Purera’a Noera
Te taata aau horo’a


Te taata aau horo’a

E ere anei i te hoê haamaitairaa faahiahia ia oaoa i teie pô nehenehe i mua i te aro o to tatou peropheta here o Thoma S. Monson ?

Te Noera, te hoê ïa taime faahiahia no te matahiti—e taime e hi’o ai tatou ia vetahi ê ma te mata apî, e taime e haapa’o maitai ai tatou i te nehenehe e haati nei ia tatou e e rahi atu â ai to tatou maitai e to tatou aroha ia vetahi ê.

E o tatou te mau taata paari, mai te mea e ti’ahia, e nehenehe tatou e faahaamana’o, no te tahi taime noa, te huru ia riro faahou ei tamarii rii.

Te iteraa e te rave ra te tahi taata ta tatou i here i te tahi mea taa ê no tatou—e to tatou anaanatae no te tahi mea taa ê ta tatou e opua ra no ratou—e tamahanahana e e faaî ïa te reira ia tatou i te aroha e te oaoa. Amuihia mai i te reira, te mau mori purapura, te mau faaunaunaraa nehenehe, te hoho’a no te fanauraa o te Mesia, eita ïa e maerehia e ua riro mau te Noera ei taime herehia i roto i te matahiti.

I muri iho, oia mau, o te himene ïa. Aore roa e mea o te faarahi i te auraa hohonu e te varua marû o te tau noera maori râ te hoê himene noera. E mau himene anei no te faaoaoa, no te haaferuri aore râ no te faahaamana’o, ua faatupu noa te tau noera i te himene nehenehe. E faatetei teie mau himene noera i to tatou mau varua ma te faahaamana’o ia tatou i te tumu no to tatou oaoaraa.

Ua haamaitai-rahi-hia tatou i te farooraa i te upaupa no te ra’i o tei ha’utihia mai e te Pupu Faata’i Upaupa i Temple Square e te Pupu Himene Momoni no te Fare Menemene.

E mea nehenehe mau te upa a teie pupu. Mea au na’u ia mana’o i te tahi taime e te faaroo nei e te himene ato’a nei te mau melahi no te ra’i na muri i teie pupu himene.

Carol of the Bells (Himene a te mau oe)

Ua himene iho nei te pupu himene i te hoê o te mau himene noera nehenehe roa’e tei papa’ihia, te « Carol of the Bells », tei himenehia no te taime matamua i te Fenua Marite i te matahiti 1921.

I te haamataraa, e ere roa’tu teie te hoê himene noera. E himene tahito ra no te fenua Ukraine, te « Shchedryk », tei iriti-pinepine-hia « Te taata aau horo’a ».

Ua matau te mau utuafare no Ukraine i te himene i teie himene i te omuaraa o te matahiti apî. Te faaite nei te mau parau matamua o te himene i te aamu o te hoê manu o te rere atu i roto i te fare o te hoê utuafare no te tohu atu i te manuïaraa faahiahia e tia’i mai ra ia ratou i roto i te matahiti apî.1

Mea au na’u teie aamu.

Mea au na’u te parau no te ti’aturiraa e te anaanatae i roto i te himene.

E ere anei te reira te poro’i a te Noera ? Noa’tu e mea huru hepohepo te ao nei—ia ore e afaro te mau mea ato’a, ia î to tatou mau aau i te mauruuru ore e te pe’ape’a, oia ato’a i roto i te oto e te mauiui—e himene tatou « Ua tae mai te Mesia » e « Ia ite auhia mai te taata nei »2 no te Mesia, tei haere mai « e haamaramarama i te feia e parahi ra i roto i te pouri ».3

E taime no te aau horo’a

E mea tano maitai ïa e te himene noera herehia o ta tatou i faaroo iho nei te i’oa mau « Te taata aau horo’a ». Ua riro ihoa te Noera ei taime no te horo’araa.

Ma te tura’ihia e taua varua ra, i te tahi mau taime, te faaohipa nei tatou e rave rahi mau hora no te imi i te tao’a aroha maitai no to tatou mau hoa e te mau utuafare. Te imi nei tatou i te mau rave’a ia tauturu rahi atu â e ia faaoaoa. Te faauruhia nei tatou ia parahi mai â i piha’iho i te feia ta tatou e here nei. Te rahi nei to tatou tau’araa i te feia i roto i te ati, e rahi atu â to tatou aau horo’a no te tauturu ia ratou. Teie mau mea ato’a e hoho’a ïa no te maitai o to tatou Faaora, o to’na hoi fanauraa ta tatou e imi nei i te faahanahana.

Ua ite paato’a râ tatou e pinepine te varua o te noera i te tapo’ihia e te mo’ehia i raro a’e i te mau hororaa e te mau ho’o-tarahu-raa e te mau ohipa e rave rahi.

Aita vau e hinaaro nei ia ape te mau taata i te mau faaoaoaraa noera no te mea te tahi o ta’u mau haamana’oraa maitai roa’e no te noera o te horo’araa ïa i te mau tao’a aroha, te haamo’eraa ïa i roto i te mau naho’a taata, e te haereraa’tu i te mau oro’a oaoa na’ina’i e te rahi o te faaamui i te mau taata i teie taime no te matahiti.

Oia mau, e rave rahi mau tumu no te oaoa i teie mau mea. Tera râ, oia mau, e rave rahi atu â.

No reira, te ani nei au ia tatou tata’itahi ia imi i roto i teie tau noera, i te hoê taime hau o to tatou aau no te ite e no te pûpû i te aau mehara i « Te taata aau horo’a ».

Ia feruri na tatou i te aroha maitai, herehia e te mure ore a to tatou Metua i te Ao ra tei î i te aroha.

A imi ai tatou i te mau tao’a aroha—a horo’a e a farii ai tatou i te reira—ia rave ato’a tatou i te taime no te feruri ma te hau i te mau horo’araa rahi ta te Atua i ninii mai i ni’a iho ia tatou, Ta’na mau tamarii.

Te horo’a no te aau mehara

Ia mana’o ana’e au e natura no te taata ia farii i te mau mea ma te mauruuru ore—e tae noa’tu i te mau mea faufaa rahi. Teie te hoê haapiiraa ta tatou e haapii mai na roto mai i te aamu o na 10 lepera i te tau o Iesu. Tupuhia i te hoê ma’i teimaha tei faataa ê atu ia ratou i te mau hoa, te fetii e te oraraa iho, ua ti’aoro e ua ite teie mau lepera i te faaoraraa i piha’iho i te Tamaiti a te Atua.

Mai ta outou i ite, i muri a’e i teie temeio hanahana e iva lepera tei haere i to ratou haerea ma te oaoa i to ratou oraraa oaoa.

Hoê anae tei ho’i mai.

Hoê ana’e o na ahuru lepera tei rave i te taime no te faaite i to’na mauruuru, e « ia hi’o ihora te hoê o ratou ia’na iho, e ua ora, ua ho’i maira ma te pii hua i te haamaitairaa i te Atua, ua tipapa ihora i raro i te avae iho o Iesu, haamaitai maira ia’na ».4

E au ra e e mea varavara roa taua mau huru faaiteraa ra no te aau mehara i teie mahana mai roto i teie aamu, te tupu noa nei â ra te reira. E ia tupu ana’e te reira, e putapû to tatou aau e e faaurû te reira ia tatou ia tai’o i to tatou iho mau haamaitairaa.

Hoê hi’oraa, ua faaroo vau i te hoê aamu no te hoê taata tei ora i Afirika. No te hoê hapepa, aita roa’e i nehenehe i teie taata ia haere. Ua titauhia ia’na ia faaea i te rahiraa o te taime i te fare o to’na na metua. Eita oia e nehenehe e rave i te ohipa ; eita ato’a oia e nehenehe e haere na muri i to’na mau hoa ; eita ato’a oia e nehenehe e rave i te mau mea ohie ta tatou e ore e mauruuru nei i te rave.

E ua faaroo oia i te tahi mea faahiahia ! Te afa’i mai ra te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei i te mau pereoo tura’i i te hoê oro’a tapiri mai i to’na fare !

Ua ani oia i te hoê hoa ia afa’i atu ia’na i taua oro’a ra, e i reira ua mata’ita’i oia i te mau tatini tane, vahine e tamarii hapepa i te amoraahia i ni’a i te mau pereoo tura’i apî anaana mau.

Auê, ua hinaaro roa oia i te parahi i roto i te hoê o taua mau parahiraa ra ! E taui roa ïa to’na oraraa no te hoê taime mai te peu e nehenehe ia’na ia tere ma to’na iho puai !

Ua tia’i oia e tae noa’tu ua tae i to’na taime.

Ua amo e piti taata ia’na i ni’a i te hoê pereoo, e no te taime matamua i roto i to’na oraraa ua nuu oia ia’na iho !

I te haamataraa ua taiâ oia. I te matauraa râ oia i te pereoo tura’i ua nuu oia ma te itoito.

Ua taviriviri, ua faatioi e ua faahoro vitiviti. Ma to’na na rima e piti ato’a ra, ua tarape oia i to’na mau hoa ma te oaoa rahi a tere ai oia na mua ia ratou.

Ua ma’ue oia !

E oaoa e e anaanatae to ni’a i to’na hoho’a mata.

I muri iho râ, ua faaho’i marû mai oia i te pereoo tura’i ia vetahi ê, e ma te oto hau, ua ineine oia i te faatea-ê-hia’tu.

« Eaha ta oe e rave ra ? » ua ani maira to’na hoa.

Ua ataata maira oia e ua parau atu ra, « na te tahi atu taata teie nei taime ».

Tuturi ihora te misionare totauturu a te Ekalesia i piha’iho ia’na e parau atura, « no oe teie pereoo tura’i ».

Aita roa teie taata i ti’aturi. Ua mana’o oia e ua riro noa teie oro’a ei faaiteiteraa i te huru no te tere na ni’a i te peroo tura’i.

« No’u mau teie pereoo turai ? » ui atura oia.

« E ».

« Aita ta’u e moni ».

« No oe. E tao’a horo’a na te mau taata e here nei ia oe ».

I to’na iteraa i te ohipa e tupu mau nei, hi’o a’era teie taata haehaa i to’na ra hoa.

Hi’o a’era oia i te misionare.

Ua tamata oia eiaha e ta’i, aita râ i manuïa. A ta’i ai oia, ua ata oia no te oaoa rahi ta’na i farii.

Ua ta’i ato’a to’na hoa e te misionare.

« Mauruuru », parau marû atu ra oia.

Ua tauahi oia i na taata toopiti, parahi ihora i roto i to’na pereoo tura’i, e ma te tuo « whoop ! », tere atura ma te ataata rahi.

« E nehenehe ta’u e ma’ue ! » tuo a’era oia a tere ai oia na ni’a i te poromu.

Ua ite teie taata i te parau no te aau mehara.

Te maitai o te Atua

Ua ite ana’e anei râ tatou i taua huru aau mehara hope’a ore ra? Te pure nei au i roto i teie tau noera, e i te roaraa o te matahiti, ia haamana’o tatou i Te taata aau horo’a—to tatou Atua, to tatou Metua, to tatou Tauturu e Ti’ai Mamoe here.

No te mea o Oia te taata horo’a tao’a !

O Oia Te taata aau horo’a !

Ia ani ana’e tatou, Ta’na mau tamarii, i te faraoa, eita Oia e horo’a mai i te ofa’i.5 E haamaitai râ Oia ia tatou i te mau horo’araa hanahana e te faufaa rahi o ta tatou e ore e taa maitai e e mana’o. Ua horo’a Oia ia tatou :

  • Te Hau.

  • Te Oaoa.

  • Te Auhune.

  • Te Parururaa.

  • Te Maa.

  • Te Haamaitairaa.

  • Te Tia’iraa.

  • Te Haapapûraa.

  • Te Aroha.

  • Te Ora.

  • Te Ora Mure Ore.

Teie tau noera, te faahanahana nei tatou i te tao’a aroha rahi roa’e o te mau tao’a aroha ato’a, te tao’a e noaa’i te tahi atu mau tao’a ato’a---te fanauraa o te aiû no Betelehama. No’na hoi, « i ere ai te pohe i to’na re, e te tara o Hade i horomiihia ïa i te Mesia ra. O Oia te maramarama e te ora o te ao nei ; oia ïa, e maramarama mure ore, e ore roa e mohimohi ».6

Te haamauruuru nei au ma te oaoa no To’na maitai.

Ua faaora Oia ia tatou i te vai-otare-noa-raa, te aore, e te ti’amâraa ore.

E iriti Oia i to tatou mata e to tatou tari’a. E taui Oia i te pouri ei maramarama, te oto ei oaoa e te vai otahiraa ei aroha.

E faati’amâ Oia ia tatou i te faatîtîraa i te mana’o nounou e e iriti oia i te e’a no te hoê oraraa papu e te maitai.

Teie te Taata ta tatou e haamori.

To tatou Atua.

Teie Te taata aau horo’a.

O Oia tei here hope roa i Ta’na mau tamarii i horo’a mai ai Oia i Ta’na ra Tamaiti Fanau Tahi ia ore ia pohe tei faaroo Ia’na ia roaa râ te ora mure ore.7

Maoti o Iesu te Mesia, eita roa ïa tatou e riro ei taata ěê faahou. E ti’a faahou tatou e te feia parau-ti’a ia ho’i mai Oia ! E maori To’na oraraa maitai e Ta’na tusia mure ore, e nehenehe tatou e ti’a mai i te hoê mahana e te mau melahi no te ra’i e e farii e o ratou i te hoê horo’a mure ore.8

Ia haamana’o tatou i teie tau noera i to tatou Metua i te Ao ra e ia haamauruuru hohonu tatou i to tatou Atua Mana Hope, tei horo’a i Ta’na mau tamarii i te mau haamaitairaa hopea ore. O ta’u ïa pure haehaa e ta’u haamaitairaa ia outou paato’a i teie noera e a muri no’atu, i te i’oa o to tatou Faaora Here, o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. A hi’o « ‘Carol of the Bells’ Wasn’t Originally a Christmas Song », Science Blog, Titema 2004, www3.scienceblog.com/community/older/2004/7/20046906.shtml ; hi’o ato’a Olena Korchova, « Carol of the Bells: Back to the Origins », The Ukrainian Week, 17 no titema 2012, ukrainianweek.com.

  2. Luka 2:14.

  3. Luka 1:79.

  4. Hi’o Luka 17:11–19.

  5. Hi’o Mataio 7:9.

  6. Mosia 16:8–9.

  7. Hi’o Ioane 3:16.

  8. Hi’o « Oaoa Tatou i te Tau no te Ora », Te mau Himene, no. 3. Noa’tu e ere te hoê himene no te Noera, ua tano râ te mau parau no « Oaoa Tatou i te Tau no te Ora » tei tabula i te tahi o te mau haamaitairaa tei fafauhia mai e Te taata aau horo’a ia haamana’ohia i teie taime no te matahiti :

    « Oaoa tatou i te Tau no te ora,

    Faaea tatou i te imiraa.

    Te haruru mai ra te parau oaoa,

    Ua fatata tatou i te tau e ora’i.

    E tae te mahana no te feia mo’a,

    E roaa mai ai tei fafauhia.

    E riro te fenua ei ô i Edene,

    E poro mai Iesu ma te parau ‘Ho’i mai.’

    « Ia vai te aroha aore e amahamaha,

    Faaea te hara, tahoêhia.

    Faaore tatou i te ohipa ino,

    E arue tatou i te Faaora.

    E tae te mahana no te feia mo’a,

    E roaa mai ai tei fafauhia.

    E riro te fenua ei ô i Edene,

    E poro mai Iesu ma te parau ‘Ho’i mai.’

    « Ti’aturi tatou i te rima no Iesu,

    Na roto i te mau mahana ati,

    E ia hope te tau no te mau pe’ape’a,

    E tairuru tatou te feia parau-ti’a.

    E tae te mahana no te feia mo’a,

    E roaa mai ai tei fafauhia.

    E riro te fenua ei ô i Edene,

    E poro mai Iesu ma te parau ho’i mai ».

Nene’i