Dragostea și sentimentul de apartenență
Adunare de devoțiune pentru tinerii adulți din întreaga lume
Duminică, 19 noiembrie 2023
Vârstnicul Quentin L. Cook: Întrebarea despre dragoste și sentimentul de apartenență este strâns legată de înfruntarea încercărilor legate de viață și credință. Mary, dorești să răspunzi la această întrebare importantă?
Sora Mary Cook: Noi, toți, suntem copii ai lui Dumnezeu și facem parte din biserica restaurată a Domnului, Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Oricare ar fi situațiile noastre diferite, noi toți facem parte din ea.
Este clar în scripturi că Dumnezeu îi iubește pe toți copiii Săi de spirit și că toți sunt egali în fața lui Dumnezeu și toți fac parte din Biserica Sa.
În 2 Nefi 26:33, citim, în parte: „El îi cheamă pe ei toți să vină la El și să ia parte la bunătatea Sa; și El nu respinge pe nimeni dintre cei care vin la El, negri și albi, sclavi și liberi, bărbați și femei… și toți sunt egali în fața lui Dumnezeu”.
Deoarece suntem cu toții copii de spirit ai lui Dumnezeu, avem o identitate spirituală și cântăm aceasta în „Copil al Domnului”1.
Cu ani în urmă, când locuiam în zona golfului California, tineri adulți și tineri mai în vârstă au cântat și au participat la un spectacol prilejuit de dedicarea Templului Oakland, California, intitulat „Și s-a întâmplat”. Un cântec era despre identitatea noastră spirituală. Se numea „Cine sunt eu?”. Acesta adresează întrebările: „De ce suntem aici?” și „Unde mergem?”.
Cântecul se termină cu acest răspuns puternic:
Acesta sunt eu.
Spiritul meu a trăit în prezența Tatălui Meu înainte ca pământul să fie creat.
Am ales calea pe care să o urmez când prima mea stare s-a încheiat.
Eu am venit pe pământ pentru un trup creat ca al Tatălui meu,
Să-mi unesc spiritul și trupul pentru a-mi face sufletul divin.
Acesta sunt eu.
Sunt un copil al Tatălui meu… din Cer.
Acesta sunt eu…
Eu sunt un copil al lui Dumnezeu.
Toți cei care au participat au avut o mărturie de la Spirit că ceea ce cântau era adevărat.
Vârstnicul Cook: Luna trecută, Mary și cu mine eram în Efes, în Turcia, împreună cu conducători ai misiunilor din cea mai mare parte a Europei. Apostolul Pavel a trăit și a propovăduit acolo. Una dintre epistolele sale către efeseni conține o declarație puternică: „Așadar, voi nu mai sunteți nici străini, nici oaspeți ai casei, ci sunteți împreună cetățeni cu sfinții, oameni din casa lui Dumnezeu”2.
Cu toții facem parte din ea!
Sora Cook: A. A. Milne a scris o carte despre un urs auriu, căruia îi place mult mierea, numit Winnie-the-Pooh.
La o plimbare cu prietenul său, Piglet, acesta îl întreabă pe Pooh: „Cum scrii dragoste?”. Pooh răspunde: „Nu o scrii pe litere. Pur și simplu o simți”.
În aplicația pentru studiul scripturilor Biblioteca Evangheliei, la prezentarea generală pentru „Love (Dragoste)”, citim: „Dragostea este un sentiment de devotament, preocupare și afecțiune profunde. Cel mai mare exemplu al dragostei lui Dumnezeu pentru copiii Săi este manifestat prin ispășirea infinită a lui Isus Hristos. Dragostea față de Dumnezeu și față de semeni este o caracteristică a ucenicilor lui Isus Hristos”3.
În Ioan 3:16 citim: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viață veșnică”.
Când Isus Hristos a venit pe acest pământ la jumătatea timpului, El ne-a învățat:
„«Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău».
Aceasta este cea dintâi, și cea mai mare poruncă.
Iar a doua, asemenea ei, este: «Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți»”4.
Ne arătăm dragostea față de Dumnezeu Tatăl și de Isus Hristos ținând poruncile Lor. Aceasta este lucrarea noastră.
Ne arătăm dragostea față de toți copiii lui Dumnezeu slujindu-le și trăind în mod activ potrivit Evangheliei – făcând muncă misionară pe măsură ce îi iubim pe alții, le împărtășim Evanghelia și îi invităm să „vină la Hristos”. Ne arătăm dragostea față de familie ținând legămintele noastre din templu și făcând muncă în templu pentru strămoșii noștri.
Acum, fiți sinceri cu voi înșivă. Întrebați-vă: arată faptele mele dragostea mea față de Tatăl Ceresc și Isus Hristos? Îi ajut pe alții din jurul meu să creadă? Dacă aș fi acuzat că sunt creștin, ar fi suficiente dovezi pentru a mă condamna?
În poemul „Outwitted”, de Edwin Markham, citim:
A desenat un cerc din care m-a exclus –
Eretic, rebel, nesupus.
Dar Dragostea și cu mine am fost isteți și-am câștigat:
Am desenat un cerc în care l-am luat!
Să fim ucenici adevărați și împăciuitori. Fie ca dragostea pură a lui Hristos să sălășluiască în inimile noastre pe măsură ce arătăm prin faptele noastre dragostea noastră față de Dumnezeu și Fiul Său Preaiubit, Isus Hristos.
Vârstnicul Cook: I-am rugat pe vârstnicul și sora Gilbert să răspundă la următoarele două întrebări.
Prima, cum putem îmbunătăți planificarea vieții și echilibrul în viață? Și, a doua, cum susținem adevărul în aceste vremuri complexe?