Ha’api’i i te feiā ’āpī ’e te feiā ’āpī pa’ari
’Ua parau maira Iesu ia rātou : ’O vau te pāne ora


’Ua parau maira Iesu ia rātou : ’O vau te pāne ora

Hō’ē ’āru’i ’e Elder Gerrit W. Gong

A’ora’a i te feiā ha’api’i nō te FHE • 17 nō fepuare 2017 • Fare menemene nō Roto Miti

E au mau taea’e, e au mau tuahine, e ha’amaita’ira’a ta’a ’ē teie putuputura’a tā tātou i teie pō. Māuruuru ia ’outou e rave rahi nō tā ’outou mau poro’i fa’atau aroha ’e te fa’aitoitora’a. I teie pō, ’a paraparau ai tātou nō te Mesia, ’a ’oa’oa ai tātou i te Mesia,1 ’a ha’api’i ai tātou nō te Mesia, tē pure nei au ’ia ha’afātata atu ā tātou iāna ma te tura.

Tē mau fēti’i ’utuāfare ’e te mau hoa fa’aipoipo, e ha’amaita’ira’a te ti’ara’a i rotopū ia ’outou. ’Āhani ē, e nehenehe e fa’ahōho’a i te mau hoa fa’aipoipo i te mau fa’ano’ano’a mā’a. ’O te mau hoa fa’aipoipo ïa te mau fa’ano’ano’a o tō tātou orara’a. E ara ’oi’oi ’outou, ta’oto i te maorora’a pō, ora ma te fa’aro’o i terā ta’ahira’a ’e terā ta’ahira’a. Māuruuru ia ’outou nō tā ’outou ’ohipa.

Te tonora’a e paraparau i roto i te ’āru’i ’e te hō’ē tino nō te hui mana fa’atere rahi, e mea nā roto ïa i te hō’ē rata a te peresideni Thomas S. Monson, te peresideni Henry B. Eyring ’e te peresideni Dieter F. Uchtdorf. Tē putapū nei au i te here o te Peresidenira’a Mātāmua nō ’outou tāta’itahi ’a ani ai rātou i te Fatu ’ia ha’amaita’i ’e ’ia fa’auru i tā tātou tauto’ora’a i teie pō.

I te tonora’ahia vau i’ō nei, ’ua ani au ia Elder Kim Clark ’e i te taea’e Chad Webb ’ia ha’api’i mai iā’u nō ni’a ia ’outou—te mau ’orometua Séminaire ’e te Institut, te mau misiōnare nā reira ato’a te mau rave ’ohipa FHE nā te ao ato’a nei.

Tā’u i ’apo mai, ’oia ho’i, e 45 731 ’orometua Séminaire ’e te Institut ’e te mau misiōnare tei pi’ihia i roto i e 133 fenua : E 34 527 o ’outou e tāvini ra i rāpae i te Fenua Marite ; e 11 204 e tāvini ra i roto i te Fenua Marite. ’Ia ’āmui-pauroa-hia, e 20 807 605 hora tāvinira’a ’evanelia tā ’outou i te matahiti hō’ē. Māuruuru !

Tā’u i ’apo ato’a mai, e 2 878 rave ’ohipa nō te Séminaire ’e te Institut e tāvini ra i roto i e 129 fenua : E 1 849 i roto i te Fenua Marite ’e e 1 029 i rāpae. E ti’a roa ’ia parau ē, tē tāvini ha’apa’o maita’i nei ’outou i roto i te mau fenua ato’a, mai te A (Albania) i te Z (Zambia)—i Botswana ato’a, Bulutāria, Honeteria, Lithuania ’e Mozambique, te tahi i rōpū. Māuruuru !

Tē vai ra ’o ’outou ’ua tāvini e rave rahi matahiti. Mai te tuahine Enid May i British Columbia, nō ha’amāuruuru-noa-hia i muri mai e 35 matahiti ha’api’ira’a i te Séminaire. E 9 i ni’a e 10 o tāna tamari’i tāna iho i ha’api’i, e 2 mo’otua ’e tōna iho ’episekōpo. Tē parau ra te tuahine May ē, ’ua pure ’oia nō tōna pereo’o ’ia tere maita’i noa i roto i te matahiti ha’api’ira’a. Te mahana hope’a ’ua ha’api’i ’oia i te Séminaire, ’ua tāpao ’oia i tōna fare, tē fa’aho’i ra i te pereo’o, ’ino mai nei te transmission.

Vetahi o ’outou, tē ha’amata noa ra ïa. Mai te tuahine Jang Dongran i Korea ’e te tuahine Johanna Mercader i Rēpupirita Tominita, tei ha’amata noa i teie matahiti, ’a ono noa hepetoma tōna rirora’a ’ei melo nō te ’Ēkālesia.

Te tuahine Margaret Masai i Kenya tei ha’amata i te ha’api’i i te Séminaire ma’a hepetoma noa i muri mai tōna tomora’a i roto i te ’Ēkālesia. Ma te ha’eha’a, tē parau nei te tuahine Masai ē, nā tāna mau pīahi, e rave rahi tei fānauhia i roto i te ’Ēkālesia, tei ha’api’i iāna ’e tei tauturu i te fa’atupu i te hō’ē niu ’evanelia tei ha’amaita’i iāna 17 matahiti ’ei ’orometua Séminaire.

Tē ha’api’i nei ’outou ’e tē tāvini nei ho’i noa atu te reva, noa atu te orara’a, ’e noa atu te pīahi, e pupu rahi ānei ’aore rā e mea na’ina’i.

Tē ha’api’i nei te taea’e Benjamin Hadfield i’ō i te Poro ’Apato’erau, i Alaska. ’E tē ha’api’i nei te tuahine Lorena Tossen i Ushuaia, i pīha’i iho i te fenua Antarctique, i te poro ’apato’a.

I te mahana toru i te University Institute nō Roto Miti, tē ha’api’i nei te taea’e Jared Halverson i e 400 pīahi. ’Ua ani au iāna mea nāhea ’oia i te rave i te reira. ’Ua parau mai ’oia : « E ha’api’i au i te pupu, e toro rā vau i te rima i te ta’ata hō’ē, hō’ē poro’i hō’ē taime ».

I Pōlōnia, ’ua ara te tuahine Dagmara Martyniuk, e feiā ’āpī pa’ari, i te po’ipo’i roa nō te ’eu i te faraoa, ’e i te pō e ha’api’i ’oia i te Institut.

E ha’amata te piha Séminaire a te tuahine Myra Flores-Aguilar i Honetura, i te hora 5:00 i te po’ipo’i. ’E e ha’amata te piha Institut a te taea’e Reuben Romeu Adrover i San Juan, i Rāparata, i te hora 10:00i te pō.

Tē ha’api’i ato’a nei ’outou i te mau piha ha’api’ira’a tuatahi ’e tuarua i Mehiko, Kiribati, Fiti, Tona ’e Hamoa.

’Aua’a a’e ’outou, ’ua rahi atu te feiā ’āpī ’e te feiā ’āpī pa’ari e tai’o ra i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau parau a te mau peropheta ora, rahi atu ā i te mātāmua ra.

’Aua’a a’e ’outou, ’ua rahi atu te feiā ’āpī e ha’api’i ra nāhea i te tītau i te ’ite pae vārua ’e nāhea i te pāhono i tā rātou iho mau uira’a mai roto i te māramaramara’a i te ha’api’ira’a tumu.

’E ’aua’a a’e ’outou, tē ha’afātata nei te mau ha’api’ira’a niu, i te mau fare ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia ’e te Institut, i te mau pīahi ia Iesu Mesia, te ’ōfa’i tihi rahi.

Fa’ahou ā, tē fa’ahiahia nei mātou ia ’outou ’e tā ’outou huru tāvinira’a. Noa atu te vāhi tei reira ’outou, noa atu tō ’outou huru orara’a, māuruuru ia ’outou i te putuputura’a mai i teie pō ma te ’ā’au tae ’e te ferurira’a tae—e hō’ē ta’ata ānei ’aore rā e piti ’aore rā e hau atu, i tōna i’oa.2

I te hō’ē taime, tē ho’i ra māua te peresideni Boyd K. Packer mai te hō’ē tere ātea, ’e tē tau ra mātou i te taura’a manureva nō Roto Miti, ma te ’oa’oa rahi, ’ua parau mai ’oia : « E Gerrit, i terā taime tē tu’u ra ïa ta’u vahine ’o Donna i te faraoa i roto i te umu. ’Ia tae atu vau i te fare, ve’ave’a maita’i te reira ’e te ’āpī ».

E ti’a ānei ia ’outou ’ia feruri ’aore rā ’ia ha’amana’o i te faraoa au ? Tē hau’a ra ānei ’outou i te reira—’āpī maita’i ’e ve’ave’a maita’i ? Tē ’ite ra ’outou i tōna monamona—monamona ri’i paha ’aore rā e miti papa’ā ?

E mā’a mātauhia te faraoa. Noa atu te tau ’e te huru orara’a, ’ua ’amu te ta’ata i te faraoa. I te mea ho’i ē e pupu ’ati a’e i te ao teie tā tātou, ’ua rau ïa te rahi o te faraoa, tōna hōho’a ’e te mau fa’arapu ’e tae noa atu te i’oa.

Penei a’e nō te mea ’ua ’ite te ta’ata ’e ’ua mātau ho’i rātou i te faraoa i te mau vāhi ato’a, ’ua parau te Fa’aora : « ’O vau te pāne ora ».3

I roto i teie ao ’aihere ’e te rā’au taratara, tē ’amu nei tātou i te faraoa i te hou o tō tātou rae, mai ia Adamu rāua Eva te huru. E mau mā’itira’a mau e ’āpiti nei i te ti’amāra’a ’ia mā’iti. E mau tāmatara’a mau e ’āpiti nei i te tupura’a pae vārua. ’Aita rā te Fa’aora e vaiiho noa nei ia tātou ’ia ’ite noa i te mau rā’au tā’iri ’e te mau ’ōfa’i o teie nei ao, te mau ’ōti’a ’e te varavarara’a o te mau mea. Tē ha’amaita’i nei te Fa’aora ia tātou i te māna, te pāne tāmahana, tāna parau fafau pae ’ōro’a ’ia roa’a ia tātou te ora, te tīa’ira’a, te ’oa’oa ’e ’ia ’auhune atu ā te reira.4

Tē parau nei te Fatu :

« Nā’u, nā te Fatu, i hōhora atu i te mau ra’i, ’e ’ua hāmani au i te ao nei, ’o tā’u iho ïa ’ohipa rima ; ’e nā’u iho te mau mea ato’a i roto i te reira.

’E ’o tō’u ’ōpuara’a ïa ’ia hōro’a i te faufa’a nā ta’u feiā mo’a 

« Nō te mea ’ua ’ī roa te fenua nei, ’e ’ua nava’i ’e ’ua toe mai ho’i ».5

E nehenehe e parau ē, e ’ere tōna ao i te ao rā’au tā’iri ’e te ’ōfa’i. Tōna ao, e ao faraoa ïa ’e te i’a.

Tē ha’amana’o ra ānei ’outou i tō Iesu fa’atāmā’ara’a i te naho’a rahi i te tahi ma’a faraoa no’a ’e ma’a i’a ? Māta’ita’i ana’e i te reira ma te feruri ē, tei reira ato’a tātou.

[Video]

Iesu : « Inaha te naho’a rahi ».

Pipi 1: « E vāhi mo’emo’e teie, ’e ’ua poto roa ho’i te mahana. ’A tu’u atu i te ta’ata ’ia haere na i te mau fare ’e te mau vila fātata nei, e ho’o i te mā’a nā rātou. ’Aore roa ho’i a rātou mā’a ’ia ’amu ».

Iesu : « Nā ’outou iho e hōpoi atu i te mā’a nā rātou ».

Pipi 2: « E haere ānei mātou e ho’o i e piti hānere denari i te mā’a, ’ei fa’a’amura’a atu ia rātou ? »

Iesu : « E hia a’e a ’outou pāne ? »

Pipi 1: « E pae, ’e nā i’a ho’i ».

Iesu : « ’A hōpoi mai iā’u nei. E tāpupu i te ta’ata ’ei pupu pae ’ahuru, ’ia ’amu rātou…  E te Metua, te Fatu o te ra’i ’e te fenua nei, tē ha’amāuruuru nei au ia ’oe nō tō ’oe mau maita’i. ’Āmene ».6

[End of video]

E maha ’ā’amu i roto i te Faufa’a ’Āpī7 e fa’ati’a nei i te fa’a’amura’a te Fa’aora i te naho’a rahi e 5 000 ta’ata. E piti fa’ahou ā ’ā’amu i roto i te Faufa’a ’Āpī8, i te tahi atu taime, ’ua fa’a’amu te Fa’aora i te naho’a rahi e 4 000 ta’ata. E au ē, e mau tāne, e mau vahine ’e e mau tamari’i i roto i terā naho’a rahi.9

Tē parau nei tātou ē, tei te mau tuha’a hu’ahu’a roa te Atua. ’Aita i maoro a’enei, ’ua ’āmui au i te mau tuha’a hu’ahu’a nō ni’a i te fa’a’amura’a te Fa’aora i terā naho’a rahi e 5 000 i roto i te ’evanelia nō Mataio, Mareko, Luka ’e Ioane ’e tae noa atu te mau nota Bībilia, ’ei hō’ē noa fa’ati’ara’a.

’A tītau na i te Vārua Maita’i ’ia ha’amatara i tō tātou māramarama ’a tuatāpapa ai tātou i teie mau ’ā’amu pāpa’ira’a mo’a nā reira ato’a te mau parau tumu o te ’evanelia tei ’itehia i roto i te hi’ora’a o te Fa’aora ?

Tā tātou pure, ’oia ho’i, ’ia ha’afātata atu ā tō tātou ’itera’a nō ni’a i te tāvinira’a a te Fa’aora ia tātou, tō tātou ’utuāfare ’e tā tātou mau pīahi, iāna ra.

Teie ïa tā tātou fa’ati’ara’a pāpa’ira’a mo’a hō’ē roa :

« E putuputu maira te mau ’āpōsetolo ra, ’ua fa’a’ite maira rātou ia Iesu i tā rātou i rave, ’e tā rātou i ha’api’i ra.

« ’Ua parau atura ’oia ia rātou, ’A haere mai ’outou ana’e iho, tātou i te hō’ē vāhi mo’emo’e [e vāhi hau ïa] e fa’aea iti noa a’e ; ’aita ho’i o rātou ma’a taime e pau ai te mā’a i te rahi o te ta’ata i te haerea mai ’e te haerera’a atu… 

« ’Ua ’ite rā te ta’ata ia rātou i te fanora’a ; e rave rahi ho’i tei ’ite iāna, ’e ’ua horo atura nā uta mai roto atu i te mau ’oire ato’a, ’o tei tae na ïa, ’e ’ua ha’aputuputu maira iāna ra.

« ’E tei te tīpaera’a atu Iesu ra, hi’o atura ’oia i taua feiā rahi ra, aroha atura ia rātou ; nō te mea mai te nana māmoe tīa’i ’ore ra rātou ».10

« ’E ’ua fāri’i atura ’oia ia rātou, ’e ’ua parau i te parau o te bāsileia o te Atua, ’e fa’aora atura i te feiā ma’i ».11

« ’E tōihoiho atura te mahana, ’ua haere maira tāna mau pipi, ’ua nā ’ō maira iāna, E vāhi mo’emo’e teie, ’e ’ua poto te mahana, e tu’u atu i teie nei feiā rahi ’ia haere na »,12 « ’ia haere na i te mau fare ’e te mau vila fātata nei, e ho’o i te mā’a nā rātou, ’aore roa ho’i a rātou mā’a ’ia ’amu ».13

« ’Ua parau atura Iesu ia rātou, ’Eiaha rātou e haere, nā ’outou e hōpoi atu i te mā’a nā rātou ».14

« ’Ua nā ’ō maira rātou iāna, E haere ānei mātou e ho’o i e piti hānere denari i te mā’a, ’ei fa’a’amura’a atu ia rātou ? ».15

« ’Ua parau maira iāna te hō’ē pipi ana ra, ’o Anederea te taea’e o Simona Petero ra,

« E pae a te hō’ē tamaiti nei pāne, e piti ho’i i’a ; e aha ra ho’i te reira e rava’i ai i teie nei feiā rahi ? »16

« ’Ua nā ’ō atura ’oia, ’A hōpoi mai i’ō nei iā’u nei ».17

« ’Ua fa’aue atura ’oia ia rātou, e fa’ata’oto pupu i te ta’ata ato’a i raro i ni’a i te ’āretu ».18« E rave rahi ho’i te nonoha i taua vāhi ra ».19 « ’Ua ta’oto pupu ihora rātou i raro, ta’i hō’ē hānere i e tahi pupu, ta’i pae ’ahuru i e tahi ».20

« ’Ua rave ihora ’oia i nā pāne e pae, ’e i nā i’a ho’i e piti ra, ’ua hi’o atura i ni’a i te ra’i, ha’amaita’i atura i te Atua, vāvahi ihora,21 « ’ua tu’u atura »22 « i te mau pipi ra ; ’e nā rātou i ’ōpere nā te mau ta’ata ato’a ra ».23 « ’e ’ua ’ōpere ato’a atura ’oia e nā i’a nā rātou ato’a »24 « ē fiu ana’e ihora rātou ».25

« ’Amu ana’e ihora rātou »26 « ’e pā’ia a’era ».27

« ’E pa’ia roa a’era rātou, ’ua parau atura ’oia i tāna mau pipi, ’A ha’aputu na i te hu’ahu’a ri’i mā’a toe’a ra, ’eiaha te hō’ē vāhi iti e fa’aru’ehia ».28

« Ha’aputu ihora i te toe’a mā’a »29 « ’e ’ī a’era nā ’ete rarahi ’au’ahuru ’e ma piti i te toe’a i taua nā pāne e pae ra »30 « ’e te i’a »31 « ’o tei toe i taua mau ta’ata i ’amu ra ».32

« E pae tausani tāne taua feiā i ’amu ra, ’e te vahine ho’i ’e te tamari’i ».33

« ’E [fa’atau aroha atura ’oia i te ta’ata], haere atura ’oia e pure i ni’a i te hō’ē mou’a ».34

« ’E ’ite a’era taua mau ta’ata ra i taua semeio a Iesu i rave ra, ’ua nā ’ō a’era rātou, ’O taua peropheta mau ā teie e haere mai i te ao nei ra ».35

E aha tā ’outou i haru mai ’aore rā i putapū ’aore rā i ha’api’i ’a fa’atāmā’a ai Iesu ia tātou tāta’itahi, tātōu pā’āto’a ’e pae faraoa ’e e piti i’a iti ? Mai te māna ānei teie nau faraoa, mai te huere gede te huru, ’e mai te uefa meli ra ?36 ’E nāhea e piti i’a iti i fa’atāmā’a ia tātou—i ha’apa’ia ia tātou—pā’āto’a ?

Teie e iva mea tā’u i haru mai, tā’u i putapū. Penei a’e e nehenehe te reira e tauturu ia tātou ’ia māramarama i tō tātou Fa’aora, ’ia ha’afātata iāna ma te tītau rahi atu ā ’ia riro mai iāna ra te huru.

Tumu parau 1 : ’Ua aroha atura tō tātou Fa’aora.

E rave rahi semeio a te Fa’aora i ha’amata ’e te māramaramara’a nōna ’e te aroha. ’Ua ’ite ’oia i tō tātou ’ā’au ’e tō tātou orara’a. ’Ua ’ī tōna aroha nō tō tātou mau tīa’ira’a ’e tō tātou mau pēpē, tō tātou mau hia’ai ’e tō tātou mau hina’aro.

’Ua riro te reira ’ei taime ahoaho. ’Ua tāpūhia te upo’o o Ioane Bāpetizo tei ’āfa’ihia mai i roto i te hō’ē ’ūmete, nō te hō’ē ari’i tātarahapa i fafau i te reira i te hō’ē tamāhine ’ori ’e tōna metua vahine tāho’o. ’Ua reva tō tātou Fa’aora ’e tāna mau pipi i te hō’ē vāhi ātea nō te fa’afa’aea. E aha rā tā te Fa’aora i mana’o ’a ’ite ai ’oia i te ta’ata rahi ? « Aroha atura ia rātou ».37 ’Ua fāri’i ’oia ia rātou. ’Ua ha’api’i ’oia ia rātou. ’Ua fa’aora ’oia ia rātou. ’E ’ua ’ite roa ho’i ’oia ē « ’aore roa ho’i a rātou mā’a ’ia ’amu ».38

I roto i tāna tāvinira’a, ’ua aroha noa te Fa’aora—’ua aroha i te ta’ata lepera,39 ’ua aroha i te tamaiti a terā ta’ata tei uruhia e te hō’ē vārua taravana,40 ’ua aroha i te metua vahine ’ivi tei pohe tāna tamaiti.41 Tē ha’api’i nei te Fa’aora ia tātou ’ia riro mai te ta’ata maita’i ra nō Samaria tei aroha i te ta’ata pēpē tei vaiihohia mai te hō’ē ta’ata pohe.42

Mai te reira ato’a te metua tāne o te tamaiti puhura tei tāpapa atu iāna « tei ātea ’ē ā ’oia ».43 ’Ohipa ta’a ’ē nō ni’a i te faraoa, i tō te tamaiti puhura « iho fa’ahou maira tōna iho huru mau », tāna i feruri, ’oia ho’i, « E rave rahi tō ta’u metua tāvini tārahuhia e [faraoa] rahi tā rātou ’e e toe te tahi pae ».44

E ha’amata te Fa’aora nā roto i te aroha. E fa’aoti ’oia nā roto i te hāmani-maita’i-ra’a.

Tē parau nei nā ’evanelia ē, i muri mai tō Iesu fa’atāmā’ara’a i te naho’a rahi, « tu’uhia atura rātou ». E ha’amāramaramara’a rā i roto i te Mareko, i te nota raro. E ’ere « tu’uhia atura rātou » tei pāpa’ihia i te nota raro, maori rā « fa’atau aroha atura ’oia i te ta’ata ».45 ’Aita ānei ’outou e fa’aro’o ra ia Iesu tē fa’atau aroha ra i teie naho’a iti ’a ho’i ai rātou i muri iho i tāna fa’a’amura’a ia rātou ?

Tumu parau 2 : ’Ua ha’amata te Fa’aora ma te mea e vai ra ia rātou.

Nō tōna hina’aro e fa’atāmā’a i te naho’a rahi, ’ua ha’amata te Fa’aora e ani i tāna mau pipi i te mea e vai ra ia rātou. ’O ’oia te Hāmani o te ao, te Fatu o te ra’i ’e te fenua, noa atu rā, ’ua ha’amata ’oia ma te mea e vai ra ia rātou, i te vāhi tei reira rātou.

« E pae a te hō’ē tamaiti nei pāne, e piti ho’i i’a ».46

’Ua ha’amata te Fa’aora ma te mea e vai ra ia rātou : « ’A hōpoi mai i’ō nei iā’u nei ».47

’Ua hi’o a’enei ’outou ’o vai ’outou, e aha ’aore rā ’o vai tā ’outou e ha’api’i ra, ’a uiui ato’a ai nāhea te mea e vai ra ia ’outou e nava’i ai ? Penei a’e, mai te mau pipi, e hi’o tātou i tā tātou ma’a faraoa ’e te i’a ’a māere ai, « E aha ra ho’i te reira e rava’i ai i teie nei feiā rahi ? »48

’Ei ’orometua, e ani tātou i te pīahi tāta’itahi ’ia tauturu mai i te piha ha’api’ira’a. Tē vai ra te pīahi e hōro’a rahi nei, tē vai ra e mea iti. Tātou te ha’api’i mai ’e te ha’api’i atu (’o tātou pā’āto’a ïa), e ha’amata tātou ma te mea e vai ra ia tātou, ma te ta’ata ’ua riro tātou i teienei. I reira ’oia e fa’arahi ai ia tātou ’e e tāta’i ai i tā tātou tauto’ora’a. Teie parau tumu e tupu i te rahi mai te fāito tei reira tātou, ’ua tū’ati ïa i te parau mau i roto i te Buka a Moromona ē, e ora tātou i tōna aroha, « hope noa atu tō tātou itoito ato’a ».49

E mata ’ata’ata tōna ’ia hōpoi mai tātou i te mea e vai ra ia tātou ’e te ta’ata ’ua riro tātou, ’a haere atu ai iāna ra.

Tumu parau 3 : E tere nahonaho te ’ohipa a te Fa’aora.

’Ua ti’a a’enei ’outou i roto i te hō’ē vāhi ta’ata tē nene’i ra, tē tūra’ira’i ra ’e tē haru haere ra i te mau mea ? ’Ua ’ite au i te reira. ’Aita tō mua e ha’apa’o i tō muri. ’Ua mata’u ri’i au ’o te topa noa atu te tahi ta’ata, e ta’ata’ahihia ’oia.

Tā te Fa’aora rā ravera’a, ’ua « fa’aue atura ’oia ia rātou, e fa’ata’oto pupu i te ta’ata ato’a ».50 ’Ua fa’anahonahohia te mau pupu « ta’i hō’ē hānere i e tahi pupu… ta’i pae ’ahuru i e tahi ».51

I roto i te ’Ēkālesia, e fa’ahiti tātou i te parau nō te pupu pionie. E fa’ahiti tātou nō te pupu ha’amori i roto i te hiero. Nō tātou nei, te aura’a nō te pupu, e pupu nahonaho ïa ma te ’ōpuara’a teitei tāhō’ē.

’E noa atu ā e vāhi mo’emo’e, ’aita te Fatu i tītau i te naho’a rahi ’ia pārahi i ni’a i te repo. I ni’a i te « ’āretu » tāna i ani i te mau pupu ’ia pārahi atu.52 Te vāhi tāna i mā’iti, e vāhi ïa « e rave rahi ho’i te nonoha i taua vāhi ra ».53

Tumu parau 4 : ’Ua fa’a’ite te Fa’aora i tōna māuruuru.

’Ua rave ’oia i te faraoa ’e te i’a ’e « ’ua hi’o atura i ni’a i te ra’i, ha’amaita’i atura i te Atua, vāvahi ihora ».54

’O te Hāmani o te ra’i ’e te fenua, te Ari’i iho o te mau ari’i tei ha’amaita’i hou ’oia ’a vāhi ai te faraoa ’e te i’a ’e ’a tāta’i ai i rotopū ia rātou pā’āto’a, « ē fiu ana’e ihora rātou ».55

Tumu parau 5 : ’Ua fa’a’amu te Fa’aora i te mau pipi ’a tītau ai ia rātou e fa’a’amu i te naho’a rahi.

E ’ohipa nahonaho, ’ua hau atu rā. ’O te ha’apūaira’a i te mau tīa’i māmoe ’ia ti’a ia rātou ’ia ha’apūai i te māmoe. ’O te ha’api’ira’a i te mau ’orometua ’ia ti’a ia rātou ’ia ha’api’i i te mau pīahi. E hōho’a fa’anahora’a hanahana te reira i roto i te Bibilia, te Buka a Moromona ’e tāna ’Ēkālesia i fa’aho’ihia mai : ’E ’ua tu’u atura « « i te mau pipi ra ; ’e nā rātou i ’ōpere nā te mau ta’ata ato’a ra ».56

’O te hōro’a rahi nō te tu’ura’a pae vārua ’e te fāri’ira’a pae vārua. Nā te ’itera’a ē e ha’api’i atu tātou e taututu ia tātou ’ia ha’api’i mai. Ha’api’i atu ia vetahi ’ē nāhea i te ’apo mai, e ’apo mai tātou nāhea i te ha’api’i atu. Nā tō tātou hi’ora’a i roto i te ’apora’a mai ’e te ha’api’ira’a atu e tauturu i tā tātou pīahi ’ia ’ite ato’a i te ’apo mai ’e te ha’api’i atu.

Tumu parau 6 : ’Ua fa’a’amu te Fa’aora i nā 5 000 ’e i te hō’ē ato’a i te hō’ē ā taime.

Nā roto i te hō’ē semeio, ’ua vāhihia te faraoa ’e te i’a ’a tāta’ihia atu ai nō te ta’ata hō’ē i roto i te naho’a rahi. « ’Amu ana’e ihora rātou »57 « ’e pā’ia a’era ».58

E semeio teie tā tātou te mau ’orometua e ’imi nei—ha’api’i i te piha tā’āto’a ’e te ta’ata tāta’itahi i roto i te piha. Tītauhia ïa ’ia ha’apa’o i nā 5 000 ’e tae noa atu te hō’ē. Te tītaura’a ïa, e pāhono i te mau māna’ona’ora’a rahi ’a pāhono ato’a ai i te hina’aro tāta’itahi. ’E hau atu i te fa’a’aifāitora’a, e tītau te reira i te semeio pae vārua ē, i te mea e ha’amata tātou, e nava’i ïa.

Tumu parau 7 : ’Ua hi’o te Fa’aora ē, ’aita e mea e mau’a.

« ’E pa’ia roa a’era rātou, ’ua parau atura ’oia i tāna mau pipi, ’A ha’aputu na i te hu’ahu’a ri’i mā’a toe’a ra, ’eiaha te hō’ē vāhi iti e fa’aru’ehia ».59

Te tahi tuha’a nō te ha’amatara’a ma te māuruuru i te mea te vai ra ia tātou, ’o te ha’apāpūra’a ïa ē ’aita e mea e mau’a i te hope’a. I roto i terera’a faufa’a o te ra’i, ’aita te ha’amau’ara’a. I te ha’amatara’a e tītauhia te mau mea ato’a, i te hope’a ’aita e mea e vaiihohia ’ia mau’a.

’Ua fa’a’ite mai Elder Richard G. Scott nāhea tātou i te tāpa’opa’o i te mau mana’o e tae mai ’a ha’api’i ē, ’ua hau atu ā ānei e vai ra.60 Teie ’ohipa tau maoro, e nā ni’a ’e nā ni’a fa’ahou ā i te anira’a, i te fāri’ira’a, i te tāpa’opa’ora’a, i te ferurira’a, i te ha’apa’ora’a, i te anira’a ’ua hau atu ā ānei e vai ra, e hōho’a ïa nō te parau a te Fa’aora ē « e fa’arahihia mai tā ’outou tā tei fa’aro’o pāpū ».61

’E tē vai fa’ahou ra. ’A parau ai te Fa’aora iāna iho ’ei pāne ora, ’ua parau ato’a ’oia : « Teie ho’i tō te Metua tei tono mai iā’u nei hina’aro, ’ia ’ore roa vau ’ia ’ere i te hō’ē i tāna i hōro’a maira ».62 E tāpe’a ’oia ia rātou i hōro’ahia mai iāna e te Metua, ’ia ’ore te hō’ē e mo’e. ’Ei ’orometua, ’ei misiōnare, ’ei rave ’ohipa, e rave tātou mai tō tātou fa’aro’o ato’a ’e te mana nō te tāpe’a ia rātou tei ti’aturihia nā tātou e ha’apa’o, ’ia ’ore te hō’ē e mo’e.

Tumu parau 8 : I te Fa’aora, i te hope’a, e rahi atu ā tā tātou i tei ha’amatara’a.

Tē ha’apa’o maite ra te mau pipi ē ’aita e mea i mau’a, tē ’ite ra rātou i te tahi fa’ahou semeio : « Ha’aputu ihora i te toe’a mā’a »63 « ’e ’ī a’era nā ’ete rarahi ’au’ahuru ’e ma piti i te toe’a i taua nā pāne e pae ra »64 « ’e te i’a »65 « ’o tei toe i taua mau ta’ata i ’amu ra ».66

Te hō’ē semeio nō te tāta’ira’a pae vārua, ’oia ho’i, ’e te Fa’aora, i te hope’a, e rahi atu ā tā tātou i te ha’amatara’a. ’Ua rahi atu ā te here, tei ’apohia mai, te fa’aurura’a, te hāmani maita’i i te ha’amatara’a. E fa’aho’i mai te ha’api’ira’a tei ’ī i te Vārua mai te faraoa i roto i te pape—mai te faraoa ’e te i’a, ’ua rahi atu ā i te ha’amatara’a.

Pū’ohu ana’e i tā tātou ’āparaura’a tae mai i teienei :

’Ua ta’a tō tātou Fa’aora i tō tātou ’ā’au ’e tō tātou orara’a. E tupu tōna aroha nō te ha’amaita’i ’e nō te fa’a’ī roa ia tātou.

E ha’amata ’oia i te vāhi tei reira tātou, i te mea e vai ra ia tātou, ’a fāri’i roa ato’a i terā faraoa ’e te i’a a te tamaiti.

E tere nahonaho tāna ’ohipa.

E mea māuruuru ’oia. E hi’o ’oia i ni’a i te ra’i hou ’a ha’amaita’i ’e ’a vāhi ai.

E hōro’a nā mua ’oia i te mau pipi ’a ani atu ai ia rātou ’ia hōro’a nā te ta’ata.

’Ua ’ite ’oia nāhea i te aupuru ’e i te ha’api’i i nā 5 000 ’e te hō’ē ato’a i te hō’ē ā taime.

E ha’aputuputu maite ’oia i te mea e vai ra ia tātou, ’ia ’ore ’ia mau’a.

E tauturu ’oia ia tātou ’ia māramarama ē, i te hope’a, e rahi atu ā tā tātou i tei ha’amatara’a.

’E tē vai fa’ahou ra. E ’ere te fa’a’amura’a i te naho’a rahi i te taime mātāmua, e ’ere ato’a te taime hope’a ’ua fa’a’ohipa te Fa’aora i te faraoa ’e te i’a nō te ha’api’i ’e nō te ha’apāpū nō ni’a i te ’auhune nōna.

Nō reira, teie te iva, te tumu parau hope’a :

Tumu parau 9 : Ia rātou e mata ’ite ’e e tari’a fa’aro’o, tē ha’api’i nei te Fa’aora ’e tē fa’a’ite pāpū nei ho’i nō te ’auhune pae ōro’a.

« ’E ’ite a’era taua mau ta’ata ra i taua semeio a Iesu i rave ra, ’ua nā ’ō a’era rātou, ’O taua peropheta mau ā teie e haere mai i te ao nei ra ».67

I muri iho, ’a fa’ahiti ta’a ’ē ai te Fa’aora nō ni’a i te faraoa ’e te i’a, ’ua ani ’oia i tāna mau pipi :

« ’Aore ānei ’o ’outou mana’o ?

« Iā’u i vāvāhi i nā pāne e pae i nā tausani e pae ra, e hia ’ete rarahi i ’ī i te hu’ahu’a ri’i mā’a tā ’outou i rave ra ? ’Ua parau maira rātou, Hō’ē ’ahuru ma piti.

« ’A vāvāhi ai ho’i i nā pāne e hitu i nā tausani e maha ra, e hia ’ete i ’ī i te hu’ahu’a ri’i mā’a tā ’outou i rave ra ? Te mata ite e te tari’a fa’aro’o ».68

Fa’ahou ā : Tōna ao, e ao faraoa ïa ’e te i’a, e ao ’auhune.

I terā vahine i te ’āpo’o pape ra, ’ua parau te Fa’aora iāna iho ’ei pape ora, e aura’a ta’a ’ē i terā fenua repo marō. ’Ua parau Iesu iāna : « ’Āre’a te inu i te pape e hōro’ahia atu e au nei, e ’ore roa ïa ’oia e po’ihā fa’ahou, e riro rā taua pape e hōro’ahia atu e au nāna ra, ’ei pape pīha’a i roto iāna iho, e ti’a i te piha’ara’a ē tae noa atu i te ora mure ’ore ra ».69

Ia rātou tei ani ia Iesu : « E aha tā ’oe rāve’a? I ’amu na tō mātou hui metua i te māna i te medebara ra. »70 ’Ua pāhono Iesu : « ’Ua hōro’a mai… ta’u Metua i te pāne mau o te ra’i ».71 « ’O vau te pāne ora ».72 « ’O tei fa’aro’o iā’u nei e ora mure ’ore tōna ».73

’Aita e mea mātau a’e ’e te faufa’a rahi ’e te ’ite-roa-hia maori rā te faraoa ’e te pape. E aha tā tātou e fāri’i ’ia ’āmuihia te pāne ora ’e te pape ora ? ’Oia roa, ’o te ’ōro’a tā tātou e fāri’i.

I te hope’a o tāna tāvinira’a i te tāhuti nei, mai te au i te hōho’a tā te mau pipi i ’ite a’ena, « ’ua rave ihora ’oia i te pāne, ha’amaita’i atura i te Atua, vāvāhi ihora, tu’u atura ia rātou ra, nā ’ō atura… e nā reira ’outou ’ei mana’ora’a iā’u ».74

I te ha’amatara’a tāna tāvinira’a ’ei tino tāhuti ’ore, ’ua fa’a’ite fa’ahou te Fa’aora i te hō’ē hōho’a mātauhia, ’ua ha’amau ’oia i te ’ōro’a i rotopū i te mau ’āti Nephi, tāna māmoe ’ē :

’Ua fa’aue ’oia i tāna mau pipi ’ia hōpoi mai i te faraoa ’e te uaina.

’Ua fa’apārahi ’oia i te naho’a rahi i raro.

’Ua rave ’oia i te faraoa, vāvāhi atura ’e ha’amaita’i atura.

’Ua hōro’a ’oia i te mau pipi ma te fa’aue ’ia ’amu.

’E i te amura’a te mau pipi ’e ’ua pa’ia rātou, ’ua fa’aue ’oia i te mau pipi ’ia hōro’a atu i te naho’a rahi.

’Ua ’amu te naho’a rahi ’e ’ua pa’ia.75

I muri mai, ’ua fa’atupu fa’ahou te Fatu i te ’ōro’a ’e te mau ’āti Nephi, teie rā taime, nāna te semeio te hōro’ara’a i te faraoa ’e te uaina :

« E teienei, ’aore te pāne, ’aore ato’a te uaina i hōpoihia na… 

« ’Ua hōro’a atu rā ’oia i te pāne ’ia ’amu rātou ’e te uaina ato’a ’ia inu rātou ».76

’Ua parau fafau atu ’oia ē, rātou e rave i te faraoa ’e i te uaina i tō rātou ra vārua « e ’ore roa tōna vārua e po’ia ’e e po’ihā, e vai pa’ia noa rā ïa ».77

Inaha ho’i, « e fa’aoti a’era te tī’a’a ra i te ’amu ’e te inu ho’i, inaha, ’ua ’ī a’era ratou i te Vārua ».78

’O te fa’atupura’a ïa te reira i te parau fafau rahi pae ’ōro’a nō te mau tāne ’e te mau vahine noa atu te tau, noa atu te orara’a, nō tātou tāta’itahi te orara’a e tūru’i nei i ni’a i te pāne ’e te pape : « E ao tō tei hia’ai i te parau ti’a, e fa’a’īhia ho’i rātou i te Vārua Maita’i ».79

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, māuruuru i te rirora’a ’ei feiā ’apo fa’ahiahia ’e ’ei ’orometua fa’ahiahia i roto i teie ao po’ia ’e te po’ihā pae vārua ! Māuruuru i te fa’arirora’a i te ha’api’ira’a tāta’itahi, te ’āparaura’a tāta’itahi ’e te pīahi, ’ei poupoura’a pae vārua i te faraoa ’e te i’a !

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e puna pape ora tā’u i putapū i te tahera’a i roto iā’u ’e te here hope o tō’u Fa’aora.

’Aita i maoro a’enei, tē rave ra vau i te pāne ’e te pape, ’ua putapū vau i te here rahi o te Fa’aora i te feiā e rave i teie nau tāpa’o mo’a. ’Ua putapū ato’a vau i te māuruuru rahi nō te ha’amaura’a te Fa’aora i te ’ōro’a nō te pāne ’e te pape.

I te tahi taime, ’ia feruri au (i te mahana sābati ato’a ho’i), e putapū vau i te mana’o hau ē, tē rave ra vau i te mea ato’a tā’u e nehenehe i terā taime. Pinepine roa, e tae mai te tīa’ira’a ’e te fa’aitoitora’a ē, e nehenehe tā’u e « haere mai i te Mesia ’ia maita’i roa iāna »,80 noa atu tō’u mau hapehape.

Maita’i ē e hi’o ’outou i te faraoa ’e te i’a, ’e te pāne ’e te pape, i te hi’ora’a ’āpī.81

Maita’i ē e ’ite ’outou i te au, te rēhiti (aventure) ’e te fa’aurura’a nā roto roto i te rara’a o te mau ’ā’amu pāpa’ira’a mo’a ’e te mau parau tumu nō te ’evanelia ’e te mau parau a te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo ora ’a rave ai ’outou i tā ’outou hōpoi’a mo’a i ti’aturihia e tauturu i tā tātou pīahi ’ia ’ite maita’i a’e i te Fa’aora ’e ’ia haere ma te tura iāna ra

Maita’i ē e ha’amana’o ’outou ē, « nā te Fatu te fenua ’e tō te reira ’īra’a ».82 Tōna ao, e ao faraoa ïa ’e te i’a. Tāna parau fafau pae ’ōro’a, ’oia ho’i ’ua nava’i roa ’ino ’e ’ua toe mai ho’i.

Ma te ’ā’au māuruuru, tē fa’a’ite pāpū nei au nō te Atua, te Metua Mure ’Ore ; nō tāna Tamaiti Mo’a, tō tātou Fa’aora Iesu Mesia ’e nō te Vārua Maita’i. Ma te ’ā’au māuruuru, tē fa’a’ite pāpū nei au nō te mau parau mau tei fa’aho’ihia mai nā reira ato’a te reni mutu ’ore o te mana nō te autahu’ara’a mai te peropheta Iosepha i te peresideni Thomas S. Monson i teienei, nō te mau pāpa’ira’a mo’a ’e nō te tāmāhanahanara’a, te arata’ira’a ’e te ’oa’oa e fāri’i tātou ’ia pārahi te Vārua ia tātou ’ia ha’amana’o noa tātou iāna.

Noa atu te vāhi i reira ’outou, noa atu te huru orara’a, noa atu te mau ’oa’oa nō ’outou ’e te mau tāmatara’a, maita’i ē ’ua putapū ’outou i teie pō tā tātou i te fāito here o te Fatu ’e tāna ’Ēkālesia ia ’outou. Tē nā reira mau nei ’oia. ’Ua putapū mātou. Nā roto i te i’oa mo’a o tō tātou Fatu ’e Fa’aora, Iesu Mesia, ’āmene.

Nene’i