Faigalotu o le 2020
12christofferson


Filifiliga ma le Tautinoga

Faigalotu i le Lalolagi Atoa mo Talavou Matutua

12 Ianuari, 2020

Ou te faafetai i lo’u Tama Faalelagi mo le avanoa e mafuta ai ma outou i lenei po. Ma ou te fia faafetai i lo’u toalua ma faamaonia lana saunoaga. Ma se faafetai faapitoa i lenei aufaipese matagofie. O i latou o se isi faamaoniga o le taua o le inisitituti. Ou te fiafia i le inisitituti. Ou te faamoemoe tou te maua uma le avanoa e le gata ua lesitala, ae o loo auai ma le malosi i le Inisitituti. O se tasi lea o mea silisili tatou te faia i le Ekalesia. O le pese lea sa lagiina e le aufaipese i le taimi ua te’a, atonu e silafia e nisi o outou, o se viiga na tusia e Peresitene Russell M. Nelson. O ia e anaina upu, ma e oo mai le lagona ma le uunaiga i lo’u loto e pei ona ou talitonu e faapena ia te outou. Ma ou te faailoa atu ia te outou lona alofa ma lana faafeiloaiga. Ou te fia faaaofia ai foi se upu o le agaga faafetai ia Peresitene Astrid Tuminez ma taitai ma le au faigaulega o le Iunivesite o Iuta Valleu mo lo latou talimalo agalelei i lenei sauniga.

I nai tausaga ua mavae, sa ma o faatasi ai ma Elder L. Tom Perry i se tofiga i le Aai o Niu Ioka. A o ma i ai iina, sa ma asiasi ai i se sunako lauiloa i Brooklyn. O le sunako o se maota mamalu i totonu o se pitonuu sa avea, ma atonu o loo avea pea ma se tasi o fasifanua sili ona taugata o le eria. O le tamaitai sa auauna ai o se rapi o le aulotu Iutaia Toefaatulagaina iina, sa faafeiloaia ma le faaaloalo i ma’ua ma faamatamata i ma’ua i totonu o le maota lauiloa. I vaitaimi a o fou, sa avea o se fausaga matagofie, ae o le taimi nei sa manino lava le manaomia o se toefaafouga tele. Sa ta’u mai e le rapi ia i ma’ua, na faaitiitia le aofai o lana aulotu ma sa lē lava tupe e tausi ai le sunako ma ana polokalama, e aofia ai se a’oga ao.

A o matou talatalanoa pea, sa ia ta’ua i se faamatalaga faalauaitele, sa tuuto talavou matutua i lo latou tupuaga Iutaia, ae ua le iloa le mafuaaga, sa mumusu ai i latou e auai ma avea o ni tagata tuuto o le sunako. E ui i lena, sa masani ona latou fuafuaina ni gaoioiga faaagafesootai i lea fale. Sa avea o se nofoaga latou te potopoto ai, ma e masani ona latou faia ni foai e fesoasoani e totogi ai le tau o le faaaogaina o le fale, ae toalaiti lava na mananao pe sa naunau foi e avea ma tagata o le faalapotopotoga na tapuai iina.

Sa matou talanoaina ma Elder Perry ma le rapi pe aisea na faapea ai. Sa ia maitauina mai i a latou talanoaga ma le toatele o nei talavou matutua, o le toatele o i latou e nonofofua, latou te le’i faamuamuaina le lotu i o latou olaga. O isi sa le’i mananao lava e faia se tautinoga i lenei sunako po o se isi lava sunako. Sa tomanatu Elder Perry pe le o se faaaliga lauiloa lea (pe le leai) foi o le “FOMO”—fear of missing out (o le fefe ne’i misi mai se mea)—lea afai latou te tuuto atu i lenei mea, latou te ono misia se isi mea.

O le mataupu taua lenei ou te fia talanoa atu ai ia te outou i lenei afiafi—filifiliga ma le tautinoga.

Se’i o tatou amata vaavaai i le, “fefe ne’i misi mai se mea” lea i se tasi o itu, o se lagona tau talafeagai. I le tele e mafai ai, tatou te mananao uma lava e oo i mea sili ona lelei ma ausia filifiliga sili ona lelei i soo se tulaga o le olaga. Ae o le faatuai mo se taimi umi, ona faia se filifiliga po o se tautinoga ona e ono misia ai se isi mea, atonu e lelei atu, e le o se mea talafeagai la. O filifiliga uma lava e taofiaina isi avanoa: afai e te filifili e te alu i le galuega, po o le a’oga i le taeao, e le mafai ona e matamata i se ata tifaga i le Netflix i le taimi lava lea e tasi (pe mafai?); afai e te alu i le a’oga ma a’oa’o le faaenisinia o mamanu auala, o le a e misia le a’oa’oina o talaaga o le lalolagi, po o faatufugaga, po o le paiolo, po o se isi lava mea (sei vagana e te le aluese lava ma le a’oga); afai e te malaga i Āfu o Vitoria i Aferika i le taimi nei, e le mafai ona e malaga i se isi lava mea i le taimi lava e tasi, ma e ono misia ai isi nofoaga atonu e te fia asiasi i ai; afai e te filifili e auauna i se misiona, e te lafoaia le tele o gaoioiga faaagafesootai mo lena taimi; ma faapena ai lava. Ae vagana ua e faia se filifiliga ma tuuto atu i se ala faapitoa, o le a matuai le mautonu lava lou olaga, ma i le iuga, o le a e misia moni le tele o mea e sili ona lelei.

E pei ona mataua e lo’u toalua mai lea taimi i lea taimi, “E le mafai ona e mauaina mea uma—o fea la e te tuua ai?” E le mafai ona tatou maua mea uma e mananaia, ma e le mafai ona tatou faia mea uma e mananaia pe mata’ina e fai. E tusa lava pe faatapulaa au filifiliga mo na’o mea e “logoleleia pe tauleleia,”1 e le mafai lava ona e maua pe oo i mea uma. E matuai le lava lava le taimi, punaoa, po o le avanoa i soo se ola e tasi i le olaga nei. O lea la, e tatau ona tatou tuuto atu i ni filifiliga patino ma le iloa o le faia faapea, e alagatatau ai ona tatou lafoaia isi, e tusa lava po o le a lo latou lelei. E tatau foi ona tatou manatua o le umi ona faatuai o se filifiliga e mafai ona tupu mai ai se isi filifiliga.

O le faaipoipoga o se faataitaiga sili lea. O le filifilia o se paaga e toatasi, tatou te tuuesea uma ai isi. Ua fetalai mai le Alii, “Ia e alofa i lau avā ma lou loto atoa, ma ia e pipii atu ia te ia ae le o se isi.”2 Ona o le iuga o le filifiliga, e teena ai e nisi se tautinoga i se tagata latou te faamemelo i ai, se tagata latou te alolofa i ai ma o lē e mafai ona latou agai faatasi i luma i le fiafia ma faavavau, e popole faapea atonu o loo i ai se toalua e sili atu ona atoatoa i se isi mea, latou te le mananao e misi. Ou te manatua se alii talavou faapena i tausaga ua leva ou te masani ai, o lē na teenaina se paaga faaolioli e ese le lelei, ona sa manatu o ia na tele tele nifo faatutumu [o le teine]. O la’u tali i ai, ua e manao i se atoatoa e le o i ai, ma le isi mea, pe na e tu ea ma mafaufau e le o tāitāi foi ona e latalata oe ia i le avea ma se filifiliga atoatoa?

O se faatasiga lenei o talavou matutua. Mo le toatele o outou, o le faamamafa e i luga o le matua. Ua outou, pe o loo outou tulitulimatāgauina tiutetauave faatagata matua, ausiga a tagata matutua, ma saofaga a tagata matutua, e ese mai i le faatuai o le faatagata matua ma le tulitulimatagauina o le paaga tumau. I le sefulu tausaga ua mavae, sa saunoa ai se tusitala ma se tagata atamai o Charles Murray e faatatau i le uiga o “se olaga e lelei ona ola.” Fai mai a ia, “O loo ou talanoa e uiga i ituaiga o mea tatou te toe tepa i ai i tua pe a oo ina tatou toeaiina ma olomatutua, ma ia tatou filifili ia mafai ona tatou mitamita i tagata ua avea ai i tatou ma mea ua tatou faia.”3

Sa faamatala e Murray lona saunoa atu i se aofia i Zurich e uiga i le faamalieina loloto lea e sau mai se olaga e lelei ona ola. Na ia fai mai, “Ina ua uma le lauga, sa oo mai nai tagata o le toaluasefulu ma ona tupu o le aofia ma fai mai manino o le faaupuga, ‘o se olaga e lelei ona ola’ sa le’i i ai se uiga mo i latou. Sa latou maua se taimi maoae ma o latou paaga feusuai o loo i ai, ma se BMW fou ma se fale mo tafaoga i Majorca, ma sa leai ni pūpū na vaaia i o latou olaga sa manaomia ona faatutumu. Fai mai Murray, “Sa ese lava le faalogo atu o fai mai sa’o i o’u foliga, ae sa le’i faate’ia ai. … O lena ituaiga mafaufauga e tai faapenei: O tagata ola o se faaputuga o vailaau e ki faaola ma, a mavae se taimi, ona tapē lea. O le faamoemoega o le olaga o le faapasi malie o le taimi i le faafiafiaina e mafai ai.”4

I le faaiuga o lana saunoaga, sa faia ai e Murray le faamatalaga manino lenei: “O le atamai faaletagata soifua ua loa ona malamalama i ai e faapea, o se olaga e lelei ona ola e manaomia ai le fegalegaleai ma i latou o siomia i tatou.”5 E malamalama tagata matutua moni i lenei mea. Latou te iloa o le tuinanau faaletagata e le aoga e fai ma taulaiga o le olaga, ma e le mafai ona lava lea e fai ai ma faamoemoega o le olaga. O lenei upumoni ua faavae ai poloaiga sili e lua: ia alofa i le Atua ma lou loto atoa, agaga atoa, ma le loto atoa, ma ia alofa i lou tuaoi ia pei o oe lava ia te oe.6 E pei ona fetalai Iesu, “O na poloaiga e lua ua autu ai le tulafono uma ma le au perofeta.”7 O le feagaiga o le talalelei,8 faatasi ma lona folafolaga o le ola e faavavau, ua taoto lea i luga o nei poloaiga sili e lua i le faasologa o mea e faamuamua e pei ona tuuina mai: muamua ma le lua. O le faamaoni i nei poloaiga sili e lua e faamatala ai se olaga e lelei ona ola ma le uiga o le avea ma se tagata matua.

I le iuga, e leai se auala e lē faaitu’au ma lē tuuto e mulimuli ai, o le mea sili ai, pe a oo mai i mea e i ai taunuuga e faavavau. Sa faailoa e Alema lenei manatu ina ua ia aoao mai o Keriso, o le Leoleo Mamoe Lelei, ua valaau mai ia i tatou e mulimuli atu ia te Ia i le ala o le avea ma soo ma le fiafia:

“Faauta, ou te fai atu ia te outou, o loo valaau mai le leoleo mamoe lelei ia te outou; ioe, ma o lona lava suafa ua ia valaauina ai outou, o le suafa lava lea o Keriso; ma afai tou te lē faalogo i le siufofoga o le leoleo mamoe lelei, i le suafa lea ua valaauina ai outou, faauta, e lē o outou o ni mamoe a le leoleo mamoe lelei.

“Ma o lenei afai e lē o outou o ni mamoe a le leoleo mamoe lelei, o le lafu a ai outou? Faauta, ou te fai atu ia te outou, o le tiapolo lava o lo outou leoleo mamoe lea, ma o outou o lana lafu; ma o lenei, o ai e mafai ona ia faafitia lenei mea?”9

Ua aoao mai e Alema le mea moni e faapea, e na’o le lua lava filifiliga, ma ua na’o Keriso lava le filifiliga lelei. Afai e te le o filifilia Keriso, ua otometi lava ona e mulimuli i se atua sese, o se auala sese e tau moni atu ma iu i le faanoanoa e faavavau, o le mea moni lava lena. O lea la, vagana o e mulimuli i le Faaola, ua e teena o Ia.10

O le iloa ai o lenei mea, e le tatau la ona tatou lagona le musuā e tuuto atu i le Alii ma saili ia tasi ma Ia. E pei ona sa Ia tatalo i le Tausamaaga Mulimuli mo Ana aposetolo ma i latou uma o le a talitonu i a latou upu, “Ina ia tasi i latou uma; faapei o oe le Tama o i totonu ia te au, o a’u foi o i totonu ia te oe, ina ia tasi i latou i totonu ia te i taua.”11 Pe le o le tulaga ea lena tatou te fia i ai? Aisea la e faatuai ai le tuuto atu atoatoa ma le lē faatapulaaina? Aisea e le fia aveina ai Lana amo i o tatou luga, ae ua iloa e “avegofie [lana] amo, o [lana] avega foi e mamā ia”?12

Fefe i le Toilalo

O le taliga o la’u lava fesili, e mafai ona ou iloa ai, e ui lava i le talafeagai ma aioiga a le Agaga a o taumafai mai ia i tatou, e i ai ni mafuaaga se lua e ono lagona ai lava e se tasi le musuā. O le tasi, o se popolega e uiga i lo tatou gafatia e tausia ai se tautinoga tele faapena. Mata e mafai moni ona tatou mulimulitai i ai, ma pe le sili ai ona aua ne’i o tatou tuuto atu pe afai o le a tatou toilalo?

O se atugaluga malamalama lea, ae i le tali atu, ou te faapea atu i se lagona sili ona taua, o lena ua e uia lena alalaupapa. A o i ai i le muai olaga, sa e filifili ai e talia le ata o le faaolataga ma le faaeaga, ua sauniaina e le Tama ma lagolagoina e le Alo, sa e filifilia Keriso. O lou fanau mai faaletino o se molimau i le mea moni e faapea, ua uma ona e tautino atu. Sa e tausia lou “esetete muamua,”13 ma o le fesili la, pe o le a e tausia lena tautinoga i lenei “esetete lona lua” ma “faaopoopo i luga o o [tou] ulu le mamalu e faavavau ma faavavau lava”?14 E le tatau ona tatou fefefe e toe faamautu atu la tatou tautinoga i le muai olaga, ae maise lava pe a tatou mafaufau i le leaga o le isi filifiliga.

Ma e le tatau ona tatou ola i le fefefe i le toilalo. E le o tuua na o i tatou. E le faapea e le o i ai so tatou fesoasoani. Soo se tasi e tuuto moni ia Keriso, i le avea atoatoa ma soo, e le mafai ona toilalo. Afai ua noatia i tatou ia te Ia o lē na afio ifo i lalo o mea uma, o lē na manumalo i mea uma, ma lē ua i ai nei le mana uma, e le mafai ona tatou toilalo.15 O lo tatou Tama Faalelagi ma le Faaola e le o ni tagata e na ona matau mai ma le le naunau e fia iloa pe o le a tatou manuia pe leai. E mafai ona outou vaai faalemafaufau ia i laua o vaavaai mai mai le lagi ma faapea ane, “Sei vaai ia Samu. Sa sasi i le taimi ua fano na feagai ai ma se tulaga faapea, ma ou te matea o le a ia toe faia foi,” po o le “E, vaai foi. Ua tuu e le uo a Sandra o ia i se tulaga faigata tele. O le a mata’ina le vaavaai pe mafai ona ia aluese mai i lenei mea.” Ioe, e faavalevalea lena mea. O loo aofia ma le mataalia i Laua i le tatou itu, i le tuuina mai pea o le fesoasoani, taiala, ma punaoa, ma atonu o le a tuuina mai ia i tatou mea e tele atu pe afai o le a tatou taliaina.

Sa ou fai atu muamua, a tatou faamamalu i feagaiga e noatia ai i tatou ia Keriso ma Lona mana, e le mafai ona tatou toilalo. E moni lena mea i le iuga, ae ou te faailoa atu e i ai taimi, tatou te oo uma ai i le toilalo—o a tatou lava measese ma agasala, ma o nisi taimi o le aafiaga e oo ia i tatou mai measese ma agasala a isi. Ae faatasi ai ma meaalofa o le salamo ma le faamagalo atu, o nei toilaloga ma faaletonu uma, e le tumau. E leai ma se tasi o na mea e mafai ona faoa le ola e faavavau mai ia i tatou vagana ua tatou faavaivai. Aisea? Aua a tatou faia mea tatou te mafaia e toe faaleleia ai, tatou te maua le alofa tunoa o Keriso e toe foia ma faaleleia ai soo se mea e le mafai ona tatou faia. Ia manatua, o le mana togiola po o le alofa tunoa o Keriso e le gata ina aveesea ai le ta’usalaga o le agasala ma sese, ae na te faapaia foi ma faia i tatou o ni tagata paia, e mafai ona ola i le afioaga o le Atua.16

Ia, ou te le o fai atu o nei mea uma e faigofie. Ua tatou iloa lelei uma lava, ua tumu le olaga i tauiviga ma nisi o mea e sili ona faigata, e oo lava i mala. Ma o le avea ma se soo faamaoni o Iesu Keriso, e faigofie atu le talanoaina nai lo o le faatinoina. Sa le’i faigofie foi ia Iesu ona avea ma se soo o Lona Tama ma ia inu i Lana “ipu oona.”17 Ae sa Ia faia, ma ua Ia silafia le ala e fesoasoani mai ai ia i tatou ia savavali ma le manuia i le ala o le avea ma soo. Ma le isi, ua i ai i le Faaola le mana ma le naunau e fesoasoani mai. O le a mafuta o Ia ma i tatou faatasi ma le tele o le fesoasoani tatou te manaomia ma po o le a foi le umi e manaomia ai. Ua fetalai mai o Ia, “Ioe, ma o le tele o taimi e salamo ai lo’u nuu Ou te faamagalo ai i latou ia latou solitulafono faasaga mai ia te a’u”18 O le fefe i le toilalo e le o se mafuaaga lea e le faia ai se tautinoga atoa ma mae’a ia Keriso. Ia faaauau pea ona salamo ma fai le mea sili e te mafaia ina ia lelei ai—o le a lava lena.

Taulaga

E mafai ona ou mafaufau i se isi mafuaaga e ono musuā ai se tagata e tali i le valaau a le Leoleo Mamoe Lelei ma auai i Lana lafu: o le fefe i le ositaulagaina o mea e talafeagai. Tou te manatua uma le taulealea sa fesili ia Iesu, ma le faamaoni atoa, “Se a se mea o toe ou te le’i faia?” ou te agavaa ai mo le ola e faavavau.19 Fai mai Mareko, “Ua silasila atu Iesu ia te ia, ua alofa atu ia te ia” [Ou te manatu e taua tele lena], “ua fetalai atu foi ia te ia, E tasi le mea e le o ia te oe : Ina alu ia, faatau atu au mea uma, ma avatu i e ua matitiva, ona e maua lea o le oa i le lagi: i le ē sau ai, ma ave le satauro, a e mulimuli mai ia te au.”20 Tou te manatua le tali: “Ona faanoanoa lea o ia ona o lea upu, ua aluese foi ma le tiga: aua ua tele ana oloa.”21

Ou te faamoemoe i le mafaufau ai i lenei mea, na suia ai le loto o lea taulealea mauoa ma talia mulimuli ane ai le valaaulia a le Faaola. I soo se itu, ua tatou iloa uma lava, o le tuuto atu ia Keriso o le a aofia ai le ositaulaga. O le tasi o mea e ao ona ositaulagaina o le “fefe lea nei misi mai se mea” aua ua tatou iloa, o le mea moni o le a tatou misi mai i le tele o mea. E tele filifiliga o le olaga e le fetaui ma le avea ma soo, ma e faapena foi ona tele mea lelei e ono le mafai ona maua ona o manaoga e faia e le avea ma soo i o tatou taimi ma punaoa, mo mea e lelei atu pe silisili atu ona lelei.

O le taulealea naunautai sa fesili atu i le Faaola, “Se a se mea o toe ou te lei faia?” ua maliu. Po o a lava oa sa ia te ia, atonu ua le o toe i ai, ma i soo se tulaga, e le o ia te ia, pe o aogā foi ia te ia na mea. I le tele o se ositaulaga atonu sa manino ia te ia i lena taimi, pe sa i ai sana filifiliga lelei atu nai lo o le taliaina o le valaaulia a le Matai? Pe sa i ai se mea sa ia te ia pe atonu sa ia maua i ana oa e faatusalia i le mea na ofo mulimuli atu e le Alii ia te ia? Ua tatou iloa, o soo se mea e fai mai ai le Faaola ia i tatou, e aofia ai o tatou lava ola, e itiiti pe a faatusa i le faaeaga. E le mafai foi ona tatou mafaufauina, “O mea e lei vaaia e mata, e lei lagona foi e taliga, e lei oo foi i le loto o se tagata, o mea ia ua saunia e le Atua mo i latou o e alofa ia te ia.”22

Nai lo o le fefe i osigataulaga o le avea ma soo, e tatau ona tatou talia le avanoa e tuputupu ae ai i le mana faaleagaga, e oo ai i le olioli loloto, ma ia maua, e i tatou uma taitoatasi, le uiga moni i lo tatou olaga. O le ositaulaga, ae maise lava o le ositaulaga i le faamoemoe o Keriso, e faaalia ai le ogaoga—o le a tatou tausia moni lava poloaiga sili e lua ia alofa i le Atua ma le tuaoi. O le ositaulaga o lona uiga, o le a tatou faia moni lava ni mea lelei i le lalolagi.

O le alofa i lo tatou Tama Faalelagi ma Lona Alo Pele ma le loto, manatu, mafaufau, ma le malosi atoa e faamautu ai i o tatou loto, po o ā ituaiga tagata ma po o ai foi i tatou. O lena mea e tuuina mai ai ia i tatou se ituaiga o puipuiga lea e mafai ai ona tatou taofia le taulai atu mo na’o i tatou lava ae ia tulimatai atu i luma, ia vaai moni atu i isi—i o latou manaoga ma le mea moni o loo latou faafesaga’i, faatasi ma se manao ia malamalama ma fesoasoani atu ia i latou. I le faataoto i le Samaria Agalelei sa iloa atu e le faitaulaga ma le sa Levi le tagata malaga na manu’a i tafā ala, ae la te le’i iloa moni atu o ia. Sa na’o le Samaria sa iloa moni le tagata ese na manu’a, ma o se taunuuga, “ona mutimutivale lea o lona alofa, ua alu atu, ma nonoa i ona manu’a.”23 E toatele o loo lagonaina le tuua toatasi faifaipea. E mautinoa lava e mafai e a tatou osigataulaga ona faia se eseesega.

Tautinoga

O le tautinoga autu e mautinoa ai le olioli iinei ma le faavavau, o le tuuto atu lea i le Atua lo tatou Tama e Faavavau ma Lona Alo, le Alii o Iesu Keriso. I le Ominae tatou te maua ai le augani mamana lenei:

“Ou te manao ia outou o mai ia Keriso, o lē o le Paia e Toatasi o Isaraelu, ma taumamafa i lana olataga, ma le mana o lana togiola. Ioe, o mai ia te ia, ma tuu atu o outou agaga atoa e fai ma taulaga ia te ia, ma anapopogi ma tatalo pea e lē aunoa, ma tutumau e oo i le gataaga; ma e pei ona soifua le Alii, o le a faaolaina outou.”24

Na faamatalaina se tala e uiga i se tamā sa faamoe si ona atalii laitiiti, ma a’o aluese o ia mai le potumoe sa ia faalogoina se pa’ō. O le toe foi atu i ai, sa ia vaaia ai lona atalii i luga o le fola, ma fesili atu pe na faapefea ona pa’ū ese mai le moega. Sa tali le tamaitiiti, “Ou te le’i sōsō tele i totonu.” Ia mautinoa i lou tuuto atu i le Atua ia e sōsō tele i totonu.

O oe o se vaega o le tino o Keriso.25 E te auai ai. Ia tuuto atoa i ai, ia tuuina atu ma talia ma le saoloto. Ia vaai moni ia i latou o siomia oe ma ia iloa atu ina ia avea lou olaga ola lelei o se olaga o le auaunaga, faamanuiaga, ma le faamalieina. O se olaga e faamanuiaina ma faapaiaina e le Faaola o Le ua faatoilaloina mea uma ma e ona le alofa tunoa o le a e faatoilalo ai foi mea uma.

O le konaseti o le Aso Paionia i le taumafanafana ua tuanai a le Aufaipese a le Tapeneko ma le Aufaili i le Lotoa o le Malumalu, na pese ai le tamaitai pese lauiloa Nouei o Sissel. O le aumaimoa, na aofia ai ma a’u, sa matuai faagaeetia lava i lana lagiga faaaloalo o le pese na faaigoaina “Slow Down” na faapea ona manatua ai le mau mai le Salamo, “[Ia filemu], ma ia outou iloa o a’u lava o le Atua.”26

Ou te fia faaalia le vitio o le puega o le pese a Sissel i lena faamoemoe, ma a’o outou faalogologo, ou te talosaga atu e mafaufau loloto i le savali ina ia mafai ona i ai lo tatou faalagolago atoa i le Atua ma i Lona alofa ofoofogia ma le naunautai e faamanuia ma tausia i tatou, e tusa lava po o le a lava le mea e tupu. Ma ia mafaufau loloto i le paia o le tuuto atu o lou ola ma oe lava ia te Ia, e tusa lava po o le a le mea e tupu.

I le lotolotoi o lo’u lē mautonu

I le taimi e matuā manaomia ai

Pe a le manino tele lo’u mafaufau

E oo mai se leo lemū

Faalemū, faalemū, ia filemu

Ia filemu ma faatali, i le Agaga o le Alii

Faalemū ma lagona Lona siufofoga

Ma iloa o Ia o le Atua

I le taimi o faigata

Pe a ou lagona le lē mautinoa

Pe a lofituina a’u

E oo mai se leo lemū e matuā filemu, matuā mamā

Faalemū, faalemū, ia filemu, lo’u atalii

Ia filemu ma faatali, i le Agaga o le Alii

Faalemū ma lagona Lona siufofoga

Ma iloa o Ia o le Atua

Ma iloa o Ia o le Atua27

Alu lemu. Ia fai lau faaiuga ma teufatu i lou loto e te filifilia le Atua. Sue se taimi paganoa pe a mafai ona e tootuli i se nofoaga paganoa ma fai atu i lou Tama Faalelagi, i le suafa o Iesu Keriso, e a Ia oe, ua e tuuto atu, i le tino ma le agaga, ia te Ia, Lona Alo, ma le ala o le talalelei. Ona mulimuli lea i le mea e taitai atu i ai e Ia, i le taimi nei ma aso uma o totoe o lou olaga. Aua le toe musuā pe taofiofi, ae ia ola loa i lou faamoemoega ma le misiona i le olaga. E puupuu lava le olaga lenei. Ia faitaulia le taimi lenei ina ia avea lou faavavau ma se olioliga atoatoa, ae le o le faanoanoa. E te le o lagona ea le fai atu o le Agaga ia te oe, e sa’o lenei mea? Ia agai loa i luma ma le talitonuga maumaututu.

Ou te folafola atu ia te outou, o taui a le Alii mo lou tuuina atu o mea uma, o mea uma ia e na te tuuina atu ia te oe, “le fua lelei, e lolomi ma luluina e tumu ma solo i tua.”28 O le moni o Lona toetu o le faamaoniga lea o loo ia te Ia le mana uma, e mafai ona Ia faia mea ua Ia folafola mai, ma e faia lava e Ia. O Ia o le ola, ma ua afio mai o Ia ina ia mafai ona tatou maua le ola ma “ia maua atili ai lava”.29 Ou te fai atu ia te outou o se tasi ua iloa o Iesu Keriso o le Togiola toetu. O lena mea moni ua faia ai le eseesega atoa i le lalolagi ma le faavavau. Ou te ofoina atu ia te outou Ana faamanuiaga ma la’u molimau, i le suafa o Iesu Keriso, amene.

Lolomi