Ha’apurorora’a matahiti
Tē paraparau nei tātou nō te Mesia, tē ʼoaʼoa nei tātou i te Mesia


Tē paraparau nei tātou nō te Mesia, tē ʼoaʼoa nei tātou i te Mesia

Ha’apurorora’a matahiti nā te mau ha’api’ira’a ’evanelia (Séminaire ’e te Institut) • 12 nō tiunu 2018• Piha Teataraʼa i te Pū ʼĀmuiraʼa

Maurūuru, e mea fa’ahiahia mau. ’Ua ha’amaita’ihia tātou. E ha’ama’ita’ira’a fa’ahiahia ’ia pārahi i rotopū ia ’outou i teie mahana. Mauruuru nō te ’ohipa tā ’outou e rave nei. Ua here matou ia outou e mea au mau nā matou i te tāvini ia outou.

Mai ia ’outou ato’a, e feruri au i te ha’amaita’ira’a ’ia ha’api’i i te feiā apī ’e te feiā apī pa’ari o te ’Ēkālesia ’e te rāve’a nō te ha’api’i ia rātou ma te pūai, ’ia ti’a ia rātou ’ia patu i te hō’ē fa’aro’o ’aueue ’ore i te Fatu ra, Iesu Mesia. A feruri ai ʼua i teie uiraʼa faufaʼa rahi, ʼua feruri na vau i te manaʼo tā Elder Clark i faʼaʼite mai i te ʼāvaʼe Tenuare i māʼiri aʼenei a parau ai ʼoia e te aniraʼa ʼa te Faʼaora ia haʼapiʼi mai nō niʼa Iāna ʼe tiʼa ïa ia tātou ia haʼapiʼi i te ʼite Iāna. ʼE te piti, e tiʼa ia tātou ʼia haʼapiʼi mai roto mai Iāna. ʼUa faʼahiti ʼoia ia Elder Neal A. Maxwell, tei faʼahiti i te aniraʼa ʼa te Faʼaora ʼia « haʼapiʼi mai nō niʼa Iāna » ʼe tei parau faʼahou mai, « ʼAita atu ʼe rāveʼa ʼē nō te haʼapiʼi hōhonu mai. »1

Te ʼite nei au ʼe te tiʼaturi nei au ʼe te rāveʼa hōʼē hau roa i te faufaʼa rahi ʼe nehenehe ai ia tātou ʼia tauturu i te faʼarahi i te faʼaroʼo i roto i te uʼi ʼāpī ʼo te tuʼuraʼa ïa ia Iesu Mesia i ropu ʼo tā tātou haʼapiʼiraʼa ʼe te ʼaporaʼa mai na roto i te tautururaʼa i tā tātou mau pīahi ia ʼite Iāna, ʼia haʼapiʼi na roto mai Iāna, ʼe ia tūtava maite i te riro mai Iāna ra te huru. I te mau mahana atoʼa ʼe tiʼa ia tātou ʼia « paraparau nō te Mesia… ʼia ʼoaʼoa i te Mesia… [ʼe] ʼia aʼo i te parau ʼa te Mesia. »2

ʼE rave rahi ʼo ʼoutou tei haʼamata aʼena i te pāhono atu i teie nei aniraʼa, ma te faʼaineine mau i te mau haʼapiʼiraʼa ma teie mau manaʼo ʼe te ʼimiraʼa i te mau rāveʼa nō te faʼaʼite pāpū nō niʼa ia Iesu Mesia ʼe Tōna mau tāpaʼo hanahana, Tōna mana hopeʼa ʼore, ʼe Tōna here ʼaueue ʼore. ʼUa tupu i roto i teie nei mau piha haʼapiʼiraʼa te hōʼē mana rahi ʼo te Vārua Maitaʼi, ʼua rahi atu ā te mau faʼaʼiteraʼa nō te haʼamāuruuru i te Faʼaora, ʼua rahi atu ā te faʼaʼohiparaʼa faufaʼa rahi i roto i te oraraʼa tātā’itahi, ʼe ʼua rahi te feiā ʼāpī tei ʼohipa ma te faʼaroʼo.

ʼOia mau, te rāveʼa hau roa atu e faufaʼa tā tātou ʼe nehenehe e rave i te reira ʼo te tautururaʼa ïa i tā tātou mau pīahi ʼia faʼaineine nō te mau ʼōroʼa moʼa nō te autahuʼaraʼa ʼe ʼia haʼapaʼo i tā rātou mau fafauraʼa.3 Nō te tauturu ia rātou ʼia fariʼi i te mau haʼamaitaʼiraʼa ʼo te hiero ʼo te tautururaʼa ïa ia rātou ia ʼite ʼe ʼia peʼe ia Iesu Mesia. Te vai ra rā te tahi atu mau mea ʼe nehenehe ia tātou ʼia rave, a vai ai rātou i pihai iho ia tātou, ʼo te tauturu ïa ia rātou ia tiʼaturi Iāna ʼe i Tāna mau haʼapiʼiraʼa ʼe tāraʼehara.

Nō reira, e hōroʼa atu ïa vau ʼe maha rāveʼa e nehenehe ai ia tātou ʼia tuʼu atu ia Iesu Mesia i ropu maitaʼi ʼō tā tātou haʼapiʼiraʼa mai ʼe haʼapiʼiraʼa atu i te mau mahana atoʼa.

1. ʼA tutonu atu i niʼa i te mau Tiʼaraʼa, te mau ʼOhipa, te Huru, ʼe te mau Tāpaʼo Maitaʼi ʼo Iesu Mesia

1. ʼA tūtonu atu i niʼa i te mau Tiʼaraʼa, te mau ʼOhipa, te Huru, ʼe te mau Tāpaʼo Maitaʼi ʼo Iesu Mesia ʼUa hōroʼa mai te Peresideni Russell M. Nelson ia tātou te hōʼē aniraʼa ʼia « vaiiho i te mau pāpaʼiraʼa moʼa nō niʼa ia Iesu Mesia i roto i te Aratai i te mau Parau Tumu ʼia riro e buka haʼapiʼiraʼa tumu nō [tātou iho]. »4 ʼUa faʼanahohia teie aniraʼa nō te tauturu ia tātou ia haere atu ā i te ʼite-noa-raʼa i te mau mea tā Iesu i rave ʼe nō te tauturu ia tātou ʼia ʼite Iāna—Tōna mau tāpaʼo maitaʼi ʼe Tōna huru taʼata.

ʼEi hiʼoraʼa, te hōʼē ʼo te mau tiʼaraʼa ʼo Iesu Mesia ʼo te Taʼata Poiete ïa. I raro a’e i te arata’iraa ʼa To’na Metua i te Ao ra, ʼua poiete Iesu i te raʼi ʼe te fenua. Te Taʼata Poiete ʼo te hōʼē atoʼa ïa ʼo Tāna ʼohipa hanahana ʼe ʼo te faʼahiti i Tōna natura. ʼA tuatāpapa ai tātou nāhea ʼe no teaha Iesu i poiete ai i te fenua, ʼe nehenehe tā tatou ʼe ui, « ʼEaha tā teie e haʼapiʼi mai ia tātou ʼe ʼo vai ra ʼOia? ʼEaha tā te reira e haʼapiʼi mai nei nō niʼa i Tōna mau hinaʼaro, Tōna here, ʼe Tōna ra mana? ʼEaha ïa te mau tāpaʼo hanahana ʼo te Faʼaora tei heheuhia mai i roto i Tāna ʼohipa ʼei Taʼata Poiete? »

Tē haʼamanaʼo nei paha ʼoutou ʼe e taʼata nanaʼo ʼaravihi te Peresideni Boyd K. Packer tei ʼoaʼoa i te nanaʼoraʼa i te mau manu rāʼau. I te hōʼē mahana e horopatete ʼoia i rotoi te hōʼē pereʼoʼo uira tei faʼahorohia ʼe Elder A. Theodore tuttle, ʼe te vai ra te hōʼē ʼō tāna mau nanaʼoraʼa i niʼa i te parahiraʼa muri ʼo te pereʼoʼo. I te hōʼē haʼamaʼaraʼa porōmu, ʼua taʼahi tāʼue noa Elder Tuttle i niʼa i te mau ferēni ʼe ʼua marua mai te nanaʼoraʼa i niʼa i te tahua ʼe ʼua huʼahuʼa roa. ʼUa peʼapeʼa rahi roa Elder Tuttle, ʼaita rā te Peresideni Packer. ʼUa parau noa ʼoia, « ʼEiaha e ha’ape’ape’a. Nāʼu i hāmani i te reira. ʼE nehenehe tāʼu e tātā’i i te reira. » ʼE ʼua na reira ʼoia. ʼUa haʼapaʼari ʼoia ʼe ʼua haʼamaitaʼi atu ā i te reira. ʼUa haʼamāramarama te Peresideni Packer, « Nā vai i hāmani ia ʼoe? ʼO vai tō ʼoe Taʼata Poiete? ʼAore roa hō’ē mea nō niʼa i tō ʼoutou nei oraraʼa ʼo tei fati ʼaore rā ʼo tei parari eʼita ʼe nehenehe Iāna ʼia tātā’i ʼe e tātā’i ʼOia. »5

ʼIa taʼa anaʼe i tā tātou mau pīahi i te ʼohipa ʼa Iesu ʼei Taʼata Poiete, ʼe ia feruri hōhonu rātou i te mau ʼāʼamu i roto i te mau pāpaʼiraʼa moʼa ʼo te faʼaʼite i Tōna pūai maere ʼia tātā’i ʼe ia faʼaora i te mau mea Tāna i poiete, e hinaʼaro ïa tō rātou mau ʼāʼau ʼia ʼite i taua pūai ra ʼe taua fafauraʼa ra i roto i tō rātou iho mau oraraʼa. E haʼa ïa rātou ma te faʼaroʼo nō te ʼite i Tōna pūai rahi ʼia tātā’i i te mea tei parari i roto ia rātou.

Te tahi atu ʼo te mau tiʼaraʼa moʼa ʼo Iesu, ʼo te Faʼaora ïa. ʼUa faʼahiti te mau pāpaʼiraʼa moʼa Iāna i roto i teie nei ʼohipa e 930 taime. E aha tā teie tiʼaraʼa e ha’api’i mai nei ia tātou nō ni’a i Tōna huru ʼe tōna mau tāpaʼo maitaʼi? ʼEaha ïa te auraʼa nō Tōna mana faʼaora nō Alama, Saulo, ʼe te vahine faʼaturi? ʼEaha te auraʼa ʼo te reira nō Mataio, te terona ʼe te pāpaʼi ʼevanelia?

ʼUa ʼanaʼanatae au i tā tātou haʼapiʼiraʼa nō niʼa i te piʼiraʼahia ʼo Mataio i te Pupu nō te Tino ʼAhuru ma Piti ʼĀpōpsetolo i roto i te hōʼē ā pene ʼe te mau ʼāʼamu nō tō Iesu raveraʼa i te mau temeio ʼe te “faʼaoraraʼa i te mau maʼi ʼe te mau pohe atoʼa ʼo te taʼata.”6 Te tumu nō teie mau semeio, ’oia ho’i, ’ua « ’ī a’era Iesu i te aroha. »7 Nō te aha rā ïa ʼo Mataio ʼanaʼe, ʼo te mau taʼata pāpaʼi ʼevanelia atoʼa, i tuʼu ai i tōna piʼiraʼa i rotopū i teie mau temeio? Noa atu ē, e fa’ahitira’a ’ā’amu teie, e nehenehe e ’apo mai te tahi atu ā mau ha’api’ira’a. ʼE mea pāpū ʼua ʼite Mataio ʼe te temeio rahi roa aʼe tā Iesu i rave ʼo te faʼaoraraʼa ïa ia tātou na roto i te faʼaʼoreraʼa hara, te hereraʼa ’e te faʼateiteiraʼa i te hōʼē taʼata i tōna huru mau ʼe tōna ʼaravihi, mai tāna i rave nō Mataio?

Te tahi atu rāveʼa nō te tauturu i te mau pīahi ia ʼite i te mau tāpaʼo maitaʼi ʼo Iesu ʼo te tūtonuraʼa ïa ʼeiaha noa i niʼa i te mau ʼohipa i tupu i roto i te mau pāpaʼiraʼa moʼa i niʼa rā i taua mau mea i tupu ʼo te haʼapiʼi mai ia tātou nō niʼa i te Faʼaora. ʼEi hiʼoraʼa, nō te aha tātou e haʼapiʼi ai i te ʼāʼamu ʼo Amona i te tāpuraʼa i te mau rima ʼo te mau taʼata tei haʼapurara i te mau mamoe ʼa te Ariʼi Lamoni? Nō te paraparau ïa nō niʼa te hanahana ʼo Amona? ʼAore rā teie ʼāʼamu nō niʼa ïa i te hanahana ʼo te Atua? ʼEaha tā teie nei ʼāʼamu e haʼapiʼi mai nei ia tātou nō niʼa i te Fatu ʼe te rāveʼa e haʼamaitaʼi ai ʼOia i te mau taʼata tei tuʼu i tō rātou tiʼaturiraʼa Iāna? E hope te āʼamu iho ʼo Amona ma teie ʼiteraʼa pāpū ʼanaʼanatae: « ʼAita vau i faʼaʼahaʼaha i tōʼu iho nei pūai… ʼUa ʼite noa vau ē, ʼo te mea faufaʼa ʼore au… nō reira… e faʼaʼahaʼaha rā vau i tōʼu ra Atua, nā roto hoʼi i tōna ra pūai, ʼua tiʼa iāʼu te rave i te mau mea atoʼa. »8

Tau ’ava’e i ma’iri a’e nei, tei rotopū vau i te tahi mau ’orometua maita’i roa ’e ʼua ani au ia rātou ia māʼiti i te hōʼē ʼāʼamu i roto i te mau pāpaʼiraʼa moʼa ʼaore rā te hōʼē ʼohipa i tupu i roto i te ʼāʼamu ʼo te ʼĒkālesia ʼe ʼia feruri ʼeaha tā te reira e heheu mai nei nō niʼa i te natura ʼo te Atua. ’Ua pāhono mai hō’ē ’orometua ē, « Vahine rau ». Tāʼu manaʼo mātāmua e « Māuruuru pa’i! ʼAita atu e tumu parau fifi atu ā! » ʼA haʼamata ai rā mātou i te paraparau, ʼua tupu te hōʼē mea faʼahiahia. ʼUa haʼamata te mau taʼata i te faʼaʼite i tō rātou ʼiteraʼa pāpū i te mea ʼe ʼua here te Metua i te Ao ra i te taʼatoʼaraʼa ʼō Tāna mau tamariʼi ʼe te hinaʼaro nei ʼOia ʼe ʼia aupuruhia rātou. ʼUa parau mai te tahi nō niʼa i te hinaʼaro ʼo te Fatu ʼia ani ia tātou i te mau mea paʼari, e pāturu rā ʼOia ia tātou i te mau taime atoʼa ʼe faʼaʼutuʼa ʼOia i tō tātou haʼapaʼo. ʼUa parau mai te tahi nō te Atua mai te tahi taʼata ʼo te here i te mau ʼutuāfare ʼe te hinaʼaro nei ʼe ʼia haʼapiʼihia te mau tamariʼi nā te mau metua here. A haere noa ai te paraparauraʼa, ʼua ʼite aʼera vau ʼe te ʼite ra te Vārua i te natura ʼe te huru ʼo te Atua, ʼe ʼua ʼite mātou i tō mātou piriraʼa atu i tō mātou Metua i te Ao ra ʼe Tāna Tamaiti ʼo Iesu Mesia, ʼe ʼua noaʼa ia mātou i te ʼite ʼe te here rahi riʼi aʼe ia Rāua.

’O Iesu Mesia tō tātou Taʼata Poiete. ʼO ʼOia tō tātou Tāraʼehara ʼe Faʼaora here, ʼo te faʼaore i te hara ʼe te aroha. ʼO ʼOia ʼo Emanuela, te Arenio ʼa te Atua, te Mesia, te Moʼa nō Iseraela, ʼe te Tumu ʼe te Faʼaoti ʼo tō Tātou faʼaroʼo. ʼA tūtonu ai tātou i niʼa i Tōna mau tiʼaraʼa, mau ʼohipa, ’e Tōna huru ʼe te mau tāpaʼo maitaʼi, ʼe faʼaʼite pāpū mai ïa te Vārua Nōna, ma te afaʼi mai i te ʼite ʼe te here rahi aʼe Nōna mau ʼe te hōʼē hinaʼaro rahi aʼe ia riro mai Iāna ra te huru.

2. ʼA haʼapūai i te hiʼoraʼa ʼo Iesu Mesia.

Te piti ʼo te rāveʼa nō te tuʼu atu ia Iesu i ropu ʼo tā tātou haʼapiʼiraʼa ʼo te ʼiteraʼa ïa ʼe te haʼapūairaʼa ʼe ʼo ʼOia te hiʼoraʼa maitaʼi, te faʼaʼohiparaʼa ʼe te faʼaʼiteraʼa ʼo te mau parau tumu atoʼa ʼo te ʼevanelia.9 ʼUa faʼaʼite iiho nei te hōʼē ʼo tā tātou mau ʼorometua iāʼu ʼe nō tā rātou taiʼoraʼa ʼutuāfare i te mau pāpaʼiraʼa moʼa, ʼua faʼaoti ïa rātou i te taiʼo faʼahou i te Faufaʼa ʼĀpī. I teie rā taime, ma te ʼore e tūtonu atu i niʼa i te mau mea tā Iesu i parau, ʼua tūtonu rātou i niʼa i te mea tā Iesu i rave. Nā roto i te rōtahira’a i ni’a i tōna hi’ora’a hanahana, e tītau ïa tātou i te Vārua Maita’i nō te fa’a’ite pāpū nōna.

Noa atu ē, ʼaita Iesu i faʼahiti-tiʼa-hia atu i roto i te hōʼē ʼāʼamu tā tātou e haʼapiʼi ra, ʼe nehenehe noa ā ia tātou ia toro atu Iāna mai te hōhoʼa o te parau tumu tā te ʼāʼamu e faʼahōhoʼa ra. ʼEi hiʼoraʼa, i muri aʼe i te ʼiteraʼa ʼe te tuātapaparaʼa i te hōʼē parau tumu, ʼe nehenehe ia ʼoutou ʼia ani, “ʼE nehenehe ānei ia ʼoutou ʼia feruri i te hōʼē taime i roto i te mau pāpaʼiraʼa moʼa a faʼahōhoʼa ai Iesu i teie nei parau tumu? ʼAore rā, « I afea ra tō ʼoutou ʼiteraʼa ia Iesu i te faʼahōhoʼaraʼa i teie parau tumu i roto i tō ʼoutou oraraʼa ʼaore rā nō te mono atu ia ʼoutou? » ʼUa ani iho nei te hōʼē pīahi i taua uiraʼa ra nō niʼa i te hiʼoraʼa maitaʼi ʼo te Faʼaora. ʼUa haere tiʼa atu tōna mau manaʼo i te huru mārū ʼo te Faʼaora i niʼa iāna i te mau taime atoʼa. ʼUa faʼatupu teie ʼohipa, i roto i te hōʼē piha haʼapiʼiraʼa, i roto iāna te hōʼē hinaʼaro hōhonu ia riro rahi atu ā mai te Mesia ra te huru ʼe ia hāmani maitaʼi aʼe i te mau taʼata e tiʼaturi nei iāna, ia au i tōna tiʼaturiraʼa i niʼa i te Fatu.

E nehenehe tā ʼoutou e ʼimi i roto i te mau buka atoʼa tei pāpaʼihia ʼe ʼia ʼore e ʼite i te hōʼē faʼahōhoʼaraʼa maitaʼi aʼe nō te parau tumu tātā’itahi ʼo te ʼevanelia maori rā tei ʼitehia i roto i te mau ʼāʼamu i roto i te mau pāpaʼiraʼa moʼa nō Iesu ʼe Tāna tāviniraʼa mure ʼore. E faʼarahi ïa te feruriraʼa i te mau hiʼoraʼa ʼo te Fatu i roto i Tāna mau ʼohipa mai ia Iehova, te Mesia tahuti, ʼe Faʼaora tei tiʼafaʼahou i te mana ʼe ʼaravihi ʼō tō tātou mau pīahi ʼia rave manuia maitaʼi i te ʼohipa parau-tiʼa. E haere atu ïa tā tātou mau haʼapiʼiraʼa na niʼa atu i te mau tuatāpaparaʼa nō niʼa i te mea maitaʼi ʼe te haʼavīraʼa iāna iho ʼe e tūʼati atu i te mau pīahi i te mana ʼo te Faʼaora ʼe te ʼōpuaraʼa mure ʼore nō te ʼoaʼoa.

Na roto i te faʼahōhoʼaraʼa, nāhea ïa tātou e haʼapiʼi ai i te parau tumu nō te parau-tiʼa? Mai te « ture maitaʼi roa aʼe », nō te mea e rahi te tiʼaturiraʼa ʼo te taʼata ia tātou mai te mea e mea parau-tiʼa tātou? ʼAore rā ʼe mea faufaʼa ānei te parau-tiʼa nō te huru ʼo te Mesia? Mai te mea e hinaʼaro tātou ia riro mai Iāna ra te huru, e tiʼa ānei ia tātou ʼia haʼapiʼi i te peʼe atu i Tōna hiʼoraʼa maitaʼi i te riroraʼa ʼei mea parau-tiʼa roa? ʼE nehenehe taua mau huru uiraʼa ʼe anihia nō te mau parau tumu atoʼa ʼo te ʼevanelia.

ʼUa haʼapiʼi nehenehe mai ʼo Arthur Henry King i teie manaʼo a parau ai ʼoia, « Tē faʼahōhoʼa nei tātou i te [maitaʼi] i roto i te hōʼē taʼata mau—Iesu Mesia, te Tamaiti ʼa te Atua. ʼE taʼata ʼOia, ʼe ʼere te hōʼē parau tumu, ʼe hōʼē rā taʼata tei roto iāna te mau parau tumu atoʼa… ʼE mea taʼaʼē riʼi i te peʼeraʼa atu i te hōʼē taʼata ʼe te peʼeraʼa atu i te hōʼē parau tumu… ʼAita i titauhia ia tātou ia tātara i te mau manaʼo fifi ʼo te ture mōrare. ’Aita roa ʼe tūʼatiraʼa i te reira. E tiʼa ia tātou ʼia taiʼo i te mau ʼEvanelia, ʼia hiʼo eaha tā te Mesia i rave, ʼe ʼia tāmata i te faʼahōhoʼaraʼa atu ia tātou iho i te mea tāna i rave. Nō te mea ïa ʼe ʼua haru mai tātou i te vārua ʼo te Fatu, te here ʼo te Fatu, ʼe no te mea hoʼi ʼua tomo tātou i roto i te ʼevanelia, ʼe ʼua ʼite tātou eaha te mea e tiʼa ia tātou ʼia rave. E faʼatiʼa te ʼevanelia tā tātou i haʼaputuputu i roto ia tātou ʼia ʼite tātou i te mau taime atoʼa i te mea e tiʼa ia tātou ʼia rave i roto i te tahi huru ʼohipa. »10

E tae mai te mana ’ia tūʼati anaʼe tātou i tā tātou mau tautoʼoraʼa ʼia ora i te ʼevanelia ia Iesu Mesia ra. Mai te mea noa atu te haere noa nei tātou na roto i te mau tereraʼa ʼaore rā ʼua riro te ʼoraraʼa i te ʼevanelia ʼe hōʼē tābula ʼohipa ʼe tiʼa ʼia ravehia, ʼaita paha ïa tātou i vai tūʼatihia atu i te tumu nō te maitaʼi ʼe te ʼoaʼoa tā tātou e ʼimi nei. Te rave noa ra paha tātou i te mau mea maitaʼi atoʼa ʼe ʼua ʼite rā tātou ʼe ʼua ʼere tātou i te tāpaʼo. ʼE ʼere te ʼevanelia i te hōʼē tābula nō te mau aniraʼa; ʼe parau ʼoaʼoa rā ʼe ʼua haʼavī Iesu Mesia i te hara ʼe te pohe. Iesu Mesia ʼo te taʼata tumu ïa i roto i te ʼōpuaraʼa ʼa tō tātou Metua i te ao ra nō te tauturu ia tātou ia riro mai Iāna ra te huru. ʼO ʼOia te hōhoʼa maitaʼi e nāhea tātou i te ora ʼe tumu nō te mana hanahana e hinaʼarohia nei ʼe tātou. ʼA haʼapiʼi ai tātou i te peʼe i Tōna hōhoʼa ʼe ia tūʼati atu Iāna tā tātou mau tautoʼoraʼa ia ʼora i te ʼevanelia, e ʼite īa tātou i te ʼoaʼoa ’ei pipi nōna.

3. ʼA hiʼo nō te mau huru ʼe te mau hiʼoraʼa nō Iesu Mesia.

Te toru, e tiʼa ia tātou ʼia hiʼo i te mau huru ʼe te mau hōhoʼa11 o te Faʼaora i roto i te mau oraraʼa ʼo te mau peropheta ʼe te tahi atu mau tāne ʼe mau vahine haʼapaʼo mai tei pāpaʼihia i roto i te mau pāpaʼiraʼa moʼa. Mai tā te peropheta Iakoba i haʼapiʼi, « Te mau mea ato’a tei hōro’ahia mai ʼe te Atua mai te ’ōmuara’a mai ʼo te ao nei, i roto i te ta’ata nei, ’ua riro ïa ’ei fa’ahōho’ara’a iāna. »12

Nō teie manaʼo, i tōʼu haʼapiʼiraʼa i te Faufaʼa Tahito i roto i te haʼapiʼiraʼa ʼevanelia, ʼua tuʼu vau i te mau tufaʼa ʼapi parau rarahi i niʼa i te patu ʼereʼere ʼo te piha haʼapiʼiraʼa. I niʼa i te ʼapi parau tātā’itahi ʼua pāpaʼi au i te iʼoa ʼo te hōʼē peropheta nō te Faufaʼa Tahito. ʼIa oti tā mātou tuatāpaparaʼa i te hōʼē tufaʼa ʼo te Faufaʼa Tahito, ʼua ani au i te mau pīahi ia feruri i te mau mea tā rātou i ʼapo mai nō niʼa i te peropheta tā mātou i tuatāpapa nai ʼe nāhea tōna mau ʼite i faʼaʼite atea ai ʼaore rā i faʼahaʼamanaʼo ai ia rātou nō te Faʼaora. I muri aʼe i te tuatāpaparaʼa i te oraraʼa ʼo Adamu, ʼua pāpaʼi te mau pīahi i te mau mea mai, « E tamaiti Adamu nā te Atua. » « E mea mure ʼore ʼoia. » « ʼUa haere atu ʼoia i roto i te hōʼē ʼō. » « ʼUa rave ʼoia i niʼa iho iāna te pohe ia ora tātou. » Eʼita e maoro roa hou e ani mai te tahi taʼata, « Te paraparau noa ānei tātou nō niʼa ia Adamu, ʼaore rā te paraparau nei tātou nō niʼa ia Iesu? »

I roto i taua taime ra, ʼua haere ʼoiʼoi mai te hōʼē pīahi tamahine i te piha haʼapiʼiraʼa nō te faʼaʼite mai iāʼu tāna ʼohipa i te tuatāpaparaʼa i te mau pāpaʼiraʼa moʼa. Te pō nā mua a’e, ’ua taiʼo ʼoia i te mau hopeʼaraʼa nō te Hiʼaraʼa ʼa Adamu i roto i te Mose 4 ʼo te parau nei, « E tupu atoʼa mai te tataramoa ʼe te motuʼu nō ʼoe. »12 Nō te mea hoʼi ʼua haʼapiʼi ʼoia i te ani i te uiraʼa, « Nāhea ïa teie ʼāʼamu e faʼaʼite ai nō niʼa i te Mesia? », ʼua arataʼihia ʼoia ia ui, « ʼUa ʼite ānei Iesu i Tona paraparauraʼa atu ia Adamu ʼe i te hōʼē mahana e amo mau ʼoia i te mau hotu ʼo te Hiʼaraʼa mai te hōʼē hei tarataramoʼa? »

ʼUa ʼite tā tātou mau pīahi i te tahi atu hiʼoraʼa i roto i te oraraʼa ʼo Iosepha nō ʼAiphiti, ma te ʼite hau atu i te 60 rāveʼa i riro ai ʼoia e hōhoʼa nō te Faʼaora. ʼUa faʼaʼite mai te mau pīahi ʼua herehia rāua toʼopiti ʼe tō rāua Metua, ʼua au ʼore hia ʼe tō rāua mau taeaʼe, ʼe ʼua hoʼohia nō te hoʼo ʼo te hōʼē taʼata tītīhia. ʼUa ʼite rātou i te huru auraʼa i roto i tā rāua mau faʼahemaraʼa ʼe i te mea ʼe ua noa te Atua i pihai iho ia rāua. E mea hau roa aʼe teie mau tūʼatiraʼa i te tahi noa mea ʼanaʼanatae e tiʼa ʼia pāpaʼihia. ʼUa riro te mau ʼoraraʼa ʼo te mau peropheta māʼitihia ʼe te Fatu e mau faʼahōhoʼaraʼa ïa Nōna ʼe te haʼapiʼi mai nei ia tātou i Tōna mau tāpaʼo maitaʼi. ʼIa faʼaʼohipa-maitaʼi-anaʼe-hia, ʼe nehenehe teie mau titiʼa mata e tauturu ia tātou ʼia ʼite maitaʼi aʼe ia Iesu Mesia ʼe ʼia riro hau atu mai Iāna ra te huru.

ʼUa haʼapiʼi iho nei tāʼu vahine faʼaipoipo, ʼo Kristi, i teie ā ʼāʼamu i roto i te pāpaʼiraʼa moʼa nō Iosepha i ʼAiphiti ʼe ʼua ani ʼoia i te mau pīahi, “E aha ïa te mau tāpāʼo mai tō te Mesia tā ʼoutou ʼe ʼite nei i roto i te hōhoʼa ʼo Iosepha?” ʼUa paraparau mātōu nō tōna ʼite i te faʼariroraʼa i te mau tāmataraʼa atoʼa ʼei haʼamaitaʼiraʼa. ʼUa paraparau mātou nō tōna haʼapaʼoraʼa, tōna faʼaʼoromaʼiraʼa, tōna hinaʼaro ʼia haʼamanaʼo i te feiā i roto i te fifi, ʼe tōna hinaʼaro ʼia faʼaʼore i te hara. ʼUa tūraʼi te uiraʼa iāʼu ʼia haʼamanaʼo i te hōʼē taime na mua atu i te taiʼoraʼa i teie ʼāʼamu ʼe te feruriraʼa e aha rā te huru a heheu atu ai Iosepha iāna iho i tōna ra mau taeaʼe. Te parau nei te mau pāpaʼiraʼa moʼa ʼe “ʼua rahi to rātou oriorio i tōna ra huru.”14 E nehenehe ānei ia ʼoutou ʼia hiʼo eaha ra ïa te huru nō taua taime ra ʼe tō rātou manaʼo, ma te ʼiteraʼa i te mea tā rātou i rave? ʼUa pāhono atu ra Iosepha ia rātou, “A haere mai na ʼoutou i pihaiiho iāu nei… ʼO vau tō ʼoutou teina ra… ʼEiaha e ʼoto… nā te Atua hoʼi i tono mai iāʼu i ō nei na mua ia ʼoutou,ʼia ora te taʼata.” 14 A ʼite ai au i taua ʼohipa i roto i tōʼu nei feruriraʼa, ʼua ʼite maitaʼi aʼe vau eaha ïa te huru ia tiʼa anaʼe tātou i mua i te Fatu i te Mahana Haʼavāraʼa ra. E mea pāpū ʼe nehenehe tāʼu e feruri e e haʼamanaʼo ïa tātou i tā tātou mau hara ʼe e “ʼoto” paha tātou i te tiʼaraʼa atu i mua i Tōna ra aro. ʼE nehenehe atoʼa rā iāʼu ʼia hiʼo atu Iāna i te parauraʼa mai ʼa faʼatiʼa ai ʼOia ia tātou mai niʼa mai i tō tātou mau turi ʼavae, « ’A haere mai, ’a haere mai na ʼoutou i pīha’i iho iāʼu nei, ʼo vau tō ʼoutou taeaʼe. » Na te Atua hoʼi i tono mai iāʼu ʼia ora te taʼata.”

ʼIa tūtonu anaʼe tātou i niʼa i te mau huru ʼe te mau faʼahōhoʼaraʼa ʼo Iesu Mesia, ʼe nehenehe ïa ia tātou ʼia tauturu i tā tātou mau pīahi ʼia ʼite i Tōna mau tāpaʼo maitaʼi ʼe mau huru, ma te aniraʼa i teie mau huru uiraʼa:

  • “E aha te mau tāpaʼo mai tō te Mesia tā ʼoutou ʼe ʼite nei i roto i te oraraʼa ʼo teie nei peropheta?”

  • “I afea ra tō ʼoutou haʼamaitaʼiraʼahia nō te mea ʼua mau Iesu i teie nei tāpaʼo maitaʼi ra?” E ’aore rā, « Nāhea tō te Fa’aora fa’a’itera’a i te reira nō ’oe ? »

  • “ʼE aha ïa tā ʼoutou ʼe nehenehe e rave ia riro hau atu mai ia Iesu Mesia ra te huru ʼe ia roaʼa i teie nei tāpaʼo hanahana?” ’Aore rā, “E aha ïa tā ʼoutou i haʼapiʼi mai nō niʼa i tō ʼoutou Metua i te Ao ra ʼe ia Iesu Mesia tei faʼaurū ia ʼoutou ʼia haʼa ma te faʼaroʼo ʼia peʼa atu ia Rāua ra?”

E ʼia hōroʼa anaʼe mai te mau pīahi i te mau pāhonoraʼa mai “ʼia pure” ʼaore rā “ʼia taiʼo i te mau pāpaʼiraʼa moʼa,” e tiʼa ïa ia tātou ʼia tauturu ia rātou ʼia tūʼati atu taua mau ʼohipa ra i te Metua i te Ao ra ʼe ia Iesu Mesia ma te aniraʼa ia rātou i teie mau huru uiraʼa:

  • “Nāhea ïa tā ʼoutou mau pure i taʼaʼē ai nō tō ʼoutou ʼiteraʼa ʼe ʼo vai tā ʼoutou e paraparau atu?”

  • “Nāhea ïa ʼoutou e taiʼo ai i te mau pāpaʼiraʼa moʼa ʼo te tauturu ia ʼoutou ʼia ʼite maitaʼi aʼe i te Faʼaora ʼe ʼia riro rahi atu ā mai Iāna ra te huru?”

E tauturu teie mau uira’a i tā tātou mau pīahi ’ia fa’arahi i tō rātou ’aravihi nō te ’ite i te Fa’aora ’e nō te ’apo mai i tāna mau ha’api’ira’a.

4. ʼA Faʼaʼite i te ʼIteraʼa Ateate nō Iesu Mesia.

Te maha ʼo te mea tā tātou ʼe nehenehe e rave ʼo te faʼaʼiteraʼa ïa i te ʼiteraʼa pāpū ateate nō Iesu Mesia.

’Ia pinepine atu ā ’e ma te pūai atu ā tō tātou paraparauraʼa nō niʼa Iāna ʼe ma te rahi atu ā te faʼatura, te haʼamoriraʼa, ʼe te ʼāʼau māuruuru e ti’a ai. ʼE tiʼa ia tātou ʼia faʼaʼite i tō tātou iho mau ʼiteraʼa pāpū, ʼe e tiʼa ia tātou ʼia imi i te mau rāveʼa maitaʼi nō te ani i tā tātou mau pīahi ia faʼaʼite i tō rātou mau ʼiteraʼa pāpū i te tahi ʼe te tahi. I roto i te hōʼē taʼu’araʼa parau i roto i te piha haʼapiʼiraʼa i tupu iho nei nō niʼa i te parau tumu ʼo te pure, ʼua ani te hōʼē ʼorometua haʼapiʼi i te mau pīahi ia feruri eaha te aniraʼa ʼa te Fatu ʼia pure ʼe Tāna fafauraʼa ʼia pāhono, e haʼapiʼi mai nei ia tātou nō niʼa i te natura ʼo tō tātou Metua i te Ao ra. ʼUa anihia rātou i muri iho ia feruri i te mau tāpaʼo maitaʼi ʼo te Faʼaora, tei faʼatiʼa ia tātou ʼia pure na roto i Tōna ra iʼoa. Ma teie mau uiraʼa ʼohie, ʼua riro ïa te hōʼē haʼapiʼiraʼa nō niʼa i te pure i te rāveʼa nō te mau pīahi ia faʼaʼite i tō rātou ʼiteraʼa pāpū nō niʼa i te mana ʼe te here ʼo tō tātou Metua i te Ao ra ʼe Tāna Tamaiti, ʼo Iesu Mesia. ʼUa haere atu te mau pīahi ma te manaʼo māuruuru rahi nō tō rātou auraʼa ʼe te Atuaraʼa ʼe te haʼamaitaʼiraʼa maere tei hōroʼahia ia tātou ʼia pure na roto i te iʼoa ʼo Iesu Mesia, tei riro hoʼi ʼe Arai nō tātou i te Metua ra.

Te tahi atu rāveʼa nō te faʼaʼite pāpū nō niʼa ia Iesu Mesia ʼo te faʼatiʼaraʼa ïa i te ʼiteraʼa pāpū ʼo te mau peropheta, tahito ʼe nō teie anotau, ʼia faʼaroʼohia i roto i tā tātou mau piha haʼapiʼiraʼa. ’Ua parau mai te ’āpōsetolo Petero ē, e mau « ’ite mā’itihia tātou e te Atua… ’Ua fa’aue mai ’oia ia tātou ’ia… fa’a’ite pāpū ē, ’o ’oia tei fa’atōro’ahia e te Atua… ʼOia hoʼi tā te mau peropheta i parau maira.”16

ʼAita i maoro aʼenei, ʼua parau ʼo Elder Robert D. Hales i te hōʼē parau tei haʼaferuri rahi iāʼu. ʼUa parau ʼoia, “Te hi‘o nei, te faʼaroʼo nei, te tai‘o nei, te tuatāpapa nei, ʼe te faʼaʼite nei tātou i te mau parau ʼa te mau peropheta nō te faʼaʼara ʼe nō te pāruru ia tātou. Ei hi‘oraa, « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei » ʼua hōro‘a-atea-hia mai te reira na mua roa‘e tātou i ʼite ai i te mau tāmataraa tā te ʼutuāfare e faʼaruru nei i teie nei. ʼE i muri iho, ʼua parau mai ʼoia i teie manaʼo, “ʼUa faaineine-atea-hia « Te Mesia Ora, te ʼIteraʼa pāpū ʼo te mau ʼĀpōsetolo » i te taime e hinaʼaro rahi ai tātou i te reira.”17

E ’ere vau i te ta’ata poro’i i te parau pe’ape’a, ʼua ʼitehia rā nō te aha te poroʼi i hōroʼa-atea-hia mai, na mua atu i te mau mataʼi pūai e farara ra i niʼa i te mau ʼutuāfare tei mātauhia. ʼE nō te faʼaroʼo i te hōʼē peropheta ʼia parau mai ʼe ʼua hōroʼahia mai te “Mesia Ora” na mua roa “i te taime e hinaʼaro rahi ai tātou i te reira” e haʼaferuri ïa te reira iāʼu ʼe te farara mai ra te tahi atu mau mataʼi, ma te vāvāhi i te faʼaroʼo ʼō tō tātou mau pīahi ʼe tā tātou mau tamariʼi.

Te parau ra “Te Mesia Ora: Te ʼIteraʼa Pāpū ʼo te mau ʼĀpōselo, “te pūpū atu nei mātou i tō mātou ʼiteraʼa pāpū no ni’a i te huru mau ʼo To’na oraraʼa faito ʼore ʼe te mā ʼe te mana mure ʼore ʼo Tāna tusia tāraʼehara rahi. ʼO ʼOia taua Iehova Teitei roa ʼo te Faufaʼa Tahito, te Mesia ʼo te Faufaʼa ʼĀpī. … ʼUa haere ʼOia na ni’a i te mau ʼē’a ʼo Palesetina, ʼua faʼaora ʼOia i te feiā ma’i, ʼua ʼite te matapō, ʼua faʼati’a i tei pohe. ʼUa haʼapiʼi ʼoia i te mau parau mau nō te ora mure ʼore. … ʼUa hōro’a ʼOia i To’na ora nō te faʼaʼore i te mau hara ʼa te taʼata nei. Ua ti’a mai ʼOia mai roto mai i te menema ia “riro ʼei mātāmua nō te feiā i māʼiri i te taʼoto ra.”… ʼUa fā mai ʼOia e Tōna Metua i te tamaiti ra ia Iosepha Semita, te haʼamataraʼa ïa ʼo te tohu maoro ʼo te tu’uraʼa parau i te hope’araʼa mau ʼo te mau tau ra.”… Te faʼaʼite pāpū nei matou e e hoʼi mai ʼOia i te hōʼē mahana i ni’a i te fenua nei.…[ʼe] faʼatere ʼOia ʼei Ariʼi nō te Mau Ariʼi e e parahi mai ʼei Fatu no te Mau Fatu. ’o Iesu te Mesia ora, te Tamaiti tāhuti ’ore ʼa te Atua. ʼO ʼOia te Ariʼi rahi ʼo Emanuela ʼo te ti’a i teie mahana i te pae atau ʼo Tōna ra Metua. ʼO ʼOia te māramarama, te ora, ʼe te ti’aturiraʼa ʼo tō te ao nei. Ia haʼamāuruuruhia te Atua nō te hōro’a faito ʼore ʼo Ta’na Tamaiti hanahana.”18

ʼUa hōroʼahia eie ʼiteraʼa ʼa te mau peropheta ʼa te Atua na mua i te tau e hinaʼaro rahi ai tā tātou mau piahi ʼe tā tātou mau tamariʼi i te reira. E tiʼa ia tātou ia tauturu ia rātou ʼia tanu hōhonu i teie ʼiteraʼa i roto i tō rātou mau feruriraʼa ʼe mau ʼāʼau. ʼAore roa ʼe mea ʼe nehenehe ia tātou ʼia rave ʼo te haʼamaitaʼi i tā tātou mau pīahi maori rā te tautururaʼa ia rātou ia ʼite ia Iesu Mesia. E tiʼa ia tātou ʼia tauturu ia rātou ʼia here Iāna, ʼia peʼe Iāna, ʼe ʼia tūtava maitaʼi i te riro mai Iāna ra te huru. Te ʼāpiti atu nei au i tōʼu ʼiteraʼa haehaʼa i te ʼiteraʼa pāpū ʼo te mau peropheta ʼa te Atua ʼe ʼo Iesu te Mesia, te Tamaiti ʼa te Atua ʼe te Faʼaora ʼo tō te ao.

Na roto i te i’oa mo’a ʼo Iesu Mesia ra, ’āmene.

Nene’i