Invitați cursanții să învețe cu sârguință

A fost, cu siguranță, impresionant să-L vadă pe Salvator mergând pe apă. Dar acest lucru nu a fost suficient pentru Petru. El a dorit să facă ceea ce Salvatorul a făcut, să fie acolo unde era El și să trăiască și el aceeași experiență. „Poruncește-mi să vin la Tine pe apă”, a spus el. Salvatorul a răspuns printr-o invitație simplă: „Vino”. Cu aceasta, Petru a sărit din siguranța corabiei și ne-a arătat că ucenicia nu este o experiență pasivă (vedeți Matei 14:24-33). Necesită credință în Hristos și efort sârguincios. Dar aduce, de asemenea, răsplata bogată a faptului de a umbla alături de Salvator.

„Vino.” „Veniți de vedeți.” „Vino și urmează-Mă.” „Du-te de fă și tu la fel” (Matei 14:29; Ioan 1:39; Luca 18:22; 10:37). De la începutul slujirii Sale, Salvatorul i-a invitat pe ucenicii Săi să simtă ei înșiși adevărurile, puterea și dragostea pe care El le-a oferit. El a făcut astfel pentru că aceasta este, cu adevărat, învățare. Nu înseamnă doar să ascultăm sau să citim; înseamnă, de asemenea, schimbare, pocăință și progres. Folosind cuvintele Salvatorului, învățarea vine „prin studiu și, de asemenea, prin credință” (Doctrină și legăminte 88:118, subliniere adăugată). Iar credința include faptul de a acționa pentru noi înșine, nu doar, pur și simplu, de a se acționa asupra noastră (vedeți 2 Nefi 2:26).

Când urmăm exemplul Salvatorului, îi invităm pe cei cărora le predăm să ceară, să caute și să bată – și, apoi, să găsească (vedeți Matei 7:7-8). Și, noi înșine acceptăm acea invitație. Împreună, prin credința noastră în Hristos și prin efort plin de sârguință, vom ajunge să cunoaștem singuri ce înseamnă să umblăm cu El.

Pentru a invita cursanții să învețe cu sârguință:

• ajutați-i să-și asume responsabilitatea pentru propria învățare;

• încurajați-i să ajungă să-L cunoască pe Salvator studiind Evanghelia zilnic;

• invitați-i să se pregătească să învețe;

• încurajați-i să împărtășească adevărurile pe care le învață;

• invitați-i să trăiască conform principiilor pe care le învață.

Salvatorul i-a ajutat pe alții să-și asume responsabilitatea pentru propria învățare

Construirea corăbiilor care ar traversa în siguranță oceane ar fi o sarcină dificilă pentru oricine. Fratele lui Iared a fost „[îndrumat] tot timpul de mâna Domnului” (Eter 2:6), primind instrucțiuni despre forma vaselor și despre modul în care acestea aveau să fie aerisite. Dar ce remarcați la modul în care Domnul a reacționat când fratele lui Iared a întrebat despre asigurarea luminii în corăbii (vedeți Eter 2:22-25)? Cum a fost binecuvântat fratele lui Iared datorită invitației de a-și exercita credința în acest mod (vedeți Eter 3:1-16)?

Ar putea părea mai ușor să le spuneți cursanților toate lucrurile pe care credeți că ar trebui să le știe. Dar, vârstnicul David A. Bednar ne-a sfătuit: „Intenția noastră nu trebuie să fie: «Ce să le spun?». Ci întrebările pe care trebuie să ni le adresăm sunt: «Ce pot să-i invit să facă? Ce întrebări inspirate pot adresa care, în cazul în care ei doresc să răspundă, vor începe să-L invite pe Duhul Sfânt în viața lor?»” (Seară cu o autoritate generală, 7 febr. 2020, broadcasts.ChurchofJesusChrist.org).

Gândiți-vă cum puteți invita cursanții să-și asume responsabilitatea pentru învățarea lor. De exemplu, îi puteți invita să-și adreseze propriile întrebări, să caute răspunsuri, să cugete și să împărtășească sau să-și consemneze gândurile și sentimentele. Pe măsură ce vor face acest lucru, ei își vor întări credința, vor descoperi adevăruri în cuvântul lui Dumnezeu și vor trăi propriile experiențe cu privire la aceste adevăruri. Când ne asumăm responsabilitatea pentru propria învățare, putem spune, așa cum a făcut Joseph Smith: „Am aflat personal”(Joseph Smith – Istorie 1:20).

Întrebări asupra cărora să cugetați De ce este important ca toți cursanții să fie activi și nu pasivi în procesul lor de învățare? Cum puteți să-i ajutați să-și asume responsabilitatea pentru procesul lor de învățare? Cum v-au ajutat învățătorii dumneavoastră să faceți acest lucru? La ce exemple din scripturi în care oamenii au fost invitați să învețe singuri puteți să vă gândiți? Cum influențează aceste exemple modul în care predați?

Din scripturi 1 Nefi 11; Doctrină și legăminte 9:7-8; 58:26-28; 88:118-125; Joseph Smith – Istorie 1:11-20

Salvatorul i-a încurajat pe alții să ajungă să-L cunoască studiind cuvântul Său

Când a sosit timpul ca Salvatorul să organizeze, în mod oficial, Biserica Sa în zilele din urmă, El le-a spus slujitorilor Săi: „[Să aveți] încredere în lucrurile care sunt scrise” (Doctrină și legăminte 18:3). Într-adevăr, Cartea lui Mormon, pe care aproape că o terminaseră de tradus, conținea instrucțiuni utile referitoare la ceea ce trebuia îndeplinit, inclusiv modul de a boteza, de a administra împărtășania și alte detalii valoroase. Dar Salvatorul a dorit, de asemenea, ca slujitorii Săi să vadă revelațiile Sale ca pe o ocazie de a-L auzi și de a ajunge să-L cunoască mai bine. În aceeași revelație, El le-a spus: „Este glasul Meu care vă vorbește [aceste cuvinte]; … de aceea, puteți mărturisi că ați auzit glasul Meu și că voi cunoașteți cuvintele Mele” (Doctrină și legăminte 18:35-36).

Gândiți-vă la persoanele cărora le predați. Cum văd ele studiul scripturilor? De fapt, cum îl vedeți dumneavoastră? Este mai mult decât o obligație zilnică? Când studiați scripturile, simțiți că Salvatorul vă vorbește direct? Președintele Russell M. Nelson a spus: „Unde putem merge să-L ascultăm? Putem merge la scripturi… Faptul de a ne cufunda zilnic în cuvântul lui Dumnezeu este esențial pentru a supraviețui din punct de vedere spiritual, mai ales în aceste zile în care avem parte de tot mai multe schimbări majore. Când ne ospătăm din cuvintele lui Hristos în fiecare zi, cuvintele lui Hristos ne vor spune cum să reacționăm în privința greutăților pe care nu credeam vreodată că aveam să le înfruntăm” („Ascultă-L”, Liahona, mai 2020, p. 89). În timp ce predați, încurajați cursanții să studieze scripturile cu scopul de a-L găsi pe Salvator – nu doar să găsească versete sau fapte despre El, ci să-L găsească. A asculta glasul Domnului în fiecare zi din scripturi este temelia unei vieți de învățare sârguincioasă și independentă a Evangheliei.

Întrebări asupra cărora să cugetați Gândiți-vă la propriile obiceiuri de a studia scripturile. Cum v-a întărit studiul cuvântului lui Dumnezeu relația cu El? Ce puteți face pentru a vă îmbunătăți studiul? Cum îi veți inspira pe alții să studieze cuvântul lui Dumnezeu cu sârguință și cu regularitate? Ce binecuvântări vor primi când vor face acest lucru?

Din scripturi Iosua 1:8; 2 Timotei 3:15-17; 2 Nefi 32:3; Iacov 2:8; 4:6; Doctrină și legăminte 33:16

Salvatorul i-a invitat pe alții să se pregătească să învețe

Chiar și cele mai bune semințe nu pot crește în pământ tare, stâncos sau cu spini. În mod asemănător, chiar și doctrina cea mai prețioasă și care promovează credința este puțin probabil să producă schimbări într-o inimă care nu este pregătită să o primească. Aceasta face parte din mesajul pildei Salvatorului despre un semănător, semințe și sol de diferite feluri. În „pământul bun” – inima care a fost înmuiată și curățată de pietre și spini spirituali – este locul în care cuvântul lui Dumnezeu dă roade dătătoare de viață (vedeți Matei 13:1-9, 18-23).

Pregătirea spirituală contează – pentru dumneavoastră și pentru oamenii cărora le predați. Așadar, cum ajutăm la pregătirea inimii noastre pentru ca ea să fie „pământ bun” pentru cuvântul lui Dumnezeu? Gândiți-vă la următoarele principii ale pregătirii, pe care le puteți pune în practică în viața dumneavoastră și le puteți încuraja în viața celor cărora le predați. Rugați-vă pentru a afla ce dorește Domnul să învățați. Încercați să trăiți într-un mod care să invite influența Sa în viața dumneavoastră. Pocăiți-vă zilnic. Hrăniți-vă dorința de a învăța adresând întrebări sincere. Studiați cuvântul lui Dumnezeu având credința că El vă va conduce spre răspunsuri. Deschideți-vă inima față de orice vă va învăța El.

Pe măsură ce cursanții se pregătesc să învețe în acest fel, ei vor avea ochi spirituali care să vadă și urechi care să audă ceea ce Domnul dorește ca ei să știe (vedeți Matei 13:16).

Întrebări asupra cărora să cugetați Ce faceți pentru a vă pregăti să învățați? Cum influențează pregătirea dumneavoastră modul în care vedeți, auziți și înțelegeți cuvântul lui Dumnezeu? Cum îi puteți inspira pe alții să se pregătească să învețe? Ce schimbare poate aduce în modul în care ei primesc adevărurile Evangheliei?

Din scripturi Enos 1:1-8; Alma 16:16-17; 32:6, 27-43; 3 Nefi 17:3

Cursanților le este de folos să aibă ocazii de a-și împărtăși unii altora ceea ce învață.

Salvatorul i-a încurajat pe alții să împărtășească adevărurile pe care le învățau

„Eu sunt lent în exprimare”, s-a lamentat Enoh când Domnul l-a chemat să predice Evanghelia. Dar elocvența nu a fost niciodată o cerință pentru un slujitor al Domnului. În schimb, Domnul i-a promis lui Enoh că, dacă avea suficientă credință să-și deschidă gura, cuvintele aveau să vină. „Eu îți voi da ție exprimarea”, a spus El (Moise 6:31-32). Enoh și-a exercitat credința și, într-adevăr, Domnul a vorbit prin el, folosind cuvinte atât de puternice, încât i-au făcut pe oameni să tremure (vedeți Moise 6:47). De fapt, ele au făcut pământul în sine să tremure. Munții au fugit, râurile și-au schimbat cursul și națiunile s-au temut de poporul lui Dumnezeu, „atât de puternic a fost cuvântul lui Enoh și atât de mare a fost puterea exprimării pe care Dumnezeu i-o dăduse” (Moise 7:13).

Domnul dorește ca noi, toți – nu doar profeții Săi – să avem puterea de a rosti cuvântul Său. El dorește acest lucru pentru noi, toți, inclusiv pentru oamenii cărora le predați (vedeți Doctrină și legăminte 1:20-21). Este posibil ca vorbele noastre să nu miște munții sau să redirecționeze râuri, dar ele pot ajuta la schimbare în inimă. De aceea este atât de important să le oferim cursanților ocazii de a-și împărtăși unii altora ceea ce învață despre Salvator și Evanghelia Sa. Acest lucru îi va ajuta să asimileze adevărurile care sunt predate și să le exprime. Îi va ajuta, de asemenea, să dobândească încredere în capacitatea lor de a împărtăși adevăruri în alte împrejurări.

Întrebări asupra cărora să cugetați Gândiți-vă la un moment în care ați vorbit cu cineva despre un adevăr al Evangheliei. Ce ați învățat din experiența respectivă? Când ați fost recunoscători că cineva a avut curajul să-și împărtășească gândurile și crezurile? Cum vor beneficia oamenii cărora le predați de ocaziile de a vorbi despre lucrurile pe care le învață? Ce ocazii puteți crea pentru ei?

Din scripturi Alma 17:2-3; Moroni 6:4-6; Doctrină și legăminte 84:85; 88:122; 100:5-8

Salvatorul i-a invitat pe alții să trăiască în acord cu ceea ce a predat El

„Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor.” „Iubiți pe vrăjmașii voștri.” „Cereți, și vi se va da.” „Intrați prin poarta cea strâmtă.” Matei 5:16, 44; 7:7, 13. Unele dintre cele mai vii și memorabile invitații din întreaga slujire pe pământ a Salvatorului au fost rostite în timp ce i-a învățat pe ucenicii Săi de pe un munte de unde se vede Marea Galileii. Scopul Salvatorului a fost de a schimba vieți, așa cum a fost clarificat prin invitația Sa finală: „Pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele, și le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care și-a zidit casa pe stâncă” (Matei 7:24, subliniere adăugată).

Ploaia cade și potopurile vin și vânturi bat în viața fiecăruia. Faptul de a învăța despre Evanghelie nu este suficient pentru cazurile în care cursanții trebuie să reziste tuturor încercărilor de care vor avea parte. De aceea, nu trebuie să ezităm să invităm cursanții să se gândească la modul în care pot trăi potrivit învățăturilor pe care le învață. Din respect pentru libertatea de a alege a altora, multe dintre invitațiile noastre vor fi generale: „Ce vă simțiți inspirați să faceți?”. Uneori, invitațiile noastre pot fi mai concrete: „Veți alege o însușire a Salvatorului asupra căreia doriți să lucrați?”. Pe măsură ce oferiți cursanților ocazii de a auzi, recunoaște și împărtăși îndemnuri de la Duhul Sfânt, El îi va învăța ce acțiuni personale trebuie să întreprindă. Ajutați cursanții să se gândească la binecuvântările pe care le vor urma pe măsură ce acționează potrivit lucrurilor pe care le învață și încurajați-i să continue chiar și atunci când le este greu. Faptul de a trăi potrivit adevărului este cea mai rapidă cale către o credință, mărturie și convertire mai mari. După cum a spus Salvatorul, trăirea potrivit doctrinei Tatălui este calea prin care noi, toți, putem cunoaște cu adevărat că doctrina este adevărată (vedeți Ioan 7:17).

Întrebări asupra cărora să cugetați Când ați fost inspirați să acționați datorită unei invitații adresate de cineva? Cum s-a schimbat viața dumneavoastră ca urmare a acestui fapt? Observați invitațiile care au fost făcute în scripturi și de conducătorii Bisericii. Ce învățături desprindeți care vă pot ajuta să-i invitați pe alții să acționeze? În ce moduri puteți urmări progresul invitațiilor dumneavoastră?

Din scripturi Luca 10:36-37; Ioan 7:17; Iacov 1:22; Mosia 4:9-10; Doctrină și legăminte 43:8-10; 82:10

Unele moduri de a pune în practică ceea ce învățați

• Rugați-i pe alții să vină pregătiți să împărtășească ceva ce i-a învățat Duhul Sfânt, cum ar fi o cunoaștere dobândită dintr-un fragment din scripturi plin de însemnătate.

• Oferiți cursanților ocazii de a preda o parte a lecției.

• Încurajați cursanții să revadă o prezentare video, un verset sau un mesaj înainte de a vă întâlni.

• Rezistați tendinței de a răspunde la fiecare întrebare. Implicați-i pe alții în căutarea răspunsurilor.

• Înainte de a vă împărtăși cunoștințele despre un verset, rugați cursanții să le împărtășească pe ale lor.

• Adresați întrebări care-i fac pe cursanți să caute răspunsuri în cuvântul lui Dumnezeu.

• Invitați cursanții să-și adreseze propriile întrebări despre ceea ce învață.

• Oferiți timp tuturor cursanților să cugete asupra unei întrebări înainte de a le cere să împărtășească răspunsuri.

• Dacă este potrivit, puteți împărți cursanții în grupuri mici pentru discuții.

• Exprimați așteptări clare pentru a ajuta cursanții să progreseze.

• Faceți invitații care inspiră cursanții să se îmbunătățească, dar care nu sunt copleșitoare. Urmăriți progresul și invitați cursanții să-și împărtășească experiențele trăite.

• Ajutați cursanții să învețe din scripturi:

  • marcând fragmentele pline de însemnătate, dacă doresc;

  • invitând revelația prin cugetare și rugăciune;

  • scriind impresiile spirituale;

  • ținând un jurnal pentru studiu;

  • stabilind obiective de a acționa potrivit celor învățate.