Înfruntarea încercărilor legate de viață și credință
Adunare de devoțiune pentru tinerii adulți din întreaga lume
Duminică, 19 noiembrie 2023
Vârstnicul Quentin L. Cook: În timp ce Mary și cu mine am trecut în revistă întrebarea despre înfruntarea încercărilor legate de viață și credință, am recunoscut că fiecare generație se confruntă cu circumstanțe care pot duce la o încercare a credinței ei. Când cercetăm scripturile și vedem lucrările lui Dumnezeu printre copiii Săi, ies în evidență două subiecte.
Primul, deoarece există opoziție în toate lucrurile și există un dușman care nu dorește ca noi să avem credință în Dumnezeu, fiecare generație trebuie să descopere și să obțină propria cunoaștere și mărturie despre Dumnezeu.
Al doilea, fiecare generație trebuie să înțeleagă cine este și care este identitatea ei eternă. Ambele sunt greu de înțeles, deoarece dușmanul nu dorește să aveți o înțelegere clară despre Dumnezeu Tatăl și Isus Hristos și despre planul fericirii întocmit de Ei pentru voi și cine sunteți în relație cu Ei.
În anii 1960, Mary și cu mine eram tineri adulți. Absolvisem Facultatea de Drept la Stanford și începusem să practic dreptul. Mary terminase studiile universitare la Stanford și era tânără mamă. Încercările legate de viață și credință și zarva din societate au fost diferite, totuși, foarte asemănătoare cu cele cu care se confruntă tinerii adulți astăzi.
Mary, care au fost câteva dintre încercările care au existat la acea vreme?
Sora Mary Cook: Consumul de droguri era încurajat pe scară largă, mai ales în zona Golfului San Francisco, unde locuiam. Revoltele și protestele uriașe legate de problemele de natură socială erau obișnuite. Participarea Statelor Unite la conflictul din Vietnam nu era foarte susținută și protestele studenților paralizau universitățile. Și, la nivel personal pentru mine, în loc de muzica melodioasă tradițională în care partenerii unui cuplu se uitau unul la altul când dansau, muzica se schimbase. Avea un ritm puternic și era foarte zgomotoasă – iar oamenii dansau separat.
În întreaga lume, unele dintre aceste încercări și multe altele au fost deseori folosite pentru a ataca religia în general și credința în Dumnezeu.
Vârstnicul Cook: În data de 8 aprilie 1966, revista Time, care avea un mare număr de cititori la acea vreme, a ales să prezinte pe copertă o poveste care avea acest titlu provocator și lipsit de respect: „A murit Dumnezeu?”.
În scrisoarea de deschidere a redactorului revistei, el a menționat că ideea a venit din cauza „îngrijorării crescânde a teologilor cu privire la Dumnezeu și lumea din ce în ce mai laică de la mijlocul anilor 1960”1. În esență, articolul era, în primul rând, laic și nu acoperea religia sau credința într-un mod satisfăcător.2
Desigur, întrebările despre credință nu existau doar în anii 1960 sau astăzi. Ele au fost întotdeauna prezente. Când apostolul Pavel a vizitat Atena, a încercat să propovăduiască despre învierea lui Isus Hristos. Citim despre eforturile sale în Faptele apostolilor: „Căci toți atenienii și străinii, care stăteau în Atena, nu-și petreceau vremea cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou”3.
Nu sună aceasta la fel ca lumea rețelelor de socializare din zilele noastre?
Când mulțimea și-a dat seama de natura religioasă simplă, bazată pe credință a mesajului lui Pavel, inclusiv mărturia lui despre Isus Hristos, l-a respins.
Pe lângă credința în Dumnezeu, neliniștea cu privire la adevărata noastră identitate a fost, de asemenea, pusă la încercare de-a lungul istoriei consemnate. Nu intenționăm să abordăm toate problemele legate de identitate în lumea de astăzi. Dar răspunsul a fost mereu același. Noi suntem copii de spirit ai Aceluiași Tată Ceresc iubitor. Președintele Russell M. Nelson a abordat această identitate într-un mod puternic. Dânsul a subliniat trei atribute de identificare trainice: „copil al lui Dumnezeu”, „copil al legământului” și „ucenic al lui Isus Hristos”4.
Ne-a încurajat, de asemenea, să nu ne etichetăm pe noi înșine sau să-i etichetăm pe alții. Multe dintre problemele cu care ne confruntăm ar fi rezolvate dacă am recunoaște că suntem copii ai unui Tată Ceresc iubitor.
Cei care doresc să distrugă credința afirmă adesea că nu mai este relevantă. Ei doresc, în mod greșit, să înlocuiască revelațiile și poruncile date de Dumnezeu în ceea ce privește problemele sociale de actualitate cu preferințe personale. Ei presupun și afirmă că mulți oameni au aceleași preferințe de natură socială și nu mai sunt membri credincioși.
Să știți că tinerii și tinerii adulți nu sunt mai puțin activi și nu părăsesc Biserica într-un număr mai mare decât în trecut, așa cum s-a raportat la scară largă. Numărul de misionari chemați să slujească a crescut considerabil. Procentajul participării la adunările Bisericii al generației care se ridică arată o tendință crescătoare continuă.5. Mai mult, numărul tinerilor adulți care participă la institut a crescut.
Vă rog să înțelegeți că nu îi critic pe cei care au îndoieli; totuși, sugerez că modul în care le înfruntați este important. Răspunsul la această încercare este Evanghelia lui Isus Hristos. Vă promit: dacă veți citi cu credință din scripturi, vă veți ruga și veți fi supuși principiilor religioase în viața voastră, veți găsi, în timp, răspunsuri la întrebările voastre și veți rezolva îndoieli care pot apărea din când în când.
Una dintre relatările mele scripturale preferate se găsește în Evanghelia după Marcu și este despre tatăl care dorea ca fiul său să fie izbăvit de un spirit rău. În relatarea scripturală, Salvatorul l-a întrebat, în esență, pe tată dacă el credea că fiul lui putea fi vindecat. Tatăl, cu lacrimi în ochi, a spus: „Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!”6. Acest lucru a fost acceptat de Domnul și El a mustrat spiritul și l-a vindecat pe fiu.
Lecția este să nu lăsăm îndoielile sau necredința să ne învingă credința. Studiul sârguincios al scripturilor, rugăciunea sinceră, respectarea cu conștiinciozitate a principiilor religioase și urmarea sfatului profetului Domnului vă vor permite să biruiți încercările legate de credință.