Mesajul Primei Preşedinţii, februarie 2016
Să aterizăm în siguranţă în zone cu turbulenţe
Nu cu mult timp în urmă, soţia mea, Harriet, şi cu mine eram într-un aeroport privind avioanele care aterizau. Era o zi cu vânt şi rafale puternice suflau împotriva avioanelor care se apropiau, făcându-le să vireze şi să trepideze în timp ce se apropiau.
În timp ce observam această luptă dintre natură şi maşină, gândurile mele s-au întors la instruirea mea de zbor şi la principiile pe care le-am învăţat acolo – şi pe care, mai târziu, le-am predat altor piloţi pe care îi instruiam.
„Nu vă străduiţi să forţaţi avionul să facă ceea ce doriţi în timpul turbulenţelor”, obişnuiam să le spun. „Rămâneţi calmi; nu reacţionaţi în mod exagerat. Concentraţi-vă atenţia asupra liniei de centru a pistei. Dacă vă depărtaţi de drumul dorit, faceţi prompt, dar cu grijă, corecţiile. Aveţi încredere în potenţialul avionului dumneavoastră. Continuaţi să zburaţi până când turbulenţele dispar.”
Piloţii experimentaţi înţeleg faptul că ei nu pot, întotdeauna, să controleze lucrurile care se întâmplă în jurul lor. Ei nu pot să oprească turbulenţa. Ei nu pot face ca ploaia sau zăpada să dispară. Ei nu pot opri vântul să bată sau să-şi schimbe direcţia.
Dar ei înţeleg, de asemenea, că este o greşeală să-ţi fie frică de turbulenţe sau vânturi puternice – şi în special să nu fii în stare să acţionezi în niciun fel din cauza lor. Modul în care poţi ateriza când condiţiile sunt mai puţin decât ideale este acela de a sta, cât mai perfect posibil, pe calea corectă de zbor.
În timp ce priveam avioanele cum aterizau în final unul după altul şi îmi aminteam principiile învăţate în anii în care am fost pilot, mă întrebam dacă în aceste fapte nu era o lecţie pentru vieţile noastre de zi cu zi.
Nu putem totdeauna controla furtunile de care avem parte în viaţa noastră. Uneori, pur şi simplu, lucrurile nu au loc aşa cum dorim noi. Putem fi tulburaţi de greutăţile provocate de dezamăgire, îndoială, teamă, tristeţe sau stres.
În aceste perioade, este uşor să fim copleşiţi de tot ce nu merge bine şi să facem din necazurile noastre punctul central al gândurilor noastre. Există tentaţia de a ne concentra asupra încercărilor cu care ne confruntăm şi nu asupra Salvatorului şi mărturiei noastre despre adevăr.
Dar aceasta nu este calea cea mai bună de a naviga prin încercările pe care le avem în viaţă.
În acelaşi mod în care un pilot experimentat se concentrează nu asupra furtunii, ci asupra liniei de centru a pistei şi a punctului corect de aterizare, tot aşa noi trebuie să ne concentrăm asupra centrului credinţei noastre – Salvatorul nostru, Evanghelia Sa şi planul Tatălui Ceresc – şi asupra scopului nostru final – de a ne întoarce în siguranţă la destinaţia noastră cerească. Noi trebuie să ne încredem în Dumnezeu şi să ne concentrăm eforturile asupra îndeplinirii acelor lucruri pe care un ucenic trebuie să le îndeplinească. Noi trebuie să ne ţinem ochii, dorinţa şi mintea concentrate asupra ţelului de a trăi astfel cum ştim că trebuie.
Credinţa noastră şi încrederea noastră în Tatăl Ceresc, prin ţinerea cu bucurie a poruncilor Sale, ne vor aduce fericire şi slavă. Şi dacă rămânem pe cărare, vom trece prin orice turbulenţă – indiferent cât de puternică poate părea – şi ne vom întoarce în siguranţă la căminul nostru ceresc.
Fie că cerurile în jurul nostru sunt clare, fie că sunt pline de nori care prevestesc o furtună puternică, în calitate de ucenici ai lui Isus Hristos, noi căutăm mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, ştiind că, dacă facem astfel, toate celelalte lucruri de care avem nevoie ni se vor da în cele din urmă (vezi Matei 6:33).
Ce lecţie de viaţă importantă!
Cu cât ne concentrăm mai mult asupra greutăţilor, străduinţelor, îndoielilor şi temerilor noastre, cu atât mai grele pot deveni lucrurile. Dar, cu cât ne concentrăm mai mult asupra destinaţiei noastre cereşti finale şi asupra bucuriilor de care avem parte atunci când urmăm calea ucenicilor – iubindu-L pe Dumnezeu, slujind aproapelui nostru – cu atât este mai probabil să navigăm cu succes prin momente grele şi turbulenţe.
Dragi prieteni, indiferent cât de grele devin vieţile noastre, Evanghelia lui Isus Hristos ne va oferi întotdeauna cea mai bună cărare pentru o aterizare în siguranţă în împărăţia Tatălui nostru Ceresc.
© 2016 Intellectual Reserve, Inc. Toate drepturile rezervate. Tipărit în Germania. Aprobarea versiunii în limba engleză: 6/15. Aprobarea traducerii: 6/15. Titlul original: First Presidency Message, February 2016. Romanian. 12862 171
Să predăm din acest mesaj
Preşedintele Uchtdorf ne îndrumă să ne „încredem în Dumnezeu şi să ne concentrăm eforturile asupra îndeplinirii acelor lucruri pe care un ucenic trebuie să le îndeplinească”. Gândiţi-vă să-i întrebaţi pe cei cărora le predaţi în ce măsură, în perioadele în care au trecut prin încercări, şi-au concentrat atenţia asupra „destinaţiei noastre cereşti finale şi asupra bucuriilor de care avem parte atunci când urmăm calea ucenicilor”. Puteţi să-i invitaţi să se gândească la moduri în care, în momente grele, se pot concentra asupra mărturiei lor şi asupra lui Hristos şi să hotărască, rugându-se, cum să pună în aplicare una sau mai multe dintre acele idei în vieţile lor.