Ajunsă acasă mai devreme decât fusese plănuit
Autoarea locuiește în Arizona, SUA.
Sunt multe modalități de a continua să-I slujim Domnului și a găsi un scop în viața noastră după o întoarcere acasă din misiune mai devreme.
Ambii mei părinți au slujit în misiuni. Încă de mică am auzit povestirile lor din misiune și am visat la ziua în care aveam să-I pot sluji Domnului în calitate de misionară cu timp deplin.
Pregătirea mea pentru misiune mea a fost una dintre cele mai însemnate perioade din viața mea. Am fost mai aproape de Domnul decât fusesem vreodată. Am fost chemată să slujesc în Misiunea Budapesta, Ungaria și am mers la Centrul de pregătire a misionarilor (CPM) din Provo, hotărâtă să-I dau Tatălui Ceresc totul.
Pentru mine, faptul de a fi la CPM a fost o experiență spirituală incredibilă. Pe măsură ce m-am apropiat mai mult de Domnul, m-am rugat cu sinceritate arătând că sunt dornică să fac tot ce îmi va cere El și am promis că aveam să-i iubesc pe maghiari din toată inima mea.
Aproape de sfârșitul experienței mele la CPM, m-am îmbolnăvit. După o scurtă perioadă de recuperare petrecută acasă, mi s-a oferit ocazia de a-mi continua misiunea în Ungaria. Am fost instruită de o soră minunată, sora Sunshine Nestor, care m-a învățat cum să recunosc îndurările blânde zilnice ale Domnului și miracolele Sale.
După câteva luni, m-am îmbolnăvit din nou. Deși eu și sora Nestor am continuat să lucrăm cât de bine am putut, a trebuit să mă întorc din nou acasă.
Credeam că Îl dezamăgisem pe Domnul pentru că nu slujisem într-o misiune „deplină”. Eram convinsă că încă mai erau maghiari cărora eu „ar fi trebuit” să le predic dacă nu m-aș fi îmbolnăvit. M-am întrebat dacă nu cumva îmi lipsește credința să fiu vindecată deoarece, la urma urmei, Domnul Își protejează misionarii. Nu m-am gândit niciodată că sacrificiul meu pentru Domnul nu avea să fie acela de a dărui un an și jumătate din viața mea, ci de a renunța la tipul de misiune pe care mi-l dorisem.
Cum am căutat un scop în viața mea odată reîntoarsă acasă
La coborârea din avion când m-am întors acasă, mă tot gândeam că am lăsat cea mai importantă lucrare a vieții mele în urmă, în câmpul misiunii. A durat ceva, dar am învățat că era muncă de făcut acasă care, de asemenea, avea să dea vieții mele un scop însemnat.
Indiferent de motivul pentru care v-ați întors din misiune mai devreme decât ați anticipat, hotărâți-vă astăzi să faceți din această experiență un pas înainte în progresul dumneavoastră, nu unul înapoi. M-am întors acasă din motive legate de sănătate, dar alții s-au întors acasă dintr-o mulțime de motive, inclusiv încălcarea poruncilor. Drept urmare, este posibil ca unele dintre ideile de mai jos să nu poată fi puse în practică în viața dumneavoastră. Rugați-vă Domnului pentru a găsi modalități de a-I sluji de acasă. De exemplu, dacă v-ați întors acasă din cauza încălcării unei porunci și nu sunteți încă demni să mergeți la templu, puteți găsi că este important să vă plimbați, cu regularitate, prin curtea templului și să vă luați angajamentul de a vă întoarce într-o zi în casa Sa sfântă.
În afara studiului din scripturi, rugăciunii și participării la Biserică, fiecare dintre următorii pași din călătoria mea a fost foarte important pentru vindecarea mea.
1. Să păstrez legătura
Primul pas pentru a găsi un scop în viața mea a fost să păstrez legătura cu sfinții și misionarii din Ungaria. O perioadă, așteptam cu nerăbdare ziua de pregătire în care primeam e-mailuri de la sora Nestor și colegele mele de la CPM. Trebuie să recunosc că uneori nu era ușor să citesc despre misiunile colegelor mele sau să vorbesc cu maghiarii de care îmi era așa de dor. Dar, privind acum înapoi, îmi dau seama că a fost foarte important pentru vindecarea mea să aflu despre miracolele care aveau loc acolo.
2. Să fac indexare online
Fratele meu mai mic, îndrumat subtil de intuiția mamei mele, m-a convins să încep să fac indexare. Inițial, am indexat nume doar pentru a-i face pe plac, dar, într-o zi, pe ecranul meu a apărut un set de date cu nume maghiare. Spiritul m-a cuprins și m-a învățat că încă mai puteam ajuta la aducerea sufletelor maghiarilor la Hristos – acele suflete aflate de cealaltă parte a vălului!
3. Să stabilesc țeluri
După misiune, toate țelurile pe care le aveam înainte de misiune păreau de neîndeplinit din cauza problemelor mele noi de sănătate. Dar, cu timpul, am înțeles că erau țeluri pe care le puteam îndeplini stând în pat. Țelurile precum cel de a citi cartea Jesus the Christ (Isus Hristosul) le-am numit „țeluri orizontale” și am lucrat zilnic la ele.
4. Să mă întorc la școală
Unul dintre țelurile pe care le-am avut înainte de a merge în misiune a fost de a absolvi facultatea. Deși participarea la cursuri ar fi fost dificilă din cauza bolii mele și a programărilor constante la doctor, tatăl meu m-a încurajat să particip la clasele online de studiu independent ale Universității Brigham Young. Am înțeles nu numai că acesta era un țel orizontal pe care îl puteam îndeplini, ci și că exista posibilitatea să fiu capabilă să îndeplinesc și alte țeluri pe care le aveam înainte de misiune și pe care înainte le credeam imposibil de realizat.
5. Să slujesc o misiune online
Într-o zi, la biserică, o soră a venit la mama mea și a spus: „Știi că Destiny poate sluji o misiune online de indexare?”. Această întrebare neașteptată a fost un răspuns la rugăciunile mele. I-am putut sluji Domnului timp de nouă luni în calitate de misionar care deservește Biserica oferind ajutor pentru indexare. Aceasta era o misiune pe care o puteam îndeplini!*
6. Să predau cursuri pentru pregătirea viitorilor misionari
Pe măsură ce am învățat să-mi gestionez mai bine problemele de sănătate, am început să studiez la facultate și să fac o misiune online. Am fost rugată să predau lecții pentru pregătirea viitorilor misionari la un institut din apropiere. Predarea m-a ajutat să înțeleg că entuziasmul meu pentru munca misionară nu se diminuase și că, în scurta mea misiune, am avut suficiente experiențe care aveau să fie valoroase pentru cursanții mei.
7. Să fac voluntariat la CPM
După ce am participat cu bine la un semestru de facultate aproape de casa mea, m-am mutat în Utah, SUA, pentru a urma cursurile UBY. La început, treceam cu greutate pe lângă CPM din Provo fără să am sentimente amestecate bruște. Dar am început să fac voluntariat săptămânal la CPM și am înțeles că faptul de a mă întâlni cu misionarii minunați care erau trimiși în iubita mea Ungarie mă ajuta să mă vindec.
8. Să fac muncă în templu
O soră din Ungaria, Edit, care pregătise aproximativ 150.000 de nume pentru templu m-a rugat să duc câteva dintre numele ei la templu. A fost o bucurie să înfăptuiesc rânduielile necesare salvării pentru acești maghiari!
Vindecare treptată prin intermediul muncii Sale
Să slujesc într-o misiune a fost cel mai important vis al vieții mele și este de înțeles că am simțit o pierdere când m-am întors acasă mai devreme decât anticipasem. O perioadă, mi-a fost greu să vorbesc despre misiunea mea. A trebuit să depășesc sentimentele de eșec. A trebuit să învăț să stabilesc valoarea misiunii mele în funcție de dorința mea de a sluji, nu de durata slujirii. Deși nu am înțeles atunci, fiecare dintre acești pași pentru a găsi un scop în viața mea a adus, de asemenea, vindecare.
Mulți ani mi-a fost teamă că mi-ar putea fi greu din punct de vedere emoțional să mă întorc în Ungaria. Când am călătorit, într-un final, acolo, de-abia a doua zi am înțeles nu numai că nu mai simțeam durere, ci că simțeam, de asemenea, o bucurie copleșitoare pentru că mă întorsesem. Am știut atunci că Tatăl Ceresc îmi dăduse ocazia de a mă bucura de puterea de vindecare a ispășirii Salvatorului. Acum știu că, prin intermediul ispășirii lui Isus Hristos, toate lucrurile vor fi îndreptate într-un final.