Paraimere
Te mau hōpoi’a


Hōho’a
vahine e ha’api’i ra i te mau tamari’i

Tō’u pi’ira’a ’ei Peresideni nō te Paraimere

Te mau hōpoi’a

’Ua māuruuru roa te Fatu nō tō ’oe hina’arora’a e tāvini i roto i tāna ’Ēkālēsia. E ’ite mai ’oe i raro nei i te hō’ē hi’ora’a rere ā manu o te mau hōpoi’a nō tō ’oe pi’ira’a.

Fā o te Paraimere

E tauturu te Paraimere i te mau tamari’i ’ia putapū i te here o te Metua i te ao ra ; ’ia ha’api’i mai nō ni’a i tāna fa’anahora’a nō te ’oa’oa ; ’ia ora i te ’evanelia a Iesu Mesia ; ’e ’ia putapū, ’ia ’ite ’e ’ia rave mai te au i te fa’aurura’a a te Vārua Maita’i. ’Ua riro ato’a te Paraimere ’ei taime nō te fa’aineine, nō te rave ’e nō te ha’apa’o i te mau fafaura’a mo’a ’a ’āmui mai ai te mau tamari’i i roto i te ’ohipa nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a a te Atua. (Hi’o Buka arata’i rahi : Te tāvinira’a i roto i Te ’Ēkālēsia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, 12.1.).

Te peresideni ’e te peresidenira’a

E tauturu te peresidenira’a o te Paraimere i te mau metua ’ia fa’aineine i te mau tamari’i ’ia tomo atu ’e ’ia haere i mua i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a. ’O teie te hō’ē o tā rātou mau hōpoi’a faufa’a rahi roa a’e. E tāvini te peresideni ’ei melo nō te ’āpo’ora’a pāroita. E ruru pinepine ’āmui ’oia ’e tōna nā tauturu ’e e ’āpo’ora’a ato’a tā rātou ’e te ’episekōpo ’aore rā ’e tōna tauturu tei fa’ata’ahia. E hi’opo’a te peresidenira’a i te mau putuputura’a a te Paraimere, e ha’apa’o i te mau tamari’i tāta’itahi, te mau ’orometua ’e te feiā fa’atere, ’e i te mau hina’aro i te pae fa’aterera’a o te Paraimere. (Hi’o 12.3.2).

Te mau piha ha’api’ira’a ’e te taime hīmenera’a

E ha’amaita’ira’a mo’a ’ia ha’api’i i te mau tamari’i. E here ’e e ha’api’i te feiā fa’atere o te Paraimere i te mau tamari’i mai tā te Fa’aore i rave. E fa’anahohia te mau piha ha’api’ira’a mai te au i te matahiti ’e te rahira’a o te mau ’orometua e vai ra (hi’o 12.1.3). E tauturu te taime hīmenera’a i te mau tamari’i ’ia putapū i te here o te Metua i te ao ra ’e ’ia ha’api’i mai nō ni’a i tāna fa’anahora’a nō te oa’oa (hi’o 12.1.4).

Te mau rurura’a ’e te mau ’āpo’ora’a

E vauvau te peresideni o te Paraimere i te mau hina’aro o te mau tamari’i, ma te fārereira’a ’e te a’ora’a i te feiā fa’atere o te pāroita. Tei roto i te reira te mau putuputura’a tāmau ’e te ’episekōpo ’aore rā te tauturu tei fa’ata’ahia, te ’āpo’ora’a pāroita, te peresidenira’a ’e te pāpa’i parau, te mau metua ’e vetahi mau ta’ata. (Hi’o 12.3.2).

Te mau ’orometua ’e te feiā fa’atere

E ha’amaita’ira’a mo’a te ha’api’ira’a i te mau tamari’i a te Atua. E hōro’a te peresidenira’a o te Paraimere i te pāturura’a i te mau ’orometua ’e i te feiā fa’atere o te Paraimere i te roara’a o te mau piha ha’api’ira’a, te piha a te mau tamari’i ri’i, ’e i te taime hīmenera’a (hi’o 12.3.5). E tītau te peresidenira’a o te Paraimere i te ’episekōpora’a, te mau tāne ’e te mau vahine ’ia tāvini i roto i te mau pi’ira’a i roto i te Paraimere ’e te piha a te mau tamari’i ri’i.

Mau ’ohipara’a a te Paraimere

E fa’anaho te feiā fa’atere o te Paraimere nō te mau ’ohipara’a i te mau ’ātivite ’ārearea ’e te tītaura’a nō te tauturu i te rave fa’aotira’a i te ’ohipa nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a. E ti’a i te tāvinira’a ’e i te mau ’ohipara’a ’ia patu i te mau ’itera’a pāpū, ’ia ha’apūai i te mau ’utuāfare, ’e ’ia hōro’a i te mau rāve’a nō te ha’amaita’i ia vetahi ’ē. I te rahira’a taime, e ravehia te mau ’ohipara’a a te Paraimere e piti taime i te ’āva’e nō te mau tamari’i mai te 8–11 matahiti. (Hi’o 12.3.6).

Te mau arata’ira’a ’e te mau fa’aturera’a

E ti’a i te mau ta’ata pa’ari ato’a e ’ohipa nei ’e te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī, ’ia rave i te ha’api’ipi’ira’a nō ni’a i te Pārurura’a i te mau Tamari’i ’e i te Feiā ’Āpī, i roto i te ’āva’e o tō rātou pāturura’ahia (ProtectingChildren.ChurchofJesusChrist.org). E ’itehia te mau arata’ira’a ’e te mau fa’aturera’a nō te mau tamari’i e hina’aro ta’a ’ē tō rātou, te mau tītaura’a o te pārurura’a, te fa’anahora’a nō te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī ’e tē vai atu ra, i roto i te tuha’a 12.5 o te Buka arata’i rahi.

Nene’i