Temelia mea: exercită credința în Isus Hristos – durată maximă: 20 de minute

Cugetă.În ce mod îmi va fi influențată bizuirea pe forțele proprii de credința mea în Isus Hristos?

Vizionează.„Exercise Faith in Jesus Christ (Exercită credință în Isus Hristos)” (disponibilă la srs.lds.org/videos. (Nu ai acces la prezentarea video? Citește la pagina 21.)

Exercise Faith in Jesus Christ (Exercită credință în Isus Hristos)

Dacă nu poți viziona această prezentare video, citește-i textul.

Vârstnicul David A. Bednar: Acțiunea înseamnă exercitarea credinței. Copiii lui Israel duc cu ei chivotul legământului. Ei ajung la râul Iordan. Promisiunea este că vor traversa pe pământ uscat. Când se desparte apa? Când picioarele lor sunt ude. Ei pășesc în râu – acționează. Puterea îi însoțește – apa se desparte.

Deseori, ne gândim: „Voi avea această înțelegere perfectă și, apoi, o voi transforma în ceea ce fac”. Eu vă spun că avem suficientă încât să începem. Ne dăm seama de direcția bună. Credința este un principiu – principiul – acțiunii și puterii. Credința adevărată se concentrează pe Domnul Isus Hristos și duce întotdeauna la acțiune.

(Vezi „Seek Learning by Faith” [cuvântare adresată învățătorilor de religie din cadrul Sistemului Educațional al Bisericii, 3 febr. 2006], lds.org/media-library)

Înapoi la pagina 20.

Discută.De ce adevărata credință duce întotdeauna la acțiune? De ce este credința necesară pentru ca Dumnezeu să ne ajute din punct de vedere temporal și spiritual?

Citește.Matei 6:30 și citatul din Lectures on Faith (din partea dreaptă)

„Așa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor?”

Matei 6:30

„Nu depind toate eforturile dumneavoastră de tot felul de credința dumneavoastră? Pe măsură ce primim prin credință toate binecuvântările temporale pe care le primim, tot așa primim prin credință toate binecuvântările spirituale pe care le primim. Dar credința nu este doar un principiu al acțiunii, ci, de asemenea, și al puterii.”

Lectures on Faith (1985), p. 2, 3

Activitate

Calea către bizuirea pe forțele proprii este o călătorie a credinței. Prima Președinție și Cvorumul Celor Doisprezece ne invită să facem din creșterea credinței noastre în Tatăl Ceresc și Fiul Său o prioritate în viața noastră.

Pasul 1. Împreună cu membrii grupului, citiți prioritățile profetice din chenarul de mai jos.

Pasul 2. Discutați despre modul în care onorarea cu credință a sabatului, luarea din împărtășanie și citirea Cărții lui Mormon vă vor ajuta să vă bizuiți pe forțele proprii mai mult.

Priorități și promisiuni profetice
„Gândiți-vă cât de măreață este această afirmație! Plenitudinea pământului este promisă celor care țin ziua de sabat sfântă” (Russell M. Nelson, „Ziua de sabat este o desfătare”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 130 ; vezi, de asemenea, D&L 59:16).
„Spiritualitatea nu este ceva care stagnează și nici legămintele [împărtășaniei] nu sunt. Legămintele aduc nu doar angajamente, ci și putere spirituală” (Neil L. Andersen, adunare de instruire a autorităților generale, apr. 2015).
„Depun mărturie despre [Cartea lui Mormon] că poate deveni un «Urim și Tumim» personal în viața dumneavoastră” (Richard G. Scott, „The Power of the Book of Mormon in My Life”, Ensign, oct. 1984, p. 11).

Ia-ți angajamente.Ia-ți angajamentul de a face următoarele lucruri în timpul săptămânii. Bifează căsuța după ce ai finalizat fiecare acțiune.

• Arată-ți credința în această duminică păstrând ziua de sabat cu sfințenie și luând din împărtășanie cu pioșenie.

• Citește din Cartea lui Mormon în fiecare zi.

• Citește versetele de la pagina 21. Alege unul și împărtășește-l familiei sau prietenilor tăi.

  Versete despre exersarea credinței

  Pentru că Daniel nu înceta să se roage, a fost aruncat într-o groapă cu lei, însă „[Dumnezeu]… a trimis pe îngerul Său și a închis gura leilor… și nu s-a găsit nicio rană pe el, pentru că avusese încredere în Dumnezeul Său” (Daniel 6:22-23; vedeți, de asemenea, versetele 16-21).

  Domnul i-a dat lui Lehi Liahona pentru a-i îndruma familia și „ea a lucrat pentru ei conform credinței lor în Dumnezeu… Când au fost leneși și au uitat să aplice credința și sârguința… ei nu au progresat în călătoria lor” (Alma 37:40-41).

  „Aduceți însă la casa vistieriei toate zeciuielile… puneți-Mă astfel la încercare… dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor, și dacă nu voi turna peste voi belșug de binecuvântare” (Maleahi 3:10).

  În timpul unei foamete, Ilie a rugat o văduvă să-i dea ultima ei porție de mâncare. Ilie i-a promis că, datorită credinței ei, Domnul avea să-i ofere hrană, iar ea nu a rămas niciodată fără hrană. (Vezi 1 Împărați 17.)

  „Cei nenorociți și cei lipsiți caută apă, și nu este; li se usucă limba de sete. Eu, Domnul, îi voi asculta; Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi. (Isaia 41:17; vezi, de asemenea, versetul 18).