea încredere în ea că va face acest lucru. De obicei, include următoarele elemente:

• întâlniți-vă cu persoana și invitați-o să-I slujească Domnului într-o însărcinare. Ajutați persoana să înțeleagă însărcinarea și scopurile ei;

• sfătuiți-vă împreună cu privire la însărcinare, la cine altcineva ar putea fi implicat și când trebuie finalizată; asigurați-vă că persoana înțelege însărcinarea și o acceptă de bunăvoie; exprimați-vă încrederea în capacitățile sale;

• încurajați persoana să caute inspirație cu privire la modul în care să-și îndeplinească însărcinarea; arătați-i că aveți încredere și ajutați persoana să aibă succes; oferiți-i îndrumare și sprijin după cum este necesar;

• solicitați periodic persoanei să raporteze despre însărcinare; acceptați cele mai bune eforturi ale persoanei și exprimați-vă aprecierea pentru ceea ce a făcut.

Îndrumările privind oferirea unei chemări din 30.1.1 trebuie urmate, de asemenea, când se deleagă, dacă este cazul.

4.2.6

Pregătiți-i pe alții să fie conducători și învățători

Salvatorul i-a pregătit pe apostolii Săi să devină conducători în Biserica Sa. Dumneavoastră, de asemenea, îi ajutați pe alții să se pregătească să fie conducători și învățători. Lucrarea Domnului se concentrează asupra oamenilor care ajută, nu doar asupra administrării programelor Bisericii. Aceste programe nu sunt scopuri în ele însele. Ele există pentru a-i ajuta pe oameni să progreseze spiritual.

Când analizați cine ar putea sluji în chemările sau însărcinările Bisericii, rugați-vă. Aduceți-vă aminte că Domnul îi va pregăti pe cei pe care El îi cheamă. Cel mai important este ca ei să fie dornici să slujească, să caute cu umilință ajutorul Domnului și să se străduiască să fie demni. Chemările și însărcinările îi pot ajuta să progreseze oferindu-le ocazii să-și exercite credința, să lucreze asiduu și să simtă cum le sporește Dumnezeu eforturile. Oferiți îndrumare și ajutor tinerilor, membrilor noi și altora care ar putea avea nevoie de sprijin suplimentar pentru a-și îndeplini chemările.

Uneori, aceiași oameni sunt chemați, în mod repetat, în poziții de conducere. Acest lucru îi poate copleși, pe ei și pe familiile lor, și îi poate priva pe alții de aceste ocazii. Căutați să oferiți tuturor membrilor ocazii de a sluji și a progresa.

Pentru mai multe informații despre chemările în Biserică, vedeți capitolul 30.

4.2.7

Planificați adunări, lecții și activități cu scopuri clare

Căutați inspirație de la Domnul când planificați adunări, lecții și activități care să aibă scopuri clare. Aceste scopuri trebuie să întărească persoanele și familiile, să le aducă mai aproape de Hristos și să ajute la realizarea lucrării lui Dumnezeu de salvare și exaltare (vedeți capitolele 1 și 2). Când planificați, urmați principiile din 4.4.2 și din capitolele 20 și 29.

4.2.8

Evaluați-vă acțiunile

Treceți-vă în revistă, cu regularitate, responsabilitățile și progresul spiritual în calitate de conducători. Gândiți-vă, de asemenea, la progresul celor pe care-i conduceți.

Succesul dumneavoastră în calitate de conducători este indicat, în mare parte, de devotamentul cu care îi ajutați pe copiii lui Dumnezeu să devină ucenici credincioși ai lui Isus Hristos. Deoarece toți oamenii au libertatea de a alege, este posibil ca unii să aleagă să se depărteze de cărarea legămintelor. Uneori, acest lucru vă poate descuraja, dar, când vă întoarceți către Domnul, El vă va înălța și alina (vedeți Alma 26:27). Puteți să știți că Domnul este mulțumit de acțiunile dumneavoastră când simțiți Spiritul lucrând prin dumneavoastră.

4.3

Consilii în cadrul Bisericii

Tatăl Ceresc a stabilit că respectivele consilii au un rol important în primirea inspirației, luarea hotărârilor și realizarea lucrării Sale. Consiliile au existat înainte ca lumea să fie creată. Fiecare dintre noi a participat la aceste consilii înainte de a veni pe pământ (vedeți Doctrină și legăminte 121:32; Avraam 3:22-28).

Urmând acest model, Biserica lui Isus Hristos este condusă prin consilii la fiecare nivel. De exemplu, Consiliul Primei Președinții și al Cvorumului celor Doisprezece Apostoli (vedeți 5.1.1.1), președințiile de zone (vedeți 5.2.1), președințiile de țăruși și episcopatele sunt toate consilii. Pe lângă consiliile de țăruși și episcopii, fiecare președinție a unei organizații, cvorum sau clasă din cadrul Bisericii este, de asemenea, un consiliu.

Domnul i-a învățat pe conducătorii Bisericii Sale să se sfătuiască împreună în realizarea lucrării Sale (vedeți Doctrină și legăminte 41:2-3). Consiliile oferă ocazii ca membrii consiliului să primească revelație în timp ce caută să înțeleagă nevoile copiilor lui Dumnezeu și să planifice cum să-i ajute să le împlinească.

4.4

Principii ale consiliilor eficiente

Unele principii ale consiliilor eficiente sunt subliniate în această secțiune.

4.4.1

Scopurile consiliilor

Scopul principal al consiliilor este să-i ajute pe membri să lucreze împreună când caută îndrumare divină cu privire la aspectele care vor binecuvânta viața persoanelor și familiilor (vedeți Doctrină și legăminte 43:8-9). Consiliile pun un accent deosebit pe a-i ajuta pe membri să primească rânduieli și să țină legămintele asociate. Membrii consiliului caută, de asemenea, inspirație cu privire la planificarea și coordonarea lucrării Domnului în sfera lor de responsabilitate.

Este posibil ca unele aspecte administrative, cum ar fi planificarea calendaristică, să nu necesite discutarea în adunarea consiliului. Multe dintre acestea pot fi stabilite prin comunicare înainte și după adunări.

Membrii consiliului acordă atenție deosebită persoanelor și familiilor cu nevoi urgente. Consiliile ajută la coordonarea asistenței. Pentru informații privind unele dintre aceste nevoi și resursele pentru înțelegere și asistență, vedeți Life Help din Biblioteca Evangheliei.

4.4.2

Pregătirea adunărilor unui consiliu

Este de așteptat ca președințiile și consiliile să se întrunească cu regularitate. Conducătorii caută îndrumarea Domnului în planificarea adunărilor consiliilor. Ei caută, de asemenea, să obțină opinii ale membrilor consiliilor cu privire la subiectele de discutat.

Conducătorii aduc, în avans, la cunoștința membrilor consiliilor subiectele de discutat. Membrii consiliilor se pregătesc să împărtășească opinii despre acele subiecte. În cazul consiliilor la nivel de episcopie și țăruș, o mare parte a acestei pregătiri are loc în cadrul adunărilor președinției.

Membrii consiliilor se pregătesc spiritual pentru participarea la adunările consiliilor.

4.4.3

Discutare și hotărâri

Domnul a spus: „Să vorbească câte unul și toți să asculte ceea ce spune, astfel încât, atunci când toți au vorbit, toți să fie edificați de către toți și fiecare om să aibă un privilegiu egal” (Doctrină și legăminte 88:122). Acest principiu se aplică în consiliile Bisericii.

În timpul adunării unui consiliu, conducătorul (sau cineva desemnat de conducător) explică aspectul care este discutat. Conducătorul încurajează apoi discutarea aspectului de către toți membrii consiliului adresând întrebări și căutând idei.

Conducătorul îi încurajează pe membri să vorbească deschis și onest. Diversitatea de circumstanțe personale, vârste, experiențe și puncte de vedere ale membrilor consiliului îmbogățesc consiliul. Membrii împărtășesc sugestii și se ascultă cu respect unul pe altul. În timp ce caută să cunoască voia Domnului, spiritul inspirației și unității poate avea întâietate.

În cadrul unui consiliu care include femei și bărbați, conducătorul caută opinii și idei de la ambele categorii. Deseori, femeile și bărbații au perspective diferite care asigură echilibrul necesar. Bărbații și femeile iau hotărâri mai bune și au succes mai mare în slujirea Domnului când își prețuiesc reciproc contribuțiile și lucrează împreună.

Un conducător îndrumă discuțiile consiliului. Totuși, el sau ea trebuie să asculte mai mult decât să vorbească. Când conducătorul unui consiliu își împărtășește perspectiva prea devreme, aceasta ar putea inhiba contribuțiile celorlalți. Când este necesar, conducătorul consiliului redirecționează sau reconcentrează cu blândețe discuția.

După discuție, conducătorul poate fie să hotărască un curs de acțiune, fie să amâne luarea unei hotărâri în timp ce caută informații și îndrumare suplimentare. Hotărârea trebuie să fie susținută de discuții și confirmată de Spirit. Procesul discutării în consiliu ajută la luarea unor hotărâri inspirate care întrec cea mai bună judecată a unui conducător. De asemenea, conducătorul poate trimite aspectul respectiv spre a fi discutat de un alt consiliu.

Uneori, membrii unui consiliu pot avea îndoieli cu privire la lucrurile care sunt hotărâte. Când se întâmplă acest lucru, conducătorul poate aștepta o altă adunare pentru a analiza mai mult aspectul și a căuta confirmare spirituală și unitate. În unele cazuri, un membru al consiliului ar putea dori să se întâlnească individual cu respectivul conducător pentru a-și discuta îngrijorările.

4.4.4

Unitatea

Domnul Și-a instruit ucenicii să fie „unul” (Doctrină și legăminte 38:27). Membrii unui consiliu caută să devină unul, în dorință și scop, cu Tatăl Ceresc și Isus Hristos. Ei se străduiesc să realizeze unitatea în discuțiile și hotărârile lor.

Membrii unui consiliu trebuie să evite cearta, judecata nedreaptă și bârfa (vedeți 3 Nefi 11:28-30). Când acționează în unitate, Tatăl Ceresc va binecuvânta eforturile lor.

4.4.5

Acțiunea și responsabilitatea

Membrii unui consiliu fac cea mai mare parte a lucrării lor înainte și după adunările consiliului. În timpul adunărilor, ei caută inspirație în elaborarea planurilor de implementare a hotărârilor. Conducătorul consiliului invită membrii să îndeplinească însărcinările referitoare la aceste planuri. De obicei, membrii consiliului invită alte persoane din organizația lor să ajute. Persoanele nu trebuie să fie supraîncărcate cu însărcinări.

Membrii consiliului raportează cu privire la însărcinările lor. Progresul necesită, de obicei, atenție susținută și urmărire a progresului îndeplinirii însărcinărilor.

4.4.6

Confidențialitatea

Conducătorii trebuie să dea dovadă de discreție când împărtășesc informații personale în cadrul unui consiliu. În general, ei obțin permisiunea membrului pentru a împărtăși informațiile respective.

Consiliul respectă dorințele tuturor celor care solicită păstrarea confidențialității. Membrii consiliului nu trebuie să împărtășească informații personale în afara consiliului, cu excepția cazului în care conducătorul consiliului le cere să îndeplinească o însărcinare.

Unele aspecte sunt prea sensibile pentru a fi prezentate în fața întregului consiliu. După cum este potrivit, conducătorii analizează aceste aspecte cu diferiți membri ai consiliului. Sau ei pot trimite aspectul respectiv spre a fi discutat de un alt consiliu.