Să progresezi ca misionar în timpul pandemiei COVID-19

Abril Islas

Faptul că vă concentrați asupra a ceea ce faceți contează.

Imagine

Misionare purtând măștile

Dacă cineva m-ar fi întrebat acum câteva luni cum îmi îmaginam că avea să fie misiunea mea, nu aș fi prevăzut, niciodată, călătoria care mă aștepta. Doar un lucru este neschimbat: sunt încă misionară a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă – dar acum, sunt, de asemenea, misionară în timpul pandemiei.

Ce înseamnă acest lucru?

Înseamnă să fii doritor să faci voia Domnului într-un mod mult mai profund. Înseamnă să încerci să slujești Domnului și copiilor Săi în timp ce faci față unei schimbări constante. Înseamnă să înveți să te adaptezi rapid noilor situații. Înseamnă să înveți să fii mult mai flexibil, tolerant, răbdător și iubitor în fiecare zi.

Înseamnă, de asemenea, să te confrunți cu multă incertitudine și să adresezi o mulțime de întrebări, cum ar fi:

„Va fi trimis colegul meu acasă mâine?”,

„Vom fi mutați într-o altă zonă din cauza virusului?”,

„Ce se va întâmpla cu oamenii cărora le predăm, dacă va trebui să plec?”.

Am continuat să predăm Evanghelia prin intermediul rețelelor de socializare, dar nu este întotdeauna ușor – și, în mod sigur, nu este experiența misionară pe care vreunul dintre noi și-a imaginat-o. Totuși, suntem încă aici, fermi în hotărârea noastră de a sluji oriunde, de a sluji Domnului indiferent de situație sau modalitatea prin care o facem, de a atinge inimile copiilor Săi.

De ce aleg, în continuare, să slujesc?

Da, dificultățile vieții de misionar sunt fizice, mintale și spirituale – noi, toți, am trecut prin cel puțin una dintre ele. Da, am făcut față multor greutăți și vom continua să facem față unor încercări suplimentare, dar mulțumită lui Isus Hristos, care Și-a dat viața pentru noi, știm că toate acestea merită.

Mi-am dat seama că Tatăl Ceresc cunoaște situația noastră. El știa că vor fi misionari care nu vor putea să meargă la templu sau să pună piciorul într-un centru de instruire a misionarilor înainte de a pleca în misiunea lor. El știa că vor fi tineri care nu vor avea niciodată șansa să slujească în țările în care au fost chemați. Și, totuși, acești misionari știu că Domnul ne iubește și ne apără exact cum va face El întotdeauna. Și că eforturile noastre sunt suficiente în ochii Săi. Noi, toți, am învățat că putem sluji Domnului și împărtăși Evanghelia Sa oriunde și în orice circumstanțe. Și merită.

Ce mă face să merg înainte?

În zilele grele, mi-am dat seama că există două moduri de a vedea această perioadă.

Să avem o atitudine pesimistă, așteptând neliniștiți ca lucrurile să se întoarcă la normal.
Sau să avem o nouă perspectivă, stabilind țeluri, planificând în mod pozitiv și personal, transformân această situație într-un prilej de a face schimbări pe care le-am dorit de mult, dar le-am amânat.

Eu încerc să aleg a doua opțiune. În timp ce mă gândeam la situația actuală din lume, m-am întrebat dacă nu cumva COVID-19 este un prilej de a ne ajuta să ne apreciem mai mult relațiile sau de a ne încuraja să ne deschidem inima și mai mult către Creatorul nostru și să fim dornici să-L ascultăm. Și să acordăm prioritate Evangheliei mai mult decât am făcut vreodată.

Nu este o perioadă grea doar pentru misionari – este o perioadă grea pentru fiecare. Dar după cum Moroni i-a chemat pe alții să se alăture cauzei libertății (vedeți Alma 46), noi suntem, de asemenea, chemați să ne ridicăm și să nu ne fie teamă. Și să recunoaștem că Tatăl nostru Ceresc este, cu adevărat, cu noi întotdeauna dându-ne posibilitatea să slujim cu toată inima, cu tot sufletul, cu tot cugetul și cu toată tăria, indiferent ce-ar fi (vedeți Doctrină și legăminte 4:2).

Ca misionari ai Domnului, noi trebuie să avem ochii fixați, mereu, asupra Salvatorului nostru și țelului nostru etern. Să ne aducem aminte că Tatăl Ceresc îi iubește pe toți copiii Săi și dorește să ne întoarcem, toți, la El.

Cu adevărat, chiar dacă este greu să fii misionar în perioada pandemiei COVID-19, putem face din această perioadă una dintre cele mai bune din viețile noastre. Cu toată sinceritatea, pentru mine a fost! Și totul se datorează concentrării mele, faptului că, întotdeauna, încerc să-mi amintesc de dragostea mea pentru Tatăl Ceresc și de dorința mea de a-L ajuta să-l adune pe Israel cel risipit. Și știu că El va oferi fiecăruia dintre misionarii Săi îndurarea Sa blândă în timp ce facem tot ceea ce putem pentru a împlini această chemare pe care ne-a dat-o.