Dumnezeu în mijlocul nostru
Dumnezeu este în mijlocul nostru – și este implicat Personal în viața noastră și Își îndrumă, în mod activ, copiii.
De-a lungul timpului, Dumnezeu a vorbit prin intermediul slujitorilor Săi, profeții.1 În această dimineață, am avut privilegiul să-l ascultăm pe profetul lui Dumnezeu vorbind întregii lumi. Președinte Nelson, vă iubim și încurajez toți oamenii de pretutindeni să studieze cuvintele dumneavoastră și să le dea ascultare.
Înainte de a împlini vârsta de 12 ani, familia noastră fusese obligată de două ori să fugă de acasă și să o ia de la capăt în mijlocul haosului, temerii și incertitudinilor cauzate de război și diviziune politică. A fost o perioadă de neliniște pentru mine, dar trebuie să fi fost înspăimântătoare pentru preaiubiții mei părinți.
Mama și tata ne-au împărtășit, nouă, celor patru copii ai lor, puțin despre această povară. Au îndurat presiunea și suferința cât de bine au putut. Teama trebuie să fi fost apăsătoare, răpindu-le mult timp și diminuându-le speranța.
Această perioadă sumbră de după cel de-al Doilea Război Mondial și-a pus amprenta asupra lumii. Și-a pus amprenta asupra mea.
Pe atunci, în solitudinea clipelor în care m-am simțit cel mai singur, mă întrebam adesea: „A mai rămas vreun pic de speranță în lume?”.
Îngeri în mijlocul nostru
În timp ce cugetam la această întrebare, m-am gândit la tinerii noștri misionari americani care au slujit printre noi în acei ani. Ei au lăsat în urmă siguranța căminelor lor și au venit în Germania, un loc foarte îndepărtat – țara dușmanilor lor recenți – pentru a oferi speranță divină poporului nostru. Ei nu au venit pentru a învinui, a face morală sau a face de rușine. Au renunțat de bunăvoie la ani din tinerețea lor fără a se gândi la câștiguri pământești, dorind doar să-i ajute pe alții să găsească bucuria și pacea de care ei aveau parte.
Pentru mine, acești tineri, femei și bărbați, erau perfecți. Sunt sigur că aveau defecte, dar nu pentru mine. Mă voi gândi întotdeauna la calitățile lor extraordinare – îngeri de lumină și glorie, slujitori ai compasiunii, bunătății și adevărului.
În timp ce lumea se adâncea în cinism, amărăciune, ură și teamă, exemplul și învățăturile acestor tineri m-au umplut de speranță. Mesajul Evangheliei pe care l-au oferit s-a ridicat deasupra politicii, istoriei, resentimentelor, nemulțumirilor și interesului personal. A oferit răspunsuri divine la întrebări importante pe care le aveam în acele vremuri dificile.
Mesajul era că Dumnezeu trăiește și Îi pasă de noi, chiar și în acele vremuri de neliniște, confuzie și haos. Că El S-a arătat, cu adevărat, în vremurile noastre pentru a restaura adevărul și lumina – Evanghelia și Biserica Sa. Că El vorbește din nou profeților; că Dumnezeu este în mijlocul nostru – și este implicat Personal în viața noastră și Își îndrumă, în mod activ, copiii.
Este uimitor ce putem învăța când analizăm cu mai multă atenție planul salvării și exaltării întocmit de Tatăl nostru Ceresc, planul fericirii, pentru copiii Săi. Când ne simțim neînsemnați, abandonați și uitați, aflăm că putem fi siguri că Dumnezeu nu ne-a uitat – ba chiar că El le oferă tuturor copiilor Săi ceva de neimaginat: ocazia de a deveni „moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună moștenitori cu Hristos”2.
Ce înseamnă aceasta?
Că vom trăi pentru totdeauna, vom primi o plenitudine de bucurie3 și că avem potențialul de a „moșteni tronuri, împărății, principate și puteri”4.
Cunoașterea faptului că acest viitor măreț și divin este posibil – nu datorită nouă, ci datorită lui Dumnezeu – ne face să fim umili.
Știind acest lucru, cum am putea vreodată să cârtim sau să rămânem plini de amărăciune? Cum am putea vreodată să avem ochii ațintiți spre pământ când Împăratul împăraților ne invită să ne luăm zborul către un viitor greu de imaginat, plin de fericire divină?5
Salvare în mijlocul nostru
Datorită dragostei perfecte a lui Dumnezeu față de noi și sacrificiului etern al lui Isus Hristos, păcatele noastre – atât cele mari, cât și cele mici – pot fi șterse și uitate6. Putem sta înaintea Sa puri, demni și sfințiți.
Inima mea este plină de recunoștință pentru Tatăl meu Ceresc. Îmi dau seama că El nu Și-a condamnat copiii să întâmpine dificultăți în viața muritoare fără speranța unui viitor luminos și etern. El a oferit instrucțiuni care dezvăluie drumul înapoi către El. Și, în centrul tuturor acestora este Fiul Său Preaiubit, Isus Hristos7, și sacrificiul Său pentru noi.
Ispășirea infinită a Salvatorului schimbă complet modul în care ne-am putea privi încălcările și imperfecțiunile. În loc să insistăm asupra lor și să ne simțim irecuperabili sau lipsiți de speranță, putem învăța din ele și ne putem simți plini de speranță.8 Darul purificator al pocăinței ne permite să ne lăsăm păcatele în urmă și să devenim făpturi noi9.
Datorită lui Isus Hristos, eșecurile noastre nu trebuie să ne definească. Ele ne pot perfecționa.
Asemenea unui muzician care exersează game, ne putem vedea greșelile, imperfecțiunile și păcatele ca fiind ocazii pentru a fi mai conștienți de noi înșine, a avea o dragoste mai profundă și mai sinceră față de alții și a ne purifica prin pocăință.
Dacă ne pocăim, greșelile nu ne descalifică. Ele fac parte din progresul nostru.
Cu toții suntem prunci în comparație cu ființele de slavă și măreție care suntem meniți să devenim. Nicio persoană nu trece de la mersul de-a bușilea, la mersul în picioare și la alergat fără poticniri, cucuie și vânătăi frecvente. Așa învățăm.
Dacă noi continuăm să exersăm cu sinceritate, străduindu-ne mereu să ținem poruncile lui Dumnezeu și luându-ne angajamentul să ne pocăim, să îndurăm și să punem în practică ceea ce învățăm, rând după rând, vom aduna lumină în sufletele noastre10. Și, deși este posibil să nu înțelegem, acum, pe deplin, întregul nostru potențial, „știm că, atunci când [Salvatorul] Se va arăta”, vom vedea înfățișarea Sa în noi și „Îl vom vedea așa cum este”11.
Ce promisiune glorioasă!
Da, lumea este agitată. Și da, avem slăbiciuni. Dar nu trebuie să ne plecăm capul în disperare, pentru că putem avea încredere în Dumnezeu, putem avea încredere în Fiul Său, Isus Hristos, și putem accepta darul Spiritului care să ne îndrume pe această cale către o viață plină de bucurie și fericire divină.12
Isus în mijlocul nostru
M-am întrebat adesea: Ce ar propovădui și ce ar face Isus dacă ar fi astăzi în mijlocul nostru?
După înviere, Isus Hristos Și-a îndeplinit promisiunea de a vizita și „alte oi” ale Sale.13
Cartea lui Mormon – un alt testament al lui Isus Hristos, vorbește despre o astfel de apariție înaintea oamenilor de pe continentul american. Avem această cronică prețioasă ca mărturie tangibilă a lucrării Salvatorului.
Oamenii din Cartea lui Mormon au trăit în cealaltă parte a lumii – istoriile lor, culturile lor și climatul lor politic erau foarte diferite de cele ale oamenilor cărora Isus le-a propovăduit în timpul slujirii Sale din viața muritoare. Și, totuși, El le-a propovăduit multe dintre lucrurile pe care le-a propovăduit în Țara Sfântă.
De ce ar face El aceasta?
Salvatorul propovăduiește mereu adevăruri eterne. Ele sunt valabile pentru oamenii din toate veacurile și din orice circumstanțe.
Mesajul Său a fost și este un mesaj de speranță și de apartenență – o mărturie că Dumnezeu, Tatăl nostru Ceresc, nu Și-a abandonat copiii.
Că Dumnezeu este în mijlocul nostru!
Acum două sute de ani, Salvatorul S-a întors din nou pe pământ. Împreună cu Dumnezeu Tatăl, El i S-a arătat lui Joseph Smith, care avea 14 ani, și a inaugurat restaurarea Evangheliei și Bisericii lui Isus Hristos. Din acea zi, cerurile s-au deschis și mesageri cerești au coborât din lăcașuri de slavă nemuritoare. Lumină și cunoaștere s-au revărsat de la tronul celestial.
Domnul Isus Hristos a vorbit din nou lumii.
Ce a spus?
Spre binecuvântarea noastră, multe dintre cuvintele Sale sunt consemnate în Doctrină și legăminte și sunt disponibile acelora din lume care doresc să le citească și să le studieze. Cât de neprețuite sunt aceste cuvinte pentru noi, astăzi!
Și nu ar trebui să fim surprinși să aflăm că Salvatorul propovăduiește din nou mesajul central al Evangheliei Sale: „Iubește-L pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău și cu toată tăria ta; și Îl vei sluji în numele lui Hristos”14. El ne inspiră să-L căutăm pe Dumnezeu15 și să trăim potrivit învățăturilor pe care El le-a revelat slujitorilor Săi, profeții16.
El ne învață să ne iubim unii pe alții17 și să fim „[plini] de caritate față de toți oamenii”18.
El ne invită să fim mâinile Sale, să mergem din loc în loc și să facem bine19. „Să nu iubim cu vorba… ci cu fapta și cu adevărul.”20
El ne provoacă să dăm ascultare marii Sale însărcinări: să iubim, să împărtășim și să-i invităm pe toți la Evanghelia și la Biserica Sa.21
El ne poruncește să construim temple sfinte și să intrăm și să slujim în ele.22
El ne învață să devenim ucenici ai Săi – că inima noastră nu trebuie să-și dorească putere personală, bogăție, aprobare sau funcție. El ne învață să „[lăsăm] la o parte lucrurile acestei lumi și să [căutăm] lucrurile unei lumi mai bune”23.
El ne îndeamnă să căutăm bucurie, iluminare, pace, adevăr, fericire24 și promisiunea nemuririi și a vieții eterne25.
Haideți să ducem aceasta cu un pas mai departe! Să presupunem că Isus ar veni astăzi în episcopia, ramura sau casa dumneavoastră. Cum ar fi?
El ar vedea direct în inima dumneavoastră. Aparențele exterioare și-ar pierde importanța. El v-ar ști așa cum sunteți. El v-ar cunoaște dorințele inimii.
Pe cei blânzi și umili, El i-ar ridica.
Pe cei bolnavi, El i-ar vindeca.
Celor care se îndoiesc, El le-ar insufla credință și curajul de a crede.
El ne-ar învăța să ne deschidem inima față de Dumnezeu și să-i ajutăm pe alții.
El ar recunoaște și ar onora cinstea, umilința, integritatea, credincioșia, compasiunea și caritatea.
O singură privire în ochii Săi și nu am mai fi niciodată la fel. Am fi schimbați pentru totdeauna. Am fi transformați de profunda înțelegere că, într-adevăr, Dumnezeu este în mijlocul nostru.
Ce ar trebui să facem?26
Privesc înapoi cu tandrețe la tânărul care am fost în anii adolescenței mele. Dacă m-aș putea întoarce în timp, l-aș consola și i-aș spune să rămână pe calea cea dreaptă și să continue să caute. Și l-aș ruga să-L invite pe Isus Hristos în viața lui, pentru că Dumnezeu este în mijlocul nostru!
Dumneavoastră, dragii mei frați și surori, dragii mei prieteni, și tuturor celor care caută răspunsuri, adevăr și fericire, vă ofer același sfat: continuați să căutați cu credință și răbdare.27
Cereți și veți primi. Bateți și vi se va deschide.28 Încredeți-vă în Domnul29.
În viața noastră de zi cu zi, avem însărcinarea primordială și ocazia binecuvântată să-L întâlnim pe Dumnezeu.
Dacă renunțăm la mândrie și ne apropiem de tronul Său cu o inimă frântă și un spirit smerit30, El Se va apropia de noi31.
Pe măsură ce căutăm să-L urmăm pe Isus Hristos și mergem pe cărarea uceniciei, rând după rând, va veni ziua în care vom avea parte de acel dar de neimaginat de a primi o plenitudine a bucuriei.
Preaiubiții mei prieteni, Tatăl dumneavoastră Ceresc vă iubește cu o dragoste perfectă. El Și-a dovedit dragostea în nenumărate moduri, dar, mai presus de toate, prin dăruirea Singurului Său Fiu Născut ca sacrificiu și ca dar pentru copiii Săi, pentru a face ca întoarcerea noastră la Părinții noștri Cerești să devină o realitate.
Depun mărturie că Tatăl nostru Ceresc trăiește, că Isus Hristos conduce Biserica Sa, că președintele Russell M. Nelson este profetul Său.
În această perioadă de Paște plină de bucurie, vă ofer binecuvântarea și dragostea mea. Deschideți-vă inima față de Salvatorul și Mântuitorul nostru, indiferent de circumstanțele, încercările, suferințele sau greșelile dumneavoastră, să puteți ști că El trăiește, că El vă iubește și că, datorită Lui, nu veți fi niciodată singuri.
Dumnezeu este în mijlocul nostru.
Despre acest lucru depun mărturie, în numele sacru al lui Isus Hristos, amin.