Purera’a 2017
Te tātarahapa ’e te aroha


Te tātarahapa ’e te aroha

Hō’ē ’āru’i ’e Elder Kim B. Clark

Purera’a ’ati ti’a i te ao nō te Feiā ’Āpī Pa’ari • 7 nō mē 2017 • Salt Lake Tabernacle

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ua ’oa’oa māua Elder Clark i te taera’a mai i roto i teie purera’a ati ti’a i te ao.

E mau mana’o hōhonu i tō’u ’ā’au tā’u e hina’aro e fa’a’ite ia ’outou, ’e maita’i ē, e tauturu te reira ia ’outou.

’A tahi, ’ua hina’aro vau e fa’a’ite i tō’u here ia ’outou : ’Ua roa’a i roto i tō’u ’ā’au i te hō’ē mana’o ta’a ’ē nō te feiā ’āpī pa’ari o te ’Ēkālesia. Tei te taime ’outou o te orara’a e rave ’outou i te mau fa’aotira’a rahi mau—tūtava i te ha’api’ira’a, ’imi i te hō’ē ’ohipa, tāvini i te hō’ē misiōni, arapae, fa’aipoipo ’e ha’amau i te hō’ē ’utuāfare. ’Ua putapū vau ’e ’ua ’ite pāpū ho’i au i te mana rahi nō te maita’i i roto ia ’outou, ’ia rave ’outou ’e ’ia ha’apa’o ho’i ’outou i te mau fafaura’a mo’a, ’e ’ia ’imi ’outou i te hina’aro o te Fatu ’a rave ai i te reira mau fa’aotira’a. E mea fa’ahiahia ’outou ! ’E ’ua herehia ’outou e te Fatu. ’Ua ’ite au i te reira.

’Ua hina’aro ato’a vau e fa’a’ite ia ’outou i tō’u ’itera’a pāpū ’e te tahi parau fa’aitoitora’a. ’Ia ’ite ’outou ē, ’ua ’ite au ’o te Atua tō tātou Metua i te Ra’i. ’Ua ’ite au ē ’ua hōro’a mai ’oia i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a ’e te ō rahi o tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia, tō tātou Fa’aora ’e Tāra’ehara. ’Ua ’ite au ē, ’o Iosepha Semita te peropheta nō te tau tu’ura’a ’Evanelia nō te ’īra’a o te mau tau. ’Ua ’ite au ē, e ho’i fa’ahou mai Iesu Mesia ’e ’ia fa’aineinehia tātou nō taua taera’a mai e ti’a ai.

Nāhea tātou i te fa’aineine nō taua ’ohipa rahi ra ? E nehenehe e teimaha te mana’o ! ’Ua rahi roa ho’i te mea e rave ! Tē hina’aro nei au e pūpū atu i te fa’aitoitora’a ’e te tīa’i nā roto i e piti parau tumu e tauturu ia tātou ’ia fa’aineine : te tātarahapa ’e te aroha.

I te ’āmuira’a rahi nō ’ātopa i ma’iri, ’ua ha’api’i te peresideni Monson : « Te ta’ata faufa’a rahi o te fa’anahora’a, ’o tō tātou ïa Fa’aora, ’o Iesu Mesia. ’Aita tāna tusia tāra’ehara, ’ua mo’e ïa te tā’āto’ara’a. Teie rā, ’aita i nava’i te ti’aturi-noa-ra’a iāna ’e i tāna misiōni. Tītauhia ’ia ’ohipa tātou ’e ’ia ha’api’i ho’i, ’ia ’imi ’e ’ia pure, ’ia tātarahapa ’e ’ia ha’amaita’i ia tātou ».1

E ti’a ia tātou ’ia tātarahapa. ’E ’auē ïa ha’amaita’ira’a ! Nā roto i te mana o te tāra’ehara a Iesu Mesia, e ti’a ia tātou ’ia upo’oti’a i ni’a i te mau paruparu ato’a, te māuiui, te ’oto ’e te hara. Tā’u i ’apo mai, ’oia ho’i, noa atu ā pinepine i te parauhia ē e tātarahapa, e fa’aea ïa i te rave i te hō’ē mea, te tātarahapa e ha’amatara’a ato’a ïa i te hō’ē mea e ti’a ’ia rave.

Hō’ē mea faufa’a rahi e tītauhia ’ia ha’amata i te rave i roto i te tātarahapara’a, ’o te tāvinira’a ïa ia vetahi ’ē. Nā roto i te tāvinira’a ia vetahi ’ē, te ’ohipara’a i pīha’i iho i te Fatu ’e te ’itera’a i tōna here mau e roa’a ai ’ia tātou ’ia ’ite mau i te Fa’aora. ’Ua ’ite au i te mana o te here e tae mai nā roto i te tāvinira’a ia vetahi ’ē i roto i te hō’ē purera’a ’ōro’a, hō’ē ’āva’e noa i teienei.

Tē tomo ra māua te tahi hoa i te fare purera’a, ’ua tāpe’a a’era ’oia nō te aroha i te hō’ē o te mau tamāhine i roto i tāna piha ha’api’ira’a. I roto i terā purera’a ’ua pāturuhia tō’u hoa ’ei peresideni ’āpī nō te Sōtaiete Tauturu o te titi. ’Ua nevaneva terā tamāhine iti tā māua i fārerei na ē fāriu atura i ni’a i tō’u hoa, tōna ’orometua. ’Ua ha’amata a’era terā tamāhine iti i te ta’i. Horo atura ’oia i te hope’a o te pārahira’a ’e pi’o a’era tōna upo’o i ni’a i te tapono o tōna māmā ! ’Ua hi’o vau i tō’u hoa, te peresideni Sōtaiete Tauturu titi ’āpī, tē ha’amata ato’a ra ’oia i te ta’i ! ’Ua riro teie fa’a’itera’a nō te here ’ei ’ohipa pūai nō’u. Ha’amata ato’a atura tō’u roimata. Tē ’ite ra vau i te hōro’a nō te here mau o te Mesia nō ’ō mai i te Fa’aora i tōna mau feiā pe’e mau e tāvini nei i roto i tōna bāsileia.

I roto i te Moroni pene 7, tē ha’api’i nei Moromona ē :

« Nō reira, e au mau taea’e here, ’aore o ’outou e aroha, ’aita roa a ’outou e faufa’a, e ’ore ho’i te aroha e mou. Nō reira ’a tā’ati i te aroha, ’o tei hau i te mau mea ato’a ra, e mou ho’i te mau mea ato’a ra—

« ’O te aroha rā, ’o te [here] mau ïa [o] te Mesia, e ’ore roa ïa e mou ».2

E au mau taea’e, e au mau tuahine, tē pure nei au ē, e ’ohipa tātou tāta’itahi ma te fa’aro’o ia Iesu Mesia nō te fāriu i ni’a iāna, nō te tātarahapa i tā tātou mau hara ’e nō te tāvini iāna ma tō tātou ’ā’au ato’a. ’Ua ’ite au ē, ’ia rave tātou i te reira, e riro mai ïa tātou ’ei feiā pe’e mau iāna. ’E ’ia « pure atu [tātou] i te Metua ma te pūai hope o te ’ā’au ’ia ’ī [i tōna] aroha »,3 ’ua ’ite au ē, e roa’a mai ia tātou te fa’aro’o rahi atu ā, te tīa’i rahi atu ā ’e te putapūra’a i te here rahi atu ā—’oia ho’i te here mau o te Mesia—i roto i tō tātou orara’a. ’E e ineine tātou nō te fārerei i tō tātou Fa’aora ’ia ho’i fa’ahou mai ’oia. ’O ta’u ïa pure nō tātou pā’āto’a, i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Te mau nota

  1. Thomas S. Monson, « Te ’ē’a maita’i hope i te ’oa’oa », Ensign ’aore rā Liahona,, Nov. 2016, 80–81.

  2. Moroni 7:46-47.

  3. Moroni 7:48.

Nene’i