Ne ducem pe rând la Biserică
„Când vii acasă, să-mi spui ce cântece ați cântat la Societatea Primară”, a spus Jenny.
„O voi face!”, a spus sora ei, Miriam, în timp ce se încălța.
Nu toți membrii familiei lui Jenny se pot duce la biserică în fiecare duminică. Familia lui Jenny este formată din șase persoane. Dar mama avea bani pentru a cumpăra doar două bilete de autobuz în fiecare săptămână. Așadar, trebuiau să se ducă pe rând, cu autobuzul, la biserică.
Jenny își dorea să se poată duce în fiecare săptămână. Îi plăcea să învețe despre Isus Hristos. Îi plăcea să cânte la Societatea Primară. Dorea să-și vadă prietenii. Mai mult decât orice, dorea să simtă căldura și fericirea de care avea mereu parte la biserică. Dar, astăzi, a trebuit să stea acasă.
„Este timpul să plecăm.” Mama i-a îmbrățișat de rămas bun pe Jenny, pe fratele și pe surorile ei.
Jenny a încercat să zâmbească în timp ce Miriam și mama plecau. Dar, a simțit un nod în gât în timp ce le vedea îndepărtându-se. Mi-aș dori să fie rândul meu să merg, și-a spus Jenny. Era mereu greu să stea acasă.
„Vrei să colorăm?” Marco, fratele mai mic al lui Jenny, ținea în mâini câteva creioane colorate și foi.
Jenny a dat din cap în sens afirmativ.
În următoarele câteva ore, Jenny a citit istorisiri și a colorat cu Marco și surorile lor mai mari. A fost distractiv, dar Jenny a continuat să se gândească la biserică. Oare învățau ei acum cântece noi la Societatea Primară? Despre ce a fost lecția de astăzi?
În cele din urmă, Jenny a auzit ușa de la intrare deschizându-se. Mama și Miriam au sosit acasă!
„Mama! Miriam!” Jenny s-a dus în fugă la ușă și le-a îmbrățișat.
Mama și-a pus geanta jos. „Haideți să vorbim despre ce am învățat la biserică.”
Toată lumea s-a așezat împreună. Mama a scos micuța carte de imnuri pe care o ținea în geanta ei. Membrii familiei lui Jenny au cântat „Familiile pot fi împreună, azi și mereu”. Ea știa toate cuvintele.
Apoi, Jenny a întrebat-o pe Miriam despre Societatea Primară. Miriam și-a deschis Cartea lui Mormon și a scos o foaie de hârtie împăturită. A ținut-o sus, ca toată lumea s-o poată vedea. Era un desen cu Isus pe care ea l-a colorat împreună cu unii dintre copii.
„Am colorat un desen și am cântat «Eu încerc să fiu ca Isus». Apoi, am vorbit despre cum poate Isus să ajute pe toată lumea.”
„Și noi am vorbit despre aceasta la Societatea de Alinare”, a spus mama. „Isus Hristos ne poate ajuta când suntem speriați sau singuri.” Mama a scos o foaie de hârtie din geanta ei. „Învățătoarea a dat tuturor acest citat al profetului. «Când alegeți să fiți de partea Domnului, nu sunteți niciodată singuri.»*”
„Chiar și aici, acasă!”, a spus Jenny.
Mama a zâmbit. „Chiar și acasă. Îl putem simți mereu pe Salvator aproape de noi.”
Jenny a zâmbit larg. Ea nu putea să meargă la biserică în fiecare săptămână. Dar se putea simți aproape de Isus acasă. Și își aștepta cu entuziasm rândul să meargă, în curând, din nou la biserică.
Ilustrații de Laura Catrinella