Adunări de devoțiune din 2016
Găsiţi bucurie în viaţa de zi cu zi


Găsiţi bucurie în viaţa de zi cu zi

Seară cu vârstnicul Quentin L. Cook

Adunare de devoţiune pentru tinerii adulţi din întreaga lume • 11 septembrie 2016 • Centrul Ţăruşului Washington D.C.

Pentru mine, faptul de a fi aici, cu voi, în această seară este o mare binecuvântare.

Când am venit pe pământ, am luat cu noi natura noastră divină de copii ai lui Dumnezeu. Valoarea noastră individuală a venit din cer. Când înţelegem natura noastră divină şi scopul nostru aici, putem birui provocările şi încercările şi putem rămâne credincioşi legămintelor noastre. Părerea noastră despre noi înşine va determina cât de mult succes vom avea în călătoria noastră în viaţa muritoare. Respectul nostru de sine va creşte atunci când anumite nevoi umane de bază vor fi împlinite. Voi menţiona trei dintre ele: nevoia de a fi iubit, nevoia de a fi acceptat şi nevoia de a avea succes sau a reuşi.

Când aceste nevoie nu sunt îndeplinite, simţim că nu suntem iubiţi ori acceptaţi şi că nu avem succes. Aceste lucruri provoacă frustrare, descurajare, auto-compătimire, izolare şi singurătate. Cu toţii ne confruntăm cu aceste sentimente.

Am vorbit de curând cu un prieten care mi-a arătat un sondaj cu privire la cei care au vârsta de a merge la facultate. Când au fost întrebaţi care cred că este cea mai mare îngrijorare a lor, ei au spus „singurătatea”. Putem să ne simţim singuri indiferent dacă suntem sau nu căsătoriţi.

Cu toţii avem parte de singurătate în diferite momente ale vieţii noastre. Preşedintele Gordon B. Hinckley a spus: „Cred că, pentru cei mai mulţi dintre noi, cel mai bun remediu pentru singurătate este munca şi slujirea în folosul altora”1.

Cred că acesta este un sfat bun.

Preşedintele Thomas S. Monson a spus astfel: „Ocazional, descurajarea ne va întuneca drumul; frustrarea ne-ar putea însoţi constant… Având încredere în Domnul, fie ca noi… să avem picioarele ferme pe cărarea slujirii şi fie ca inimile şi sufletele noastră să urmeze cu devotament exemplul Domnului”2.

Rămâneţi ocupaţi şi angajaţi cu sârguinţă în lucrarea Bisericii. Rămâneţi aproape de Tatăl vostru Ceresc prin rugăciune şi studiu zilnic din scripturi. Căutaţi exemple în scripturi de situaţii în care alţii au biruit sau au înfruntat singurătatea. Gândiţi-vă la Moroni şi cât de singur se simţea atunci când a scris despre distrugerea poporului său. El a scris:

„De aceea, voi scrie şi voi ascunde cronicile în pământ; şi încotro mă duc, nu are nicio importanţă…

 căci sunt singur. Tatăl meu a fost ucis în bătălie, precum şi toate neamurile mele, iar eu nu am nici prieteni şi nici unde să mă duc; şi cât timp va dori Domnul ca eu să mai trăiesc, eu nu ştiu”3.

Cred că este important să ne amintim că nu suntem niciodată cu adevărat singuri. Salvatorul a promis că ne va alina. Dacă suntem demni, Duhul Sfânt ne însoţeşte mereu. Influenţa Sa ne ajută în momentele în care ne simţim singuri. Putem fi singuri, dar nu trebuie să ne simţim stingheri. Îmi place foarte mult imnul „De Tine am nevoie”4.

Nevoia de dragoste şi acceptare este reală.

Staţi aproape de familia voastră, care vă va iubi şi vă va accepta mai mult decât credeţi. Implicaţi-vă în episcopia sau ramura voastră. Fiţi întotdeauna demni de a merge la templu. Dacă sunteţi singuri, mergeţi la întâlniri cu persoane care sunt demne de a merge la templu. Nu vă lăsaţi descurajaţi de imperfecţiunile celor pe care îi întâlniţi; noi ne dezvoltăm abilităţile şi devenim mai buni pe măsură ce trecem prin viaţă.

Nevoia de a avea succes este puternică şi ne poate motiva.

Toţi au un dar de la Dumnezeu.5 Găsiţi darurile pe care le-aţi primit şi bucuraţi-vă de ele. Dezvoltaţi-le. Citiţi-vă binecuvântarea patriarhală şi învăţaţi din sfaturile, avertizările, darurile şi promisiunile ei.

Părinţii mei nu au mers la templu decât după ce m-am căsătorit şi s-au născut copiii noştri. Nu am crezut că aveam să fim pecetluiţi pentru a fi o familie eternă. A trebuit să am răbdare şi să aştept ca Domnul să ne dea această binecuvântare.

Mă gândesc deseori la atributul răbdării şi la multele moduri în care Domnul ne învaţă să fim răbdători. Îmi place mult cum este descrisă în Predicaţi Evanghelia Mea: „Răbdarea este capacitatea de a îndura obstacole, probleme, opoziţii sau suferinţe fără să te superi, să fii frustrat sau neliniştit. Este capacitatea de a face voinţa lui Dumnezeu şi de a accepta împlinirea ei la timpul stabilit de El. Când sunteţi răbdători, înduraţi încercările care vin asupra dumneavoastră şi puteţi face faţă adversităţilor cu calm şi cu speranţă… Trebuie să aşteptaţi ca binecuvântările promise de Domnul să fie împlinite”6.

Mi-a plăcut întotdeauna Psalmii 27:14: „Nădăjduieşte în Domnul! Fii tare, îmbărbătează-ţi inima şi nădăjduieşte în Domnul!”.

Indiferent de situaţia în care vă aflaţi acum, găsiţi bucurie în viaţa de zi cu zi. Nu ar fi minunat dacă v-aţi trezi în fiecare dimineaţă şi aţi spune „Mă simt iubit sau iubită, simt că sunt acceptat sau acceptată şi simt că am succes”. Noi toţi putem face acest lucru!

Fie ca voi să găsiţi bucurie şi fericire pe măsură ce călătoriţi în această viaţă muritoare. Mă rog ca voi să trăiţi demni de a avea însoţirea constantă a Duhului Sfânt şi să primiţi fiecare binecuvântare pe care Domnul o are pentru voi, în numele sacru al lui Isus Hristos, amin.

Note

  1. Gordon B. Hinckley, „A Conversation with Single Adults”, Ensign, mart. 1997,  p. 61.

  2. Thomas S. Monson, „The Path to Peace”, Ensign, mai 1994, p. 62.

  3. Mormon 8:4–5.

  4. „De Tine am nevoie”, Imnuri, nr. 58.

  5. Vezi Doctrină şi legăminte 46:11–12.

  6. Predicaţi Evanghelia Mea: un ghid pentru slujirea misionară (2004), p. 120.

Tipărește