Seminar
2 Corinteni 1; 4


2 Corinteni 14

„Mângâiați de Dumnezeu”

Două tinere fete stau împreună pe o bancă. Una dintre tinerele fete pare să fie tulburată, tristă sau preocupată de ceva. Cealaltă tânără fată își arată îngrijorarea și pare că încearcă să o aline.

Cu toții avem parte de suferință și întristare, piedici și obstacole, disconfort și boală. Când oamenii din Corint au avut parte de greutăți, Pavel le-a scris membrilor Bisericii de acolo pentru a le oferi continuu sprijin și sfaturi. El a depus mărturie despre alinarea și pacea pe care le aveau la dispoziție prin Tatăl Ceresc și Isus Hristos (vezi 2 Corinteni 1:3-4). Această lecție te poate ajuta să înțelegi unele dintre modurile în care Dumnezeu le oferă alinare copiilor Săi și să identifici moduri în care le poți împărtăși altora alinarea Sa.

Ce îți aduce alinare?

  • Către ce sau către cine te îndrepți pentru a primi alinare în momentele grele?

  • Ce sau cine îți oferă cea mai mare alinare? De ce?

Scrierea pe o foaie de hârtie cu un pix sau creion. 1. În jurnalul tău pentru studiu, întocmește lista de mai jos.

Întocmește o listă cu situații din viață actuale sau viitoare în care ai putea avea nevoie de ajutor și alinare pentru a le face față.

Cugetă asupra întrebărilor de mai jos.

  • De ce poți avea încredere că Tatăl Ceresc și Isus Hristos te vor alina prin darul Duhului Sfânt în acele momente?

  • Cât de bine simți că recunoști și primești alinarea pe care o oferă Tatăl Ceresc și Isus Hristos prin Duhul Sfânt?

  • Cum le-ai putea împărtăși altora alinarea pe care o oferă Ei?

Pe măsură ce studiezi această lecție, caută răspunsuri la întrebările anterioare.

Pavel a dorit să-i aline pe sfinții corinteni în încercările lor

Pe când se afla în Macedonia, Pavel a primit vești de la un ucenic pe nume Tit că prima sa scrisoare fusese primită bine de sfinții din Corint (vezi 2 Corinteni 2:13; 7:5). De asemenea, Pavel a aflat despre încercările repetate ale acestor sfinți și a scris o altă scrisoare (2 Corinteni) pentru a le oferi alinare și soluții la problemele lor.

  • Ce-ți aduci aminte despre Corint și dificultățile sfinților de acolo?

Citește 2 Corinteni 1:1-4 și acordă atenție modului în care Pavel și-a început cea de-a doua scrisoare adresată sfinților corinteni.

  • Ce ți-a atras atenția în mod deosebit în introducerea lui Pavel adresată sfinților?

  • Ce nume sau titulaturi a folosit Pavel pentru Tatăl Ceresc care ți-au atras atenția?

  • Ce te învață aceste nume sau titulaturi despre Tatăl Ceresc?

  • Ce adevăr a propovăduit Pavel în versetul 4?

Să primim mângâiere de la Tatăl Ceresc și să-i ajutăm și pe alții să o primească

Este posibil să fi identificat un adevăr din versetul 4, cum ar fi: Când primim mângâierea Tatălui Ceresc în timpul încercărilor noastre, îi putem ajuta mai bine și pe alții să o primească.

  • Ce crezi că înseamnă a „mângâia pe cei ce se află în vreun necaz” (versetul 4)?

  • De ce crezi că există această așteptare de la ucenicii lui Isus Hristos?

Scrierea pe o foaie de hârtie cu un pix sau creion. 2. În jurnalul tău pentru studiu, răspunde la întrebările de mai jos.

  • Când ați primit, tu sau o persoană pe care o cunoști, ajutor și mângâiere de la Tatăl Ceresc în timpul unei încercări?

  • Ce ați învățat din acea experiență trăită, tu sau persoana respectivă?

  • Ce crezi că poți face pentru a primi mai multă mângâiere de la Dumnezeu când ai nevoie?

Citește următoarea declarație a președintelui Spencer W. Kimball (1895-1985).

Pictură portret cu președintele Spencer W. Kimball.

Dumnezeu ne observă și veghează asupra noastră. Dar, de obicei, ne împlinește nevoile prin intermediul unei alte persoane. De aceea, este vital ca noi să slujim unul altuia în împărăție.

[Teachings of Presidents of the Church: Spencer W. Kimball (2006), p. 82.]

Dacă este disponibilă, vizionează prezentarea video „God Will Lift Us Up (Dumnezeu ne va înălța)” (4:58) pe ChurchofJesusChrist.org. Aceasta spune povestea unei tinere fete pe nume Brittany care a găsit alinare slujind altora și având încredere în Domnul, în loc să se concentreze asupra propriei stări de sănătate.

4:59

God Will Lift Us Up

  • De ce crezi că Tatăl Ceresc ne folosește adesea pentru a-i ajuta pe alții să simtă dragostea și alinarea Sa în timpul încercărilor lor?

Gândește-te la o persoană pe care o cunoști și care, în prezent, trece printr-o perioadă grea. Gândește-te, rugându-te, cum ai putea s-o ajuți să simtă alinarea oferită de Tatăl Ceresc în timp ce faci lucrurile de mai jos.

  1. Gândește-te ce ai învățat din 2 Corinteni 1:1-4 și ar putea s-o ajute pe această persoană.

  2. Citește două sau mai multe dintre seturile de versete de mai jos care conțin învățăturile suplimentare ale lui Pavel către corinteni despre încercări. Găsește o expresie sau un verset care crezi că ar avea însemnătate pentru persoana pe care ai ales-o.

  3. Fă ceva acum pentru a ajuta această persoană să simtă mângâierea Tatălui Ceresc. Poți să te rogi pentru ea, așa cum sfinții corinteni s-au rugat pentru Pavel (vezi 2 Corinteni 1:11). Mai mult, i-ai putea scrie acestei persoane un mesaj de încurajare, așa cum Pavel le-a scris corintenilor, chiar dacă mesajul tău ar putea fi un mesaj text, un e-mail sau o notiță, în loc de o scrisoare. (Poți include ceea ce ai învățat în această lecție din 2 Corinteni 14, dar și orice experiență personală trăită care ar putea fi de ajutor.)

  4. Fă planuri suplimentare pentru a ajuta această persoană. Tatăl Ceresc te poate îndemna să faci și alte lucruri, de exemplu să o vizitezi sau să-i slujești în vreun fel. Asigură-te că îți notezi toate planurile la care te gândești, undeva de unde îți vei aduce aminte să le urmezi – de exemplu în calendarul tău, pe telefonul tău inteligent sau pe o foaie de hârtie pe care o vei citi mai târziu.

Scrierea pe o foaie de hârtie cu un pix sau creion. 3. Rezumă ceea ce ai învățat în timpul acestei lecții și ce planifici să faci acum.

Opțional: Vrei să afli mai multe?

2 Corinteni 1:4. De ce Se așteaptă Domnul ca eu să-i ajut și să-i alin pe cei aflați la nevoie?

Vârstnicul Gary E. Stevenson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învățat cele de mai jos.

2:3

Suflete care păstoresc

Fotografie oficială cu vârstnicul Gary E. Stevenson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, 2015.

Din clipa în care ieșim din apele botezului, primim această însărcinare în această lucrare. Întindem cu dragoste o mână de ajutor, deoarece Salvatorul ne-a poruncit acest lucru… Ori de câte ori aproapele nostru se află în suferință temporală sau spirituală, îi venim în ajutor. Purtăm greutățile unii altora, ca ele să fie ușoare. Plângem cu cei care plâng. Îi mângâiem pe aceia care au nevoie să fie mângâiați. Plin de dragoste, Domnul Se așteaptă ca noi să facem acest lucru. Iar ziua în care vom fi făcuți răspunzători pentru grija de care am dat dovadă în slujirea turmei Sale va veni.

(Gary E. Stevenson, „Suflete care păstoresc”, Liahona, nov. 2018, p. 111.)

2 Corinteni 4:17. Ce a vrut să spună Pavel când s-a referit la încercările noastre din viața muritoare ca fiind „întristări ușoare”?

Vârstnicul Paul V. Johnson, din Președinția celor Șaptezeci, ne-a învățat cele de mai jos.

2:3

More Than Conquerors through Him That Loved Us

Portret oficial al vârstnicului Paul V. Johnson, din Cvorumul celor Șaptezeci, 2021.

În mijlocul problemelor este aproape imposibil de văzut că binecuvântările care vin sunt mult mai mari decât durerea, umilința sau durerea sufletească de care avem parte la un moment dat… Apostolul Pavel ne-a învățat: „Căci întristările noastre ușoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veșnică de slavă” [2 Corinteni 4:17]. Este interesant cum Pavel folosește expresia „întristări ușoare”. Acest lucru este spus de cineva care a fost bătut chiar și cu pietre, a naufragiat, a fost întemnițat și a avut parte de multe alte încercări. Mă îndoiesc că mulți dintre noi ar cataloga întristările noastre ca fiind ușoare. Totuși, în comparație cu binecuvântările și progresul de care avem parte la final, atât în această viață cât și în eternitate, întristările noastre sunt într-adevăr ușoare…

Câteodată, dorim să progresăm fără să avem încercări și să ne dezvoltăm tăria fără a avea greutăți. Dar progresul nu poate avea loc urmând calea ușoară. Înțelegem clar că un atlet care se împotrivește antrenamentului riguros nu va deveni niciodată un atlet de nivel mondial. Trebuie să fim atenți să nu detestăm exact lucrurile care ne ajută să ne înarmăm cu firea dumnezeiască.

(Paul V. Johnson, „Mai mult decât biruitori prin Acela care ne-a iubit”, Liahona, mai 2011, p. 79-80.)