„Bucuria de durată a faptului de a trăi potrivit Evangheliei”, Liahona, februarie 2024.
Mesaj lunar din revista Liahona, februarie 2024
Bucuria de durată a faptului de a trăi potrivit Evangheliei
Bucuria de durată rezultă din faptul de a îndura în Evanghelia lui Isus Hristos și a-i ajuta pe alții să facă la fel.
The Garden of Eden (Grădina Edenului), de Grant Romney Clawson; Leaving the Garden of Eden (Părăsind Grădina Edenului), de Joseph Brickey.
O exprimare succintă a scopului vieții noastre se găsește în învățăturile profetice ale lui Lehi despre începutul vieții omenești pe pământ. În Grădina Edenului, Adam și Eva au trăit într-o stare de nevinovăție. Dacă ar fi rămas în acea stare, ei „n-ar fi avut nicio bucurie, căci n-ar fi cunoscut nicio suferință; nefăcând niciun bine, căci ei nu cunoșteau păcatul” (2 Nefi 2:23). Astfel, așa cum a explicat Lehi, „Adam a căzut pentru ca oamenii să poată fi; și oamenii sunt ca să poată avea bucurie” (2 Nefi 2:25; vedeți, de asemenea, Moise 5:10-11).
Pe măsură ce creștem într-o lume decăzută, învățăm diferența dintre bine și rău prin ceea ce suntem învățați și prin experiențele pe care le trăim. Noi „[gustăm] amarul pentru a învăța cum [să prețuim] binele” (Moise 6:55). Bucuria vine atunci când respingem amarul și prețuim din ce în ce mai mult binele și ne ținem bine de acesta.
Să găsim bucurie
Datorită dragostei Sale perfecte pentru noi, Tatăl nostru Ceresc este nerăbdător să ne împărtășească bucuria Sa perfectă, atât acum, cât și în eternitate. Aceasta a fost motivația Sa în toate lucrurile de la început, inclusiv în gloriosul Său plan al fericirii și în sacrificiul Singurului Său Fiu Născut pentru a ne mântui.
Dumnezeu nu încearcă să ne impună bucurie sau fericire, dar ne învață cum să le găsim. De asemenea, El ne spune unde nu putem găsi bucurie – „ticăloșia [nu este și] niciodată nu a fost fericire” (Alma 41:10). Prin poruncile Sale, Tatăl nostru Ceresc ne revelează calea către bucurie.
Președintele Russell M. Nelson a descris lucrurile astfel:
„Dar iată mărețul adevăr: Deși lumea susține cu insistență că puterea, avuțiile, popularitatea și plăcerile trupești aduc fericire, ele nu fac aceasta! Ele nu pot. Ceea ce au ele ca rezultat nu este decât un înlocuitor fără valoare al «[stării binecuvântate și fericite] a celor care țin poruncile lui Dumnezeu» [Mosia 2:41].
Adevărul este că este mult mai istovitor să cauți fericirea unde nu poți, niciodată, s-o găsești! Totuși, când te înjugi alături de Isus Hristos și faci munca spirituală necesară pentru a birui lumea, El și doar El are puterea de a te ridica deasupra influenței acestei lumi”1.
Astfel, bucuria trainică se găsește în ținerea poruncilor lui Dumnezeu și poruncile lui Dumnezeu se găsesc în Evanghelia lui Isus Hristos. Dar este alegerea noastră. Dacă, în slăbiciunea noastră, eșuăm pentru un timp să ținem poruncile, tot putem să ne întoarcem, să respingem amarul și să căutăm binele din nou. Dragostea lui Dumnezeu nu scuză păcatul – altfel mila ar jefui dreptatea – dar, prin ispășirea Sa, Isus Hristos oferă mântuirea de păcat:
„Amulec… [a spus]… că Domnul cu siguranță va veni să-și mântuiască poporul, dar că El nu va veni ca să-i mântuiască pe ei în păcatele lor, ci să-i mântuiască pe ei de păcatele lor.
Și El are putere, dată Lui de către Tatăl, pentru ca să-i mântuiască pe ei de păcatele lor datorită pocăinței; de aceea, El i-a trimis pe îngerii Săi ca să declare veștile despre condițiile pocăirii, care duc la puterea Mântuitorului pentru salvarea sufletelor lor” (Helaman 5:10-11; subliniere adăugată).
Isus a spus:
„Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, după cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui.
V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi și bucuria voastră să fie deplină” (Ioan 15:10-11).
Aceasta este ceea ce a simțit Lehi în visul său când a gustat din fructul pomului vieții – care reprezintă dragostea lui Dumnezeu. El a spus: „Și cum gustam din fructul acela, el îmi umplea sufletul de o bucurie foarte mare” (1 Nefi 8:12; vedeți, de asemenea, 11:21-23).
Lehi a revelat, de asemenea, un al doilea mod prin care putem aduce bucurie în viața noastră când a spus: „Prin urmare, am început să doresc ca și familia mea să ia din [fruct]” (1 Nefi 8:12).
Tree of Life (Pomul vieții), de Kazuto Uota.
Să-i ajutăm pe alții să găsească bucurie
Asemenea poporului regelui Beniamin, noi suntem „umpluți de bucurie” când primim iertarea păcatelor noastre și avem parte de „pace în conștiință” (Mosia 4:3). O simțim din nou când privim în exterior și căutăm să ajutăm membrii familiei și pe alții să primească aceeași bucurie și pace.
Când era tânăr băiat, Alma a căutat fericire în tot ceea ce se opunea Evangheliei lui Isus Hristos. După ce a fost mustrat de un înger, el a progresat mult de la „amar” la „bine” pocăindu-se „aproape până la moarte” (Mosia 27:28) și prin harul abundent al Salvatorului. Ani mai târziu, Alma i-a declarat într-un mod euforic fiului său Helaman:
„Și O, ce bucurie și ce minunată lumină am văzut eu; da, sufletul meu s-a umplut de o bucurie tot atât de mare cât fusese durerea mea…
Da, și de la acel timp, chiar până acum, am muncit fără întrerupere ca să pot aduce suflete la pocăință; ca să pot să le aduc să guste din bucuria nemărginită din care am gustat eu…
Da, și acum iată, o, fiul meu, Domnul îmi dă mie o bucurie nespus de mare în rodul muncilor mele;
Căci datorită cuvântului [Evanghelia lui Isus Hristos] care mi-a fost împărtășit mie, iată, mulți au fost născuți pentru Dumnezeu și au gustat tot așa cum am gustat eu” (Alma 36:20, 24-26).
Cu altă ocazie, Alma a depus mărturie:
„Aceasta este slava mea, și anume ca, eu să fiu poate, un instrument în mâinile lui Dumnezeu ca să aduc un suflet la pocăință; și aceasta este bucuria mea.
Și iată, atunci când văd pe mulți dintre frații mei că într-adevăr se pocăiesc și vin la Domnul, Dumnezeul lor, atunci sufletul meu se umple de bucurie” (Alma 29:9-10).
Alma a continuat proclamând bucuria copleșitoare pe care a simțit-o când alții au avut succes în a aduce suflete la Hristos:
„Dar nu mă bucur numai pentru succesul meu, ci bucuria mea este și mai deplină datorită succesului fraților mei [fiii lui Mosia] care au fost sus în țara lui Nefi.
Iată, ei au muncit foarte mult și au adus roade multe; și cât de mare va fi răsplata lor!
Acum, când mă gândesc la succesul acestor frați ai mei, sufletul meu este purtat chiar și până la separarea lui de trup, ca să spun așa; atât de mare este bucuria mea” (Alma 29:14-16).
Putem găsi aceeași bucurie când îi iubim pe alții cu „dragostea pură a lui Hristos” (Moroni 7:47; vedeți, de asemenea, versetul 48), le împărtășim adevărul restaurat și îi invităm să se adune cu poporul de legământ.
O My Father (O, Tatăl meu), de Simon Dewey.
Bucurie în mijlocul suferințelor
Nu trebuie să ne temem că încercările și provocările cu care ne confruntăm în mod inevitabil în viața muritoare ne vor împiedica sau distruge bucuria. Alma a fost unul a cărui slujire altruistă pentru alții l-a costat scump. El a fost închis, a suferit perioade lungi de foamete și sete, a primit bătăi, amenințări la adresa vieții sale și a fost ridiculizat și respins în mod repetat. Și totuși, totul a fost „[absorbit] în bucuria pentru Hristos” (Alma 31:38). Poate că suferința lui Alma a făcut ca bucuria care a urmat să fie și mai mare.
Președintele Nelson ne amintește că bucuria a jucat un rol în suferința Salvatorului – „pentru bucuria care-I era pusă înainte, [El] a suferit crucea” (Evrei 12:2).
„Gândiți-vă la aceasta! Pentru ca El să poată îndura experiența cea mai chinuitoare care a fost vreodată îndurată pe pământ, Salvatorul nostru S-a concentrat asupra bucuriei!
Și care a fost bucuria care I-a fost pusă înainte? Cu siguranță a inclus bucuria curățirii, vindecării și întăririi noastre; bucuria de a plăti pentru păcatele tuturor acelora care se pocăiesc; bucuria de a face posibil ca dumneavoastră și cu mine să ne întoarcem acasă – curați și demni – să trăim alături de Părinții noștri Cerești și familiile noastre.
Dacă ne concentrăm asupra bucuriei pe care o vom primi noi sau cei pe care îi iubim, ce lucruri putem îndura care, în prezent, par copleșitoare, dureroase, înfiorătoare, nedrepte sau pur și simplu imposibile?”2
Bucuria de durată rezultă din faptul de a îndura în Evanghelia lui Isus Hristos și a-i ajuta pe alții să facă la fel. Bucuria de durată vine pe măsură ce rămânem în dragostea lui Dumnezeu, supunându-ne poruncilor Sale și primind harul Salvatorului. Pe cărarea Evangheliei, există bucurie în timpul călătoriei, precum și bucurie la sfârșit. Evanghelia lui Isus Hristos este calea către bucuria zilnică.
© 2024 Intellectual Reserve, Inc. All rights reserved. Tipărit în S.U.A. Aprobarea versiunii în limba engleză: 6/19. Aprobarea traducerii: 6/19. Titlul original: Monthly Liahona Message, February 2024. Language. 19276 171