Adunări de devoțiune din 2018
Valoarea voastră infinită și dragostea infinită a lui Dumnezeu


2:3

Valoarea voastră infinită și dragostea infinită a lui Dumnezeu

Seară cu vârstnicul Patrick Kearon

Adunare de devoțiune pentru tineri adulți din întreaga lume • 6 mai 2018 • Centrul Universității Brigham Young − Idaho

Le mulțumesc membrilor corului pentru frumosul imn, menit preaslăvirii Creatorului nostru.

Este un privilegiu pentru mine și mă bucur foarte mult să fiu cu voi în cadrul acestei adunări de devoțiune. Noi ne bucurăm foarte mult de orice ocazie de a fi alături de tinerii adulți ai Bisericii. Pur și simplu, vă iubim! Cât de emoționant este să fim participanți activi, alături de voi, la asemenea perioadă plină de entuziasm din cadrul restaurării continue a Evangheliei lui Isus Hristos.

Fie că suntem tineri sau în vârstă, tuturor ne place un basm bun, în special când este o poveste de dragoste. Trebuie să vă spun că povestea noastră de dragoste a fost un basm frumos și total neașteptat. Am crescut în California iar soțul meu în Anglia și Arabia Saudită. Eu am fost crescută în Biserică încă de la naștere iar soțul meu s-a convertit la Biserică când avea aproximativ 25 de ani. De pe două continente separate, ne-am întâlnit în marele oraș Londra. El era membru al Bisericii de doi ani și mergea la episcopia pentru tineri adulți necăsătoriți din Londra atunci când am ajuns în acel oraș să studiez timp de șase lumi istoria artei și literatura engleză. Nu am intenționat niciodată sau nu m-am așteptat să mă îndrăgostesc atât de mult în timp ce studiam în Regatul Unit, dar, în viață, se pot întâmpla lucruri neplanificate – și extraordinare.

Sunt atât de recunoscătoare Domnului că ne-a îndrumat să ne întâlnim. Ne-am căsătorit în Templu Oakland, California, și m-am mutat imediat înapoi în Anglia unde am locuit împreună următorii 19 ani, până când soțul meu a fost chemat să slujească în calitate de autoritate generală în anul 2010.

Am fost binecuvântați cu patru copii. L-am pierdut pe primul nostru copil, un băiat, în timpul unei operații la inimă, când avea 19 zile. Defectul său la inimă a fost descoperit în timpul sarcinii și lupta noastră fermă pentru viața lui scurtă ne-a învățat despre miracole și voia lui Dumnezeu și am obținut o mărturie personală profundă despre realitatea ispășirii și învierii lui Isus Hristos.

După fiul nostru iubit, am mai avut trei fiice prețioase, pe care le adorăm și respectăm și de la care învățăm în fiecare zi. Ele sunt niște comori pentru noi. Cu o credință nemaiîntâlnită, s-au mutat de bunăvoie – în anii în care au fost adolescente – din casa lor din Anglia, în Utah, apoi, Germania și acum înapoi în Utah, după cum a fost chemat tatăl lor să slujească în diverse roluri în Biserică.

Valoarea voastră infinită și dragostea infinită a lui Dumnezeu

Sunt lucruri care nu vă plăceau când erați mici pe care le iubiți acum când sunteți adulți? Ce ziceți de somnul de după-amiaza? Pun pariu că, atunci când erați mici, nu voiați niciodată să dormiți după-amiaza. Eu nu voiam! Dar, acum, ocazia de a dormi puțin mai mult este un lux! Îmi place foarte mult somnul de după-amiaza. Ce ziceți de brocoli sau alte alimente care nu vă plăceau atunci când erați mici? Vă plac acum?

Indiferent de ceea ce simțiți cu privire la somnul de după-amiaza sau brocoli, sunt lucruri care nu vă plăceau când erați mici – destul de multe – și care nu vă plac nici acum, când sunteți adulți. Nu ne-a plăcut niciodată să cădem și să ne julim genunchii. Nu ne-a plăcut niciodată să încercăm să facem parte dintr-o echipă de sport și să nu reușim. Nu ne-a plăcut niciodată ca cineva să ne agreseze, să facă glume pe seama noastră, să nu facem parte dintr-un grup sau să fim răniți intenționat de cineva. Și încă nu ne plac aceste lucruri.

Îmi amintesc că, în școala primară, în cadrul clasei, aveam cât de cât succes la învățătură, dar eram dansatoare și nu eram foarte bună la sporturi. Puteam să fac piruete, dar nu puteam să pasez, să arunc, să lovesc, să prind sau să fac balansări. Unii copii îmi puneau porecle și făceau glume pe seama brațelor mele slabe. Brațele mele erau slabe, e adevărat, dar tot era dureros să aud așa ceva! Dar îmi amintesc foarte bine că, dacă ne alegeam vreodată echipele pentru o competiție la vreuna dintre materii, eram aleasă de colegii mei printre primii. Dar dacă ne alegeam vreodată coechipierii pentru o competiție atletică, eram aleasă întotdeauna ultima. Mă simțeam îngrozitor!

Acum, de ce vă împărtășesc aceste lucruri după ce au trecut câteva decenii de când au avut loc? Deoarece, așa cum puteți observa, acele tipuri de lucruri au un impact puternic asupra noastră. Ne amintim cum ne simțeam când eram respinși sau nu eram doriți sau nu aveam aprobarea colegilor noștri și, poate, în mod tragic, a membrilor familiei noastre. Și acest lucru nu se schimbă din simplul motiv că devenim adulți. Poate că ne-am simțit așa chiar ieri. Cei de aceeași vârstă cu noi, părinții, frații și surorile, soții și soțiile, învățătorii, colegii de muncă, prietenii – toți aceștia pot spune și face lucruri care ne rănesc profund. Deseori fac acest lucru neintenționat. Dar uneori poate fi făcut intenționat. Și, în unele situații, ripostăm.

Faptul de a învăța să găsim, să simțim și să înțelegem valoarea noastră individuală indiferent de ceea ce cred sau spun alte persoane despre noi este esențială pentru bunăstarea noastră emoțională și spirituală de-a lungul întregii vieți. Când permitem cuvintelor, faptelor sau opiniilor altora despre noi să decidă ce simțim cu privire la noi înșine, devenim victime fragile, neștiind niciodată când simpatia cuiva față de noi se va transforma în dispreț.

Într-un mod asemănător, dacă ne bazăm valoarea doar pe propriile realizări și daruri vizibile, atunci ne îndreptăm spre eșec și dezamăgire imediat ce nu atingem așteptările și nu suntem cei mai buni.

Voi știți aceasta, dar cei dintre voi care se străduiesc cu acest lucru trebuie să-l audă deseori și trebuie să primească asigurarea cu privire la valoarea voastră infinită, care nu are nicio legătură cu reușitele voastre, ci este legată intrinsec de relația voastră cu Dumnezeu. Ce înseamnă infinit? Nelimitat, fără margini, fără sfârșit. Fiecare dintre voi are o valoare nelimitată, fără margini, fără sfârșit. Pentru cine? Pentru persoana care vă pune, metaforic vorbind, porecle la locul de joacă? Nu. Aveți o valoare nelimitată, fără margini, fără sfârșit pentru Tatăl vostru din Cer, Cel care vă cunoaște cel mai bine, indiferent de ce ar putea gândi sau spune oricine altcineva despre voi. Cugetați pentru un moment la frumusețea acelui adevăr și la liniștea pe care v-o aduce. Voi aveți „preț în ochii [Săi]”1.

Când cineva vă rănește sau aveți parte de orice tip de eșec, veniți în locul în care nu sunteți niciodată respinși și ridiculizați. Tatăl vostru din Cer vă iubește, indiferent cine sunteți, indiferent ce probleme aveți. Sunteți suficient de buni. Sunteți suficient de buni. El vă iubește așa cum sunteți, chiar aici, chiar acum, cu toate problemele voastre încurcate. Dar El vă iubește și suficient de mult, încât să nu vă lase să rămâneți așa cum sunteți aici acum. El are planuri mai mari pentru voi! Voi sunteți „moștenitori ai lui Dumnezeu, și împreună moștenitori cu Hristos”2, așa că trebuie să continuați să învățați să țineți poruncile, să faceți greșeli, să creșteți, să vă străduiți și să vă schimbați până ajungeți la potențialul vostru divin, mai buni și purificați – și, într-o zi, în eternitate, perfecți – prin harul lui Hristos.3

Dacă ne facem planuri pentru viața noastră, probabil că am plănui să avem o viață plină de fericire, succes și una relativ ușoară, poate cu câteva dificultăți minore pe care le-am putea birui fără prea mult efort. Cine vrea să aibă parte de eșec, probleme sau orice tip de pierderi sau suferințe? Cine vrea să facă lucruri grele? Dacă am duce viața pe care ne dorim s-o trăim, am fi întotdeauna acceptați la universitățile și școlile pe care ni le dorim, am avea locul de muncă pe care ni-l dorim și ne-am căsători cu sufletul nostru pereche perfect cu care nu ne-am certa niciodată. Nu ne-am strădui niciodată să îndeplinim o chemare în Biserică, toți cei dragi nouă ar rămâne pe deplin convertiți la Evanghelia lui Isus Hristos și toți cei cu care am împărtăși crezurile noastre s-ar boteza într-o săptămână. Mamele noastre nu s-ar îmbolnăvi de cancer, tații noștri nu ar mai pleca și frații și surorile noastre nu ar mai muri de tineri în accidente tragice. Nu am mai pierde bebeluși în timpul operațiilor la inimă și nu ar trebui să așteptăm niciodată timpul Domnului. Înțelegeți voi. Dar, în același timp, nu am dezvolta niciun nivel semnificativ de răbdare, compasiune, umilință, îndelungă răbdare, bunătate plină de iubire, îndurare, autodisciplină, altruism sau credință, speranță și caritate. Ne-am întoarce la Tatăl nostru din Cer în cam aceeași stare în care eram când am plecat din prezența Sa, pentru că nu am fi experimentat nimic care să necesite schimbare, creștere sau dependență completă de Dumnezeu.

Dar nu trăim viața ușoară pe care ne-am plănuit-o. Noi trăim viața pe care Dumnezeu a plănuit-o pentru ca noi să avem maximum de bucurie și progres. Deci, puteți fi siguri că dragostea infinită și blândă a lui Dumnezeu vă va invita să faceți schimbări în viața voastră prin experiențele pe care le aveți, atât cele bune, cât și cele rele. Dar El vă va invita întotdeauna să vă schimbați într-un mod plin de dragoste, încurajare și susținere. Nu dați ascultare glasurilor din capul vostru – care e posibil să fie acolo din copilăria voastră – care vă spun că nu vă puteți schimba, nu sunteți suficient de bun și veți eșua din nou. Ascultați, pur și simplu, șoaptele Spiritului Sfânt și „cuvântul plăcut al lui Dumnezeu… care vindecă sufletul rănit”4 care confirmă valoarea voastră individuală infinită și asigurarea lui Dumnezeu că puteți face aceste lucruri.

Când sunteți extenuați și simțiți că nu puteți să vedeți niciun lucru bun venind din toate eforturile de a trăi cu neprihănire, nu renunțați. Nu vă compromiteți visele și țelurile. Măriți-vă credința în faptul că se merită întotdeauna să așteptăm timpul Domnului.

Și, atunci când în viața voastră au loc lucruri îngrozitoare, dureroase, tragice și nu aveți idee cum veți supraviețui pe calea către propria voastră Ghetsimani, amintiți-vă că Hristos, Cel uns, a purtat deja suferințele voastre și a luat asupra Lui durerile voastre.5 El a fost zdrobit pentru fărădelegile voastre și prin rănile Lui sunteți tămăduiți.6 El știe, profund și personal, suferința pe care o îndurați. El este Primul Născut al Tatălui și este Cel care a îndurat primul toate suferințele voastre în totalitate, fie ele de natură psihică, fizică, emoțională sau spirituală. Nu vă îndoiți niciodată de promisiunile Sale de speranță și vindecare. Ați fost creați pentru a avea o existentă plină de bucurie și abundență. Valoarea voastră este infinită și așa este și dragostea lui Dumnezeu pentru voi.

Concluzie

Sunt entuziasmată să știu că îl veți asculta pe soțul meu. Vreau să știți – lucru relevant vârstei voastre și stadiului din viața voastră, acum când mergeți la întâlniri și vă căsătoriți – că acest bărbat pe care îl iubesc foarte mult a fost, în mod constant, bun cu mine în timpul celor 27 de ani ai noștri de căsătorie. El nu m-a făcut nici măcar o dată să mă simt neimportantă sau neiubită și nu a făcut niciodată vreo glumă pe seama mea. Sper să puteți învăța din acest lucru.

Doresc să-mi exprim credința vie în Hristos cel Viu, care este, cu adevărat „lumina, viața și speranța lumii. Calea Sa este drumul care duce la fericire în această viață și la viața eternă în lumea viitoare”7. Aceasta este Biserica Sa condusă de profetul Său.

În numele sacru, care aduce salvarea, al lui Isus Hristos, amin.