1 Acum, cu privire la lucrurile despre care mi-aţi scris, spunând: Este bine ca un om să nu se atingă de femeie.

2 Cu toate acestea, eu spun să ne ferim de adulter, fiecare bărbat să-şi aibă nevasta lui şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul ei.

5 Să nu vă despărţiţi unul de altul, decât doar prin bună învoială pentru un timp, pentru a vă dedica postului şi rugăciunii; apoi să fiţi din nou laolaltă, ca să nu vă ispitească Satana din pricina nestăpânirii voastre.

26 Eu cred, de aceea, că este bine pentru primejdia de acum, ca omul să rămână astfel ca să poată face un bine mai mare.

29 Dar vă vorbesc vouă, celor care sunteţi chemaţi să slujiţi. Pentru că, spun astfel: Fraţilor, timpul care ne-a rămas este doar scurt, pentru că veţi fi trimişi înainte să slujiţi. Chiar aceia care au neveste, vor fi ca şi cum n-ar avea, deoarece sunteţi chemaţi şi aleşi să faceţi lucrarea Domnului.

30 Şi va fi cu aceia care plâng, ca şi cum n-ar plânge; şi cu aceia care se bucură, ca şi cum nu s-ar bucura, şi cu aceia care cumpără, ca şi cum n-ar avea;

31 Şi cu aceia care folosesc această lume, ca şi cum n-ar folosi-o; căci înfăţişarea acestei lumi trece.

32 Dar eu aş vrea, fraţilor, ca voi să vă măriţi chemarea. Aş vrea să fiţi fără griji. Deoarece cel care este necăsătorit, se îngrijeşte de lucrurile care aparţin Domnului, cum ar putea să placă Domnului; de aceea el învinge.

33 Dar cel care este căsătorit, se îngrijeşte de lucrurile care sunt ale lumii, cum să placă nevestei; de aceea este o deosebire, căci el este stânjenit.