Ha’api’i i te feiā ’āpī ’e te feiā ’āpī pa’ari
E vai māite noa te parau mau


E vai māite noa te parau mau

Hō’ē ’āru’i ’e ’o Elder D. Todd Christofferson

Aʼoraʼa nā te mau ʼorometua haʼapiʼi ’evanelia • 26 nō Tēnuare 2018 • Fare menemene nō Roto Miti.

Tē ha’amāuruuru nei au i tō’u Metua i te Ao ra nō te taera’a mai i rotopū ia ’outou i teie pō. ’Ua māuruuru vau ia Elder Kim B. Clark ’e te taea’e Chad H Webb. Tē fa’ahiahia nei au i te feiā i fa’ahitihia i teie pō, ’aore rā tei tāpurahia i ni’a i te fa’anahora’a. E mana’o ta’a ’ē mau tō’ui te Fa’anahora’a Ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia, i te mau séminaire ’e te Institut. Tē fa’ahiahia roa nei au i te feiā e tāvini nei—te mau hoa ’ohipa, te feiā e hōro’a nei i tō rātou taime, te ta’ata ato’a e tauturu nei. Tē ti’aturi nei au ē, e mea faufa’a rahi roa ’e te ho’ona nō te mau melo o te ’Ēkālesia tā ’outou tāvinira’a, i te u’i ’āpī iho ā rā, ’e ’ua māuruuru vau ia ’outou.

Tē hina’aro nei au e paraparau i teie pō nō ni’a i te parau mau. ’Ua fa’ata’ahia te Fa’anahora’a Ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia nō te ha’api’i ’e nō te fa’aō māite noa i te parau mau, te mau parau mau faufa’a rahi iho ā rā ’e te niu e patu i te ora mure ’ore. ’Ua riro noa na te ha’api’ira’a ’e te pārurura’a i te parau mau ’ei ’ohipa faufa’a rahi, i tō tātou nei anotau, e au ra ē, tē rahi noa atu ra te hina’aro.

Tē ha’amana’o pā’āto’a ra tātou i roto i te Ioane, i te ’āfa’ira’ahia Iesu i mua ia Pilato ’a parau ai ’oia ē, ’ua haere mai ’oia i te ao nei e « fa’a’ite i te parau mau. Nō te parau mau ʼoia ra, e faʼaroʼo ïa i tāʼu reo », ’ua parau Iesu.1 ’O Pilato ho’i, ma te aha’aha, tei nā ’ō : « E aha te parau mau ? »2 ’Ia hi’ohia, mai te hō’ē uira’a ’ōrero. Penei a’e ’aita ’oia i ti’aturi tē vai ra te parau mau, ’aore rā nō tōna orara’a i roto i te polititara’a, ’aita ’oia i ’ite e aha mau te parau mau. ’Ātīrā noa atu, e uira’a maita’i tāna, e uira’a e ti’a ’ia feruri.

I roto i tāna pure ārai rahi fa’ahiahia i te Tāmā’ara’a hope’a, ’ua ha’apāpū te Fatu ē, te parau a te Metua, e parau mau ïa.3 ’Ua parau ’oia ē, e parau mau te parau ’e te fa’a’itera’a a te Vārua Maita’i, ’e « e vai noa te parau mau ē a muri ē a muri noa atu ».4 To’opiti te Metua ’e te Tamaiti tei parauhia ē ’ua « ’ī roa i te aroha ’e te parau mau ».5 Nā roto i te heheura’a i te peropheta Iosepha Semita, ’ua hōro’a te Fa’aora i te tātarara’a nō te parau mau, penei a’e te mea poto roa a’e : « E ’o te parau mau ra ’o te ’ite ïa i te mau mea i tō rātou huru mau, mai te au i tei vai ’ē na, e mai te au ho’i i te vai e a muri atu ».6

E mea ’ōhie te tātarara’a, ’āre’a te fa’ahope’ara’a, ’oia ho’i, ’aita ana’e te tauturu a te Atua, e mea iti ïa te parau mau tā te ta’ata tāhuti e nehenehe e ’apo mai. ’Ua parau te ’orometua ha’api’i rahi hope, ’o Chauncey C. Riddle mai teie :

« Tā te ta’ata tāhuti noa e nehenehe e ’ite, ’o te hu’ahu’a noa ïa o te parau mau nō ni’a i te vaira’a te mau mea, tā rātou i riro na ’e tā rātou e riro mai » ’E nō te mea e ta’a tātou nā roto i te fa’atū’atira’a i te tahi mea, e’ita tātou, te ta’ata tāhuti, e nehenehe e hāro’aro’a i te reira hu’ahu’a [parau mau] tā tātou e ’ite i tōna tā’āto’ara’a, inaha e aura’a tō te hu’ahu’a ’ia fa’atū’atihia i te tahi atu mau mea ato’a, i te tau i ma’iri, [i teienei] ’e ananahi.

« Nō reira ’ua riro te parau mau ’ei ’ohipa tā te mau atua noa e nehenehe e ’apo hope, ’o rātou tei ’ite i te mau mea ato’a ’e ’o te hi’o ’e ’o te ’ite i te mau mea ato’a i tahito, i teienei ’e ananahi ».7

’Ua pāpa’i ato’a te ’orometua ha’api’i Riddle :

« ’Ei fa’aorara’a i te ta’ata nei i teie ’aravihi rahi ’ore e hāro’aro’a i te parau mau, ’ua hōro’a mai tō tātou Metua i tō tātou Fa’aora, ’o Iesu Mesia, ’e i te Vārua Maita’i ato’a ». Tē hōro’a nei tō tātou Fa’aora i te mau tāne ato’a ’e te mau vahine ato’a i fānauhia i teie nei ao i te Māramarama o te Mesia, nā roto i te reira rātou e ta’a ai i te maita’i ’e te ’ino… Mai te peu e fāri’i te hō’ē ta’ata i te Māramarama o te Mesia ’e ’ua here i te reira, ’e ’ua ha’api’i ’ia fa’a’ohipa tāmau i te reira nō te fa’ata’a i te maita’i ’e te ’ino, e ineine ïa ’oia nō te fāri’i i te ’ite o te Vārua Maita’i… Te ta’ata ’e [te hōro’a o te Vārua Maita’i], e ti’ara’a ïa tōna i te hoara’a tāmau o te Vārua Maita’i. Te ta’ata ato’a tē vai ra terā hoara’a tāmau, ’ua matara ïa iāna te mau parau mau ato’a. ’E nā roto i te mana o te Vārua Maita’i e ’ite ai ’outou i te parau mau i te mau mea ato’a ra » [Moroni 10:4-5] ».8

’Ua ha’apāpū te Fa’aora i te reira i roto i te hō’ē fa’ahitira’a i te Tāmā’ara’a hope’a : « ’Ia tae mai rā te Vārua parau mau ra, nāna ïa e arata’i ia ’outou i te mau parau mau ato’a ra ».9 ’Ua parau ato’a ’oia ia Iosepha Semita : « ’O ’oia ’o tē ha’apa’o i te mau fa’auera’a ra e fāri’i ïa i te parau mau ’e te māramarama, ē tae noa atu i te taime ’oia e fa’ahanahanahia ai i roto i te parau mau ’e ’ua ’ite ho’i i te mau mea ato’a ».10

Nō reira, te mea mātāmua e ti’a ’ia māramarama nō ni’a i te parau mau, ’oia ho’i, e tītau te ’itera’a i te parau mau, noa atu te fāito parau mau, i te tauturu a te Atua, nā roto ānei i te Māramarama o te Mesia ’aore rā te Vārua Maita’i. Nō te ’aravihi ’e te rāve’a rahi ’ore tā tātou te ta’ata tāhuti, mai te peu ’aita e tauturuhia ’e te heheura’a, e’ita ato’a e roa’a mai te ’ite hope o te mau mea i nā mua ra, i teienei ’e ananahi, nā reira ato’a te tū’atira’a i te hō’ē mea i te tahi atu mau mea i nā mua ra, i teienei ’e ananahi.

’Āre’a rā, ’ua parau te Fatu i te peropheta Iosepha Semita ’ia « ha’api’i mai ’e ’ia noa’a ho’i te ’ite, ’e ’ia mātaro i te mau buka maita’i ato’a, ’e i te mau reo, i te mau parau ’ē’ē, ’e i te mau ta’ata ato’a ».11 ’E teie tāna parau ia tātou pā’āto’a : « ’A ’imi na ’outou nō roto i te mau buka maita’i a’e i te mau parau nō te pa’ari [’aore rā te « parau mau »] ; ’a ’imi ho’i i te ’ite, ’oia ïa nā roto ho’i i te ha’api’i ’e nā roto ato’a i te fa’aro’o ».12 ’E ’ua parau ’oia ’ia rave tātou i te reira ma te « itoito ».13 E ti’a ia tātou ’ia tūtava maita’i roa nō te reira, tei roto ato’a ïa te fa’aro’o—te fa’aitoitora’a i te ani, i te ’imi ’e i te pātōtō ’ia ’īritihia mai ia tātou te parau ’e te māramarama nō ’ō mai i te Atua ra.14 ’O te « ha’api’ira’a hōhonu » mai tā Elder Clark i fa’ahiti i teie pō.

Tē ti’aturi nei au ē, te rahira’a, penei a’e te tā’āto’ara’a, o te parau mau tā tātou e ’ite mai, e tae mai ïa nā roto i te tauturu a te Atua, ’o tā tātou e ’ite ānei ’aore rā ’aita. Nō ni’a i te Māramarama o te Mesia ’aore rā te Vārua o te Mesia, ’ua pāpa’i te peresideni Boyd K. Packer :

« E ti’a i te Māramarama o te Mesia e ha’amāramarama i te hāmani tao’a, te tahu’a ’ihi, te ta’ata pēni, te ta’ata tarai ti’i, te rohi pehe, te ta’ata rave, te ta’ata pāpa’i fare, te ta’ata pāpa’i, nō te rave i te hō’ē mea fa’ahiahia ’e te fa’auru ato’a nō te ha’amaita’i ’e nō te maita’i o te mau ta’ata ato’a.

« E nehenehe teie Vārua e fa’auru i te ta’ata fa’a’apu i roto i tāna fa’a’apu ’e te ta’ata tai’a i ni’a i tōna poti. E nehenehe te reira e fa’auru i te ’orometua i roto i tāna piha ha’api’ira’a, i te misiōnare e ha’api’i ra i te ta’ata. E nehenehe te reira e fa’auru i te pīahi e fa’aro’o ra. ’E hō’ē mea faufa’a roa, e nehenehe te reira e fa’auru i te tāne ’e te vahine, te metua tāne ’e te metua vahine ».15

I roto i te mau ta’ata ato’a, e ti’a ia tātou nei ’ia fa’aha’eha’a ’e ’ia nava’i te hi’o-mau-ra’a i te vaira’a o te mau mea nō te fā’i, e ’ere noa e tae mai te fa’aorara’a maoti te maita’i « hope noa atu tō tātou itoito ato’a », e ’apo ato’a rā tātou i te parau mau maoti te maita’i « hope noa atu tō tātou itoito ato’a ».16 « Nō te mea e parau mau te parau a te Fatu, ’e ’o te parau mau ra e māramarama ïa, ’e ’o te māramarama o te Vārua ïa, ’oia ho’i te Vārua o Iesu Mesia ».17

I teienei e hi’o vau i te fa’a’itera’a a te Fa’aora : « E vai noa te parau mau ē a muri ē a muri noa atu ».18 I roto i te tufa’a 93 o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, tē parau nei te Fatu : « ’O te mau parau mau ato’a ra ’ua vai ti’amā noa ïa i roto i te reira tufa’a tā te Atua i ha’apa’o nō te reira, ’ia ha’apa’o noa na i tāna iho, mai te au i te mau ’ite ato’a ho’i ; ’ia ’ore rā ’aita atura ïa e orara’a ».19 Te aura’a ra nō’u, tē vai ti’amā noa nei ’e te ta’a ’ē te parau mau ato’a, ’oia ato’a ho’i te parau mau e fa’atere nei i tō tātou nei tufa’a. E’ita e taui noa atu tō’u hina’aro ’e tō’u mana’o. E vai ti’amā noa te reira i te tauto’ora’a ato’a ’ia ha’avī ’e ’ia taui i te reira. E’ita e nehenehe e paru atu ’aore rā e fa’ataui. E mea mau pāpū.

Tē parau nei te Fa’aora ē ’aita ana’e tō te reira e mea pāpū nō te parau mau, « ’aita atura ïa e orara’a ».20 Tē ti’aturi nei au ē, ’o te mana’o o Lehi ’a ha’api’i ai ’oia :

« ’E mai te mea e parau mai ’oe ē, ’aore e ture [iō nei e parau huriaro te ture nō te parau mau—te parau mau tei ti’amā noa i roto i te reira tufa’a tā te Atua i ha’apa’o nō te reira], e parau ato’a ’oe ē, ’aore e hara [te hara ’o te ’ōfatira’a ïa i te ture]. ’E mai te mea e parau mai ’oe ē, ’aore e hara, e parau ato’a ’oe, ’aore e parau ti’a [te parau ti’a ’o te ha’apa’ora’a ïa i te ture, te aura’a ra, ’aita e ture ’aore rā ’aita e parau mau, ’aita e mea e ha’apa’o ’e e ha’apa’o ’ore atu]. ’E ’aore e parau ti’a, ’aore ato’a e ’oa’oa [te ’oa’oa ’o te fa’ahope’ara’a o te parau ti’a]. ’E ’aore e parau ti’a ’e te ’oa’oa ho’i, ’aore ato’a e utu’a ’e te ’ati ho’i [te utu’a ’e te ’ati ’o te fa’ahope’ara’a ïa nō te hara]. ’E ’aore teie nei mau mea, ’aore roa e Atua. ’E ’aore e Atua, ’aore ato’a tāua ’e te fenua ho’i ; nō reira ’aore te hō’ē mea i hāmanihia ai, ’ia ’ohipa, ’e ’ia ’ohipahia ; nō reira ’ia ’ore te mau mea ato’a e ti’a ai ».21

I teie mau mea nei tātou e ’ite ē, tē vai ra te parau mau, e hōho’a ho’i te reira nō te hō’ē mea mau pāpū ’e te taui ’ore, ’e ’ia tauturu-’ore-hia, e mea huru iti te rahira’a parau mau tā te ta’ata tāhuti e nehenehe e hāro’aro’a, ’e tē tūru’i nei tātou i ni’a i te tauturu a te heheura’a a te Atua nō te ha’api’i « i te parau mau i te mau mea ato’a ra »,22 ’e tē tūru’i nei tātou ’e te Atua i ni’a i te parau mau nō te ha’a ’e nō te hāmani, « ’ia ’ore rā ’aita atura ïa e orara’a ».23 I te tahi atu vāhi e ha’api’i ato’a tātou ē, ’aita te parau mau e tito i te parau mau, e nehenehe rā te parau mau ato’a ’ia heipuni ’ei hō’ē mea rahi.

I teienei, tei hea tātou nei i roto i te ao i teie anotau ’a ’imi ai tātou i te ha’api’i i te ta’ata ’e i te ha’apāpū i te parau mau, te parau mau pae vārua iho ā rā ?

I te rahira’a o te mau vāhi o te ao nei, ’ua riro te « mana’o tei te huru » i te mana’o rahi. Te « mana’o tei te huru », ’oia ho’i te hi’ora’a i te ’ite mōrare ’aore rā te parau mau pae mōrare nā ni’a i te mana’o ta’a ’ē o te ta’ata, tei te huru i te peu ’e te mana’o o tā te feiā e parau ra ’e ’aita e ta’ata e nehenehe e parau i te « parau mau » a te tahi atu ta’ata. E fa’aro’o ’outou i teie mau mahana e rave rahi fa’ahitira’a nō ni’a i « tā’u parau mau » ’e « tāna parau mau ». Tē paraparauhia nei teie huru ferurira’a e te ta’ata pāpa’i ra ’o David Brooks, ’a paraparau ai ’oia nō ni’a i te buka Lost in Transition pāpa’ihia e te ’aivāna’a ’ihi sōtiare nō Norte Dame, ’o Christian Smith ’e tē vai atu ra. ’Ua parau Brooks :

« Te parau pāpū, tā te rahira’a [ta’ata i uiuihia e Smith] i fa’ahiti tāmau noa, maori rā, te ma’itira’a i te pae mōrare, tei te huru ïa i te hina’aro o te ta’ata hō’ē. ‘Tei te ta’ata iho’, te parau tāmau a te feiā pāhono. ‘Tei te ta’ata hō’ē te parau. ’O vai ho’i au nō te parau atu ?’

« Mā te pāto’i i te auraro matapō noa i te mana fa’atere, e rave rahi feiā ’āpī tei tūra’i roa i te tahi atu pae : ‘E rave au i te mea tā’u e mana’o e fa’atupu i tō’u ’oa’oa, ’e ’aore rā, mai te au i tō’u mana’o. ’Aita atu tā’u e rāve’a nō te ’ite e aha te rave, maori rā te mana’o i roto iā’u’.

« E rave rahi tei parau ’oi’oi i tō rātou iho mana’o i te pae mōrare, ’ua tūtāperepere rā i te fa’atū’ati i te reira i roto i te hō’ē mana’o rahi a’e i te pae mōrare ’aore rā i te hō’ē tītaura’a rahi a’e nō te tā’āto’ara’a. Mai tā te hō’ē i parau : ‘Mai te huru ra ē, te mea e fa’ariro i te hō’ē mea ’ei mea ti’a, ’o tō’u ïa mana’o nō ni’a i te reira. ’Ua rau rā ho’i te ta’ata ’e ’ua rau te mana’o, e’ita ïa tā’u e nehenehe e parau nā ni’a i te i’oa o te tahi atu ta’ata nō te parau e aha te maita’i ’e e aha te ’ino’ ».24

’Ia mana’o vau e tū tō tātou mana’o nō te parau ē, ’ua ō rahi mai te « mōrare tei te huru » i tō tātou nei tau. ’Ua riro roa mai te mana’o « ’eiaha e ha’avā » ’ei ture ’aimārō ’ore i roto i te mau ’āparaura’a ’e te mau ravera’a. Te parau mau rā, e hi’o ha’avā tātou pā’āto’a e aha te maita’i ’e e aha te ’ino, ’e e ’ere nō tātou ana’e iho, nō te ta’ata rā ’e te sōtaiete ’ati a’e ia tātou. ’O te mau ture ’e te fa’anahora’a ture, ’e tae noa atu te fa’anahora’a politita, te tino nō te mau faufa’a pae mōrare ’e te mau parau mau i mana’ohia. I roto i te hō’ē sōtaiete hōho’a rau, e nehenehe tā tātou e paraparau e aha te mau faufa’a e ha’amau roa ’ei ture ’aore rā ’ei fa’aturera’a ’e e aha te maita’i ’e te ’ino ’aore rā te parau mau, i te hope’a rā, ta’a ’ē noa atu te ’ohipa, ’o te huru hi’ora’a o te hō’ē ta’ata ’aore rā o te hō’ē pupu nō ni’a i te parau mau tē mana mai, ’e tei raro a’e atura te tā’āto’ara’a i te reira.

E’ita e haere te « mōrare tei te huru » mai te peu ’ua hina’aro tātou i te ’āfaro ’e te parau ti’a i roto i te sōtaiete. E ti’a ānei ’ia riro te taparahira’a ta’ata ’ei ’ohipa ’ino nō te rahira’a ’e e ’ohipa maita’i nō te tahi ? E ti’a ānei ’ia tāpe’a te ta’ata ’eiā i tāna i ’eiā ’e ’ia tāmau noa ’oia nō te mea noa tē ti’aturi ra ’oia ē e ’ohipa maita’i te reira nōna, mai te peu iho ā rā ’ua pa’ari ’oia i roto i te veve ? ’Aore rā mai tei ’ite-rahi-hia nei i roto i te ve’a i teienei, e ti’a ānei i te hō’ē tāne ’ia fa’aonoono i ni’a i te hō’ē vahine i te mea ē i tōna hi’ora’a, e mea au nōna ’e tē tū’ati ra te reira i ni’a i tōna huru hi’ora’a i te maita’i ’e te ’ino ?

E parau mai paha te tahi ē : « Tē parau ra ’oe nō te mau mea tā te tā’āto’ara’a e hi’o nei ’ei mea ’ino. Tē vai nei te tahi mau faufa’a iho i roto i te orara’a ta’ata nei tei riro ’ei niu nō te mau ture nō te taparahira’a ta’ata, te māferara’a, te ’eiāra’a ’e te tahi atu mau ’ohipa e ha’apēpē i te ta’ata ’aore rā ’o te fa’ataupupu i tā rātou tītaura’a mana i te ’oa’oa. ’O te ti’amanara’a tumu ’ati a’e i te ao nei teie e fa’a’ere nei i te ti’amanara’a o te hō’ē ta’ata ’ia nā reira. I’ō atu i teie ti’amanara’a ta’ata fā’ia te « mōrare tei te huru » e ha’amata ai, i reira te ta’ata tāta’itahi e fa’ata’a ai i te maita’i ’e te ’ino nōna iho ? I teie rā huru ferurira’a e ’itehia ai ē, tē vai ra te mōrare rahi, pi’i noa atu ’outou i te reira te ti’amanara’a ’ati a’e i te ao nei o te ta’ata ’aore rā te tahi atu i’oa. E vai a’e te tahi mau parau mau ’e te faufa’a mōrare ta’a ’ē atu i te mana’o noa o te hō’ē ta’ata ’e tōna hina’aro. Te mea rā e ti’a mau ’ia ’āparau, ’oia ho’i, e aha te reira ’e e aha tō te reira ’ā’anora’a. Te mea tā tātou e parau nei e « mōrare tei te huru », e ’āparaura’a noa ïa nō ni’a i te fāri’ira’a i tō te tahi ’e tō te tahi : E aha te mau ’ohipa ’e te mau mea ta’a ’ē e fāri’i i roto i te sōtaiete ’e te mau aura’a ta’ata nei ?

Tō tātou pi’ira’a, e pi’ira’a tē rahi noa atu ra i te rū i roto i teie huru orara’a, ’o te ha’api’ira’a ïa i te parau mau o te mau faufa’a mōrare : E aha te reira ’e e aha tō te reira ’ā’anora’a. E ha’afaufa’a tātou i te parau mau nō ni’a i te mau tumu parau ato’a nā roto mai i te mau vāhi ato’a, nō te parau mau mure ’ore rā, tei tū’ati i te aura’a ’e te fā ’e te arata’ira’a o te orara’a, e ti’a ïa ’ia roa’a mai nā roto mai i te Atua. Nō te rahira’a o te feiā « mōrare tei te huru », ’aita rātou e ’ite nei i te ti’ara’a ’e te tuha’a a te Atua i roto i teie ’āparaura’a, ’e e fē’a’a ato’a ho’i rātou tē vai ra ’oia. E mea au ’ore nō rātou mai te peu tē vai ra ’oia, ’e hau roa atu mai te peu e paraparau ’oia i te ta’ata nei. E nehenehe noa e feruri i te « parau mau tei te huru » mai te peu ’aita te Atua i reira.

Nō fa’a’ite noa a’enei te Pew Research ē, ’a tahi ra te rahira’a ta’ata marite (56 i ni’a i te hānere) e parau nei ’aita e faufa’a te ha’apa’ora’a fa’aro’o nō te riro mai ’ei ta’ata maita’i. « E ’ere te Atua i te hō’ē tītaura’a nō te mau faufa’a maita’i ’e te mōrare’, ’ua parauGreg Smith, te hō’ē upo’o fa’atere mā’imira’a nō Pew, i roto i tāna poro’i pia nō ni’a i te reira ».25

’Ua pāpū iā’u ē, e fāri’i tātou ē, e nehenehe te ta’ata atua ’ore ’aore rā te ta’ata ’aita e ha’apa’ora’a fa’aro’o ’e e ti’aturira’a pae fa’aro’o ’ia riro ’ei ta’ata maita’i ’e te ’āfaro, pinepine rātou mai te reira. ’Aita rā tātou e fāri’i ’ua tupu te reira ma te Atua ’ore. Mai tei parauhia i nā mua a’enei, e mea au ānei nā te hō’ē ta’ata ’aore rā ’aita, ’ua ti’aturi ānei ’oia ’aore rā ’aita, ’ua ta’a ānei iāna ’aore rā ’aita, ’ua ’ī ’oia i te Māramarama o te Mesia ’e nō reira tē vai ra tōna ’ite nō te maita’i ’e te ’ino tā tātou e parau nei i te tahi taime te manava ha’avā (conscience). ’Ua parau te Fa’aora : « ’O vau nei ïa te māramarama mau o te ha’amāramarama mai i te ta’ata ato’a ’o tē tae mai i roto i te ao nei ».26 Tē tai’o ato’a nei tātou : « ’E nā te Vārua e hōro’a atu i te māramarama i te mau ta’ata ato’a ’o tē tae mai i roto i te ao nei ; ’e nā te Vārua e ha’amāramarama mai i te mau ta’ata ato’a i roto i te ao pā’āto’a, ’o tē ha’apa’o mai i te reo o te Vārua ».27

’Ua ha’api’i te peresideni Boyd K. Packer, i roto i te parau ve’a i fa’ahitihia :

« Tē vai nei i roto i te tā’āto’ara’a o te mau ta’ata, te mau vahine, te mau tamari’i, i te mau fenua ato’a, te mau ti’aturira’a ato’a ’e te mau ’iri ato’a—te tā’āto’ara’a noa atu te vāhi e ora rātou, te mea e ti’aturi rātou ’e te mea e rave rātou—te Māramarama mou ’ore o te Mesia. Nō ni’a i te reira, ’ua hāmani-’aifāito-hia te mau ta’ata ato’a. ’Ua riro te Māramarama o te Mesia i roto i te tā’āto’ara’a o te mau ta’ata ’ei fa’a’itera’a pāpū ē, ’aita te Atua e mā’iti’iti i te ta’ata (hi’o PH&PF 1:35). ’Ua rave ’aifāito ’oia i te tā’āto’ara’a i roto i te hōro’ara’a i te Māramarama o te Mesia ».28

Te Māramarama o te Mesia e vai noa i roto i te ta’ata tāhuti ato’a, ’o tā Lehi ïa i feruri ’a parau ai ’oia ē : « ’Ua nava’i tō te ta’ata [ato’a] nei ha’api’ira’ahia, ’ia ’ite rātou i te maita’i ’e te ’ino… ’E nō te mea ’ua fa’aorahia rātou i taua hi’ara’a ra, ’ua riro rātou ’ei mea ti’amā ē a muri noa atu, i te ’ite i te maita’i ’e te ’ino ; ’ia rave ratou i tei au i tō rātou iho hina’aro ».29 ’Ua a’o Moromona : « ’Ia tītau māite i te māramarama nō te Mesia ma te tu’utu’u ’ore, ’ia ’ite ’outou i te maita’i ’e te ’ino ; ’e e tāpe’a mai ’outou i te mau mea maitata’i ato’a, ’aore e fa’ahapara’a atu tā ’outou i te reira, ’ua riro mau ’outou ’ei tamari’i a te Mesia ra ».30

Tē fa’atupu mau nei te « mōrare tei te huru » i te ’ino i te fa’aitira’a i te manava ha’avā. Mai te peu e fā’ihia ’e e pe’ehia te manava ha’avā, e arata’i te reira i te māramarama rahi a’e ’e te parau mau rahi a’e. ’Ia tāu’a-’ore-hia rā ’aore rā ’ia fa’a’orehia te manava ha’avā, e fa’aātea ’ē atu te reira i te māramarama ’e te parau mau ’a topa atu ai i roto i te pāto’ira’a, te hape ’e te tātarahapa Tē paraura’a ē, ’aita e parau mau pāpū, e tāmatara’a noa ïa ’ia ’ape i te hōpoi’a ’e te ti’a’aura’a. E ’ere te reira i te parau hāmani ’oa’oa.

’A piti matahiti i ma’iri, ’ua pāpa’i ’o J. Budziszewski, e ’orometua ha’api’i ’ihi fa’aterera’a hau ’e te philosopho i te fare ha’api’ira’a teitei University of Texas (Austin), i te hō’ē parau ta’a ’ē nō te ve’a katolika ra First Things, te upo’o parau : « Te fa’aho’ira’a a te manava ha’avā ». ’Ua paraparau ’oia nō te manava ha’avā ’ei tuha’a nō te ture nātura, « e ture tei pāpa’ihia i roto i te ’ā’au o te mau ta’ata ato’a ». Nō tātou nei rā, e parau ïa tātou te Māramarama o te Mesia. ’Ātīrā noa atu, te mea tā tātou e nehenehe e ’apo i roto i tāna vauvaura’a i te mau tāmatara’a ’ia fa’aihu i te manava ha’avā.

’Ua pāpa’i ’oia ē, « e’ita e nehenehe e tūmā i tō tātou ’ite i te mau parau tumu niu [mai terā i roto i nā ture ’ahuru]. ’O te mau ture teie e’ita e nehenehe e ’ore e ’ite ».31 E huna te « mōrare tei te huru » i te vaira’a o teie mau parau tumu niu, ’aita ana’e, i tō reira ïa tanora’a nō te tā’āto’ara’a. E mārō mai te « mōrare hi’o pāpū » ē, ’aita tātou i ’ite roa i te parau mau, tē ’imi mau nei rā tātou i te reira ’e tē fa’aitoito roa nei tātou, i te tāmatara’a i te hi’o i roto i te pō aru, e aura’a parau. Tē parau ra Budziszewski : « ’Ua ’ite mau tātou i te maita’i a’e ; ’aita tātou e rave ra i te maita’i roa a’e e nehenehe… I te rahira’a taime ’ua ’ite mau tātou i te maita’i ’e te ’ino, tē hia’ai nei rā tātou ’eiaha ’ia ’ite. Tē fa’ati’aturi noa nei tātou ē tē mā’imi ra tātou i te parau mau—’ia ti’a ia tātou ’ia rave i te ’ino, ’ia fāri’i noa i te ’ino ’aore rā ’ia fa’a’ore i te mana’o tātarahapa i te ravera’a i te ’ino i nā mua a’e… E ’ere tō tātou ha’aparuparura’a nō tō tātou ’ite-’ore-ra’a i te mōrare, nō tō tātou rā fa’a’orera’a i te mōrare. E ’ere tātou i te ta’ata ha’api’i-’ore-hia, tē ‘tāhuna’ rā tātou. ’Aita tātou i ’ere i te ’ite pae mōrare ; tē ta’ahia nei rā tātou i reira ».32

E ’ohipa mau tā Alama i fa’ata’a i tāna tamaiti ’o Korianotona ’ei « māuiui o te ’ā’au »,33 ’e tē fa’a’ite ra ’o Budziszewski ē e’ita te mau tāmatara’a ’ia fa’a’ore i te manava ha’avā ’aore rā ’ia ha’amāmā i te māuiui e manuia ’aita ana’e te tātarahapara’a. Tē ’itehia nei te reira i ni’a i te mau ta’ata e fa’ahua ra ē, te mea tā rātou i ’ite ’ei mea hape, e ’ere ïa i te mea hape. E rave paha rātou i te hō’ē hara fa’ahou ’e fa’ahou ā ’ei tāmatara’a i te ha’aparemo i te reo o te manava ha’avā. Tē vai ra e ’imi noa i te fa’a’āreareara’a nā roto i te utuhira’a ia rātou i roto i te mau rāve’a tūreiara’a sōtiare, te mau ha’uti roro uira ’aore rā te pehe tāmau i tō rātou tari’a ’ei ’apera’a i te taime hau e paraparau mai te manava ha’avā. E ’itehia te reira i roto i te hāmanira’a i tō tātou mana’o, e au ē, ’aita e hope’a tō reira, i te nūmera ’e te hōho’a. Tē parau ra Budziszewski : « Tē nā ’ō ra vau iā’u ē, ’aita e fifi te ta’otora’a i te ta’ata [nā mua i te fa’aipoipora’a] nō te mea e fa’aipoipo iho ā vau iāna, ’ua hina’aro vau iāna ’ia fa’aipoipo mai iā’u, ’aore rā nō te mea e ti’a iā’u ’ia ’ite e ’oa’oa ānei māua hou ’a fa’aipoipo ai… [’aore rā] ‘’aita e faufa’a ’ia fa’aipoipo, ’ua here māua ia māua’. Te aura’a ra, ’o te ta’ata ïa e [hina’aro ’aore rā] e tītau i te fa’aipoipora’a e here vi’ivi’i ra ».34

Ta’a ’ē noa atu te fa’ahuara’a, te fa’a’āreareara’a ’e te hāmanira’a i tōna mana’o, e tāmata te ta’ata ’ia ’āmui ato’a mai vetahi i roto i teie hara ’ei ’apera’a i te fa’ahapara’a nō rātou. « ’Aita rātou e hara nei i tō rātou pae ; tē tihepu ra rātou ».35 E nehenehe e parau ē ’o Sātane te ta’ata tihepu rahi inaha « tē tītau nei ’oia ’ia ro’ohia te ta’ata ato’a i te ’ati mai iāna ihora ».36 Te mea pe’ape’a roa atu, ’o rātou ïa e onoono nei ’ia « tauihia te sōtaiete ’ia ’ore te reira ’ia ti’a i mua i te ha’avāra’a ri’ari’a. Nō reira tē taui nei rātou i te mau ture, tē fa’aō nei ia rātou i roto i te mau ha’api’ira’a ’e te fa’ati’a nei rātou i te mau piha tōro’a tōtauturu sōtiare ’e te hi’ohi’o haere ».37 ’Ua tano Isaia i te fa’aarara’a ē : « E pohe tō rātou tō tei parau i te ’ino ra, e maita’i, ’e te maita’i ra, e ’ino ; ’o tei parau i te pōuri ra, e māramarama, ’e te māramarama e pōuri ; ’o tei parau i te maramara ra, e monamona, ’e te monamona ra, e maramara ! ».38

E tē fa’aoti nei Budziszewski ma te parau ē, nā tā tātou mau tauto’ora’a e fa’a’ore i te pūai rahi o te manava ha’avā ’e te hāmanira’a i te mana’o nō ni’a i te hapa e tūra’i rahi fa’ahou atu ā i te sōtaiete i roto i te hōhonu o te abuso mōrare.39 E parau ato’a vau ē, te reira ato’a te tumu nō te riri e tupu rahi nei i roto i te mau ’āparaura’a ato’a e tāmatahia nei nō ni’a i te mau fa’aturera’a sōtiare ’e te rēni arata’i.

Nā ’ō atura Iesu ia Nikodemo :

« Teie taua fa’ahapa ra, ’o te māramarama ’ua tae mai i te ao nei, e hina’aroa’e nei te ta’ata i te pōuri, ’aore te māramarama nō te mea tē ’ino ra tā rātou parau.

« O tei mau i te parau ’ino ra, ’aore ’oia i hina’aro i te māramarama ; e ’ore ho’i ’oia e haere mai i te māramarama o te ’iteā tāna parau.

« ’O tei ha’apa’o rā i te parau mau ra, e tae mai ïa i te māramarama ’ia ’iteā-maita’i-hia ē, tē au ra tāna parau i te Atua ».40

E mea faufa’a ’ore ’ia patu ’ē i te manava ha’avā, e ’ere noa rā terā, mai te peu e māramarama te ta’ata i te mau mea i tō rātou hi’ora’a mau, ’aita e ta’ata e tāmata atu. ’Ua fa’ahiti au i te ha’amatara’a i te mea tā Lehi i ha’api’i nō ni’a i te tāmatara’a i te ’ape i te fa’autu’ara’a ’e te mamae rahi nā roto i te hunara’a i te vaira’a mau o te hara—« mai te mea e parau mai ’oe ē, ’aore e ture… e parau ato’a ’oe ē, ’aore e hara ».41 Mai te peu e tūmā tātou i te ture, ’aore rā te parau mau, mai tā te ta’ata ’aro i te manava ha’avā e tāmata nei i te rave, e fa’a’ore iho ā ïa tātou i te mana’o fa’ahapa, ’e te fa’autu’ara’a ’e te mamae rahi. E ha’amana’o rā i tā Lehi i fa’aara, ’aita ana’e e ture, ’aita ato’a ïa e ’āpī tō tātou vaira’a. E tūmā ato’a ïa tātou i te roa’ara’a te parau ti’a ’e te ’oa’oa. E tūmā ato’a ïa tātou i te hāmanira’a ’e tō tātou vaira’a. E ti’a roa ia parau ē, te tūmāra’a ’aore rā te fa’a’orera’a i te parau mau, e parau ma’ama’a ïa, tē vai nei rā te hō’ē rāve’a nō te fa’a’ore i te mamae rahi ’a tāpe’a noa ai i te rāve’a nō te ’oa’oa. ’O te ha’api’ira’a tumu ’e ’aore rā te ’evanelia a te Mesia—te fa’aro’o i te Mesia, te tātarahapa ’e te bāpetizora’a, i te pape ’e i te Vārua.42

E ti’a roa ia tātou ’ia tauturu i tā tātou mau pīahi ’ia « ha’apa’o i te parau mau », mai tā te Fa’aora i parau,43—’oia ho’i, ’ia fāri’i ma tō rātou ’ā’au ato’a i te Māramarama o te Mesia e vai nei i roto ia rātou, ma te fāri’i pōpou i te māramarama hau ’e te parau mau hau e tae mai nā roto i te Vārua Maita’i. E’ita e nava’i ’ia pāto’i, ’ia hāmani i te mana’o ’e ’ia fa’ahua. Nā te tātarahapa noa ’e te ha’apa’ora’a i te parau mau e ha’amatara i te « ta’a-’ē-ra’a » tā te feiā e rave rahi e nounou nei. Nā te tātarahapa noa ’e te ha’apa’ora’a i te parau mau e tāpe’a ’e e fa’a’ā’ano i tō tātou ’oa’oa ’e tō tātou ti’amāra’a.

I te ha’amatara’a vau i roto i te ture, ’ua ’ite au i te mau hotu ’oto rahi nō te tāu’a-’ore-ra’a i te manava ha’avā. E pāpa’i parau ture au nō te ha’avā mata’eina’a nō Marite, ’o John J. Sirica, i Washington D.C. Nō ha’amata noa iho nei te ’ohipa ha’amā rahi o te fenua Marite tei pi’ihia te Watergate, ’ua pau rahi te taime o te ha’avā Sirica ’e tō’u iho nei i ni’a i te Watergate, fātata pauroa tō māua taime i reira, fātata e piti matahiti ’e te ’āfa. E’ita vau e fa’a’ite pauroa atu, e parau noa rā vau ē, i te matahiti 1972, ’ua tāmata te mau ti’a pupu turu i te ma’iti-fa’ahou-ra’a o te peresideni Richard Nixon, te tōmite mā’itira’a a te peresideni, i te ’eiā ’e i te tāmoemoe i te tahi mau parau nō ni’a i te tōmite pupu Democrate. ’Ua haruhia te tahi mau ta’ata, ’e ’ua ha’amata i te reira iho taime i te ’ohipa huna i te mau tū’atira’a o teie ’ohipa ’ōfati ture i te pupu a te peresideni Nixon ’e i te mau ti’a nō te Fare ’uo’uo. ’Ua riro teie tāhunara’a ’ei hara rahi i mua i te ha’avāra’a, ’e ’ua ō ato’a te peresideni Nixon i roto.

Nō’u nei, e rave rahi taime i roto i terā nā matahiti e piti i muri iho, hou Nixon ’a vaiiho ai i tōna pārahira’a, nā roto i te arara’a a te manava ha’avā, tāna e nehenehe e fa’aea ma te parau ē : ’Aita i tano, e fa’aea tātou, e vaiiho tātou i te utu’a ’ia topa mai », e’ita paha ïa ’oia e fa’aruru i te ha’amā i te pae politita ’e te fa’ahapara’a pāpū ’e e’ita paha ïa e fa’aoti tōna tōro’a. ’Aita roa a’e rā ’oia i parau e fa’aea. ’Aita, ’ua fa’aō roa atu ’oia iāna i roto i teie ’ohipa huna. Te ’ino roa nō’u nei, ’o te taime ïa ’a fa’aro’o ai māua te ha’avā Sirica i te haruharura’a o te paraparaura’a i tupu i te 21 nō māti 1973, i rotopū i te peresideni ’e te ti’a ture o te Fare ’uo’uo, ’o John Dean, i roto i te piha tōro’a pota’a.

Nā Dean i ha’apa’o i te ’ohipa tāhunara’a i te Fare ’uo’uo, ’e tē mana’o ra ’oia ē, tē ha’amata ra teie ’ohipa i te ’ino. Tē haere mai ra ’oia e ani i te arata’ira’a a Nixon. I roto i teie haruharura’a, ’ua vauvau Dean i te mea i ravehia i roto i te mau ’āva’e nā mua atu, mai te petara’a i te mau ’utuāfare o rātou tei amo i ni’a ia rātou te mau ’eiāra’a parau i te Watergate. E moni tei ’aufauhia ’eiaha rātou e parau atu ’o vai te mau upo’o i roto i te tōmite mā’itira’a a te peresideni i fa’anaho ’e i fa’aue i te ’eiāra’a parau, i teienei rā, tē hāmehameha ra rātou e parau atu nō te mea ’aita te moni e tae mai ra ’aore rā ’aita te tino moni i tū’ati i tei parauhia mai.

’Ua hitimahuta roa māua te ha’avā Sirica i te fa’aro’ora’a māua ia Nixon i te parau-hau-noa-ra’a : « E fea moni tei hina’arohia ? » I tōna ta’ira’a reo, ’ua hitimahuta ato’a paha ’o Dean i teie parau, ’e mai te huru ra ’ua feruri noa ’oia i te hō’ē tino moni mai te reira, ’ua nā ’ō ’oia : « Hō’ē milioni tara marite ».Pāhono mai nei Nixon ē, e ’ere i te fifi te ha’aputura’a i terā tino moni, ’ua pe’ape’a rā ’oia i te ’ōperera’a, nāhea pa’i ’eiaha te reira ’ia ’itehia. ’Ua oti roa māua te ha’avā—’aita māua i hina’aro e ti’aturi—i tā māua e fa’aro’o ra, ’ua tu’u mai ’oia i te tahi parau iā’u nō te fa’aho’i i muri e fa’aro’o fa’ahou ā. ’Ua fa’ahope māua i te fa’aro’o i te paraparaura’a ’e i muri iho, ’aita māua i paraparau, ’ua tūpohe māua i te rīpene ’e ’ua ho’i i tō māua fare. I teie nei ā mahana, tē ha’amana’o noa nei ā vau i te ’orera’a tō’u vare ’e tō’u ’oto. E tau ’āva’e hou te vaiihora’a Nixon i tōna ti’ara’a, ’ua ’ite rā māua i terā taime ē, e fa’ahapahia te peresideni mai te mea e’ita ’oia e vaiiho i te ti’ara’a.

’Ua uiui tō’u mana’o i terā taime ē tae roa mai i teienei, nō te aha Nixon i vaiiho ai i terā ’ohipa ha’amā rahi ’ia ’ino roa mai.Tē māere noa nei ā vau ē ’ua turuhe roa tōna manava ha’avā ’e ’aita roa atu te ’ohipa ha’amata’ura’a a te feiā ’eiā i te Watergate, i te peresideni o te hau Marite, i fa’atupu i te riri i roto iāna.Te ha’api’ira’a tā’u i tāpe’a mai nō tō’u orara’a i roto i teie ’ohipa, ’oia ho’i, tei ni’a te ’apera’a i teie huru ’ohipa ri’ari’a i te ’ore roa atu e ha’apa’o ’ore—e auraro noa ma te taui ’ore i te parau a te manava ha’avā. Nā te ha’apaera’a i te huru parau ti’a, noa atu e ’ohipa huru na’ina’i ’e e tumu parau huru na’ina’i, e tu’u i te ta’ata i roto i te fifi o te ’erera’a i te hope’a i te maita’i ’e te pāruru o te manava ha’avā. ’Ua pāpū iā’u ē, ’ua « ora » te tahi, i te mea ē, ’ua punu rātou ’aore rā ’ua ha’avare i roto i tā rātou taiete ānei, tā rātou ’ohipa ’aore rā te orara’a politita, ’e ’aita i tītauhia te utu’a (i teie a’e orara’a nei). Teie noa rā, e ’īriti te manava ha’avā paruparu, te manava ha’avā turuhe ato’a ïa, i te ’ūputa i te mau « Watergate », te rahi ānei ’aore rā te na’ina’i, ’e te pupu ānei ’aore rā tātou ana’e iho—e mau ’ati rahi e nehenehe e ha’apēpē ’e e ha’amou i te ta’ata hara ’e te ta’ata hara ’ore.

’Ua pāpa’i Ioane i te parau fafau rahi a te Fa’aora « i te ’āti Iuda i fa’aro’o mai iāna ra, i mau māite ’outou i tā’u parau, e pipi mau ïa ’outou nā’u i reira. E ’ite ïa ’outou i te parau mau, ’e nā te parau mau ’outou e fa’ati’amā ».44 Pāpū roa nā te ’itera’a ’e te pe’era’a i te parau mau e fa’ati’amā ia tātou—ti’amā nā mua i te tītī a te ’ite ’ore ’e te hara,45 ’e i muri iho, ti’amā nō te ’imi i te mau mea maita’i ato’a ē tae roa i te fāri’ira’a i te bāsileia o te Metua ’e te mau mea ato’a tāna e nehenehe e hōro’a.46 Te ’itera’a ē, ’o Iesu iho « te ’ē’a, ’e te parau mau ’e te ora »,47 penei a’e te aura’a rahi roa a’e nō te parau mau fa’ati’amā ia tātou ’oia ho’i nā roto i tōna maita’i, e fa’ati’amā ’oia ia tātou i te pohe ’e te hade.48

’Ua nā ’ō te Fatu : « E ha’amorohi roa te māramarama ’e te parau mau i tei ’ino ra [fa’ahope i te tītīra’a a te hara]… [’Āre’a] ’ua haere mai ra rā taua ta’ata ’ino ra ’e ’ua ’āfa’i ’ē atu i te māramarama ’e te parau mau, nā roto i te ha’apa’o ’ore, mai roto mai i te tamari’i a te ta’ata nei, ’e nā roto ho’i i te parau tutu’u a tō rātou ra mau metua ».49

Tē vai ra i roto i te Buka a Moromona te hō’ē hi’ora’a hōhonu nō te ta’ata ’ino e ’āfa’i ’ē atu i te māramarama ’e te parau mau nā roto i te mau peu hape ’e te ha’apa’o ’ore. Fātata hō’ē tenetere ’e te ’āfa hou ’a tae mai ai te Mesia, tē parauhia ra nō te ’āti Lamana ē e mau ta’ata tei teimahahia e te mau peu hape ’e « ’aore ho’i… i ’ite i tā te Fatu ra »50 I te taime noa te mau tamaiti a Mosia ravera’a i tā rātou ’ohipa misiōnare fa’ahiahia te tahi nūmera ’āti Lamana fa’aro’ora’a nō ni’a i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a ’e tō rātou ha’api’ira’a nō ni’a i te parau mau.51

Nō te ari’i Lamoni, ’ua oti roa te ari’i Lamoni i te ’oa’oa nō te matarara’a i rāpae i te pōiri nō te peu hape, i roto i te māramarama fa’ahiahia o te parau mau. « Te māramarama tei ha’amāramarama mai i tōna ra ’ā’au, ’oia ho’i, te māramarama o te hanahana o te Atua… i fa’aō taua māramarama ra i te ’oa’oa rahi i roto i tōna ’ā’au, pe’e ’ē atura te ata pōiri, ’e i tupu ihora te māramarama o te ora mure ’ore i roto i tōna ra ’ā’au, ’e… ’ua ha’aparuparu te reira i [tō Lamoni] tino tāhuti ; ’e tei roto ’oia i te Atua ra ».52

E piti ana’e mā’itira’a mau. Hō’ē, ’o te ’imira’a i te parau mau nā roto i te fa’aro’ora’a i te mau parau a te Mesia— « ’O ’oia ’o te ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a ra e fāri’i ïa i te parau mau ’e te māramarama ē tae noa atu i te taime ’oia e fa’ahanahanahia ai i roto i te parau mau ’e ’ua ’ite ho’i i te mau mea ato’a ».53 Te tahi, ’o te fa’aaura’a i te ’enemi ma te tāmata i te mea e’ita e haere—’imi i te ’oa’oa i roto i te hōho’a ha’avare. E’ita tā te hō’ē ta’ata e nehenehe e manuia i roto i te orara’a i ō nei ’e i muri iho nā roto i te tāu’a-’ore-ra’a i te vai-pāpū-ra’a te parau mau, tē tāmata noa nei rā vetahi, e ti’a ia parau e rave rahi, ta’ata—e mea huru ’ōhie a’e pa’i i te tātarahapara’a. Nā te tātarahapara’a noa rā ’e te ha’apa‘ora’a i te parau mau a te Atua e fa’ati’amā ia tātou i te hō’ē ao haere’a rara e ’ore e manuia, « e pararī rahi [ho’i] tō taua fare ra ».54

Teie te mau parau mau niu, te pāpūra’a rahi o tō tātou vaira’a, e ti’a ia tātou ’ia ha’api’i i te ta’ata ’e ’ia ha’api’i fa’ahou ā ma te ti’aturi pāpū ’e ma te mana ato’a, tā te Atua e hōro’a mai :55

  1. Tē ora nei te Atua, tō tātou Metua i te Ao ra, te Atua mau ’e te ora, ’aita atu ai.

  2. ’O Iesu Mesia te Tamaiti fānau tahi a te Atua.

  3. ’Ua haere mai Iesu Mesia i ni’a i te fenua nei nō te ’aufau nō tōna mau ta’ata ; ’ua mamae ’oia ’e ’ua pohe ho’i nō te tara i tā tātou mau hara.

  4. ’Ua ti’afa’ahou mai ’oia mai te pohe, ’e ’ua fa’atupu i te ti’a-fa’ahou-ra’a.

  5. E ti’a atu te mau ta’ata ato’a i mua iāna ’ia ha’avāhia i te mahana hope’a, i te mahana ha’avāra’a, mai te au i tā rātou mau ’ohipa.

’Ia here tātou i teie mau parau mau ’e ’ia ora ho’i tātou i te reira. Ma te tura rahi, tē hōro’a atu nei au i tō’u ’itera’a pāpū ē, e parau mau te reira. ’Ia ’imi itoito tātou ’e ’ia ’imi ’ana’anatae ho’i i te parau mau, ’ia ha’api’i tātou i te reira ’e ’ia ora tātou i te reira, ’o tā’u pure, i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Nene’i