Far West, de Al Rounds

11-17 octombrie

Doctrină și legăminte 115-120

„Sacrificiul lui va fi pentru Mine mai sacru decât creșterea lui”

Domnul vrea să vă vorbească. În timp ce studiați scripturile, rugați-vă și cereți-I să vă ajute să descoperiți mesajele pe care vi le transmite.

Consemnați-vă impresiile

În luna iulie a anului 1838, existau motive ca sfinții să fie optimiști în ceea ce privește noul lor loc de adunare, Far West, Missouri. Orașul creștea rapid, pământul părea fertil și fusese revelat că, la mică distanță în nord, se afla Adam-ondi-Ahman, un loc cu o mare importanță spirituală (vedeți Doctrină și legăminte 107:53-56; 116). Totuși, trebuia să fi fost greu pentru sfinți să nu se gândească la ceea ce pierduseră. Fuseseră alungați din Independence, locul desemnat drept centrul Sionului, și părea improbabil că vor putea să se întoarcă acolo. Pe lângă aceasta, sfinții au trebuit să părăsească Kirtland, Ohio, lăsând în urmă iubitul lor templu după numai doi ani de la terminarea acestuia. Și de data aceasta, nu erau doar dușmanii din afara Bisericii care cauzau probleme – mulți membri notabili se întorseseră împotriva lui Joseph Smith, inclusiv cei trei martori ai Cărții lui Mormon și patru membri ai Celor Doisprezece. Se poate ca unii oameni să se fi întrebat: Împărăția lui Dumnezeu devine cu adevărat mai puternică, sau devine mai slabă?

Cu toate acestea, cei credincioși nu au permis ca astfel de îndoieli să-i oprească. În schimb, au început să construiască un nou loc sfânt, de data aceasta în Far West. Ei au făcut planuri pentru un nou templu. Au fost chemați patru apostoli noi, dintre care doi – John Taylor și Wilford Woodruff – aveau să devină mai târziu președinți ai Bisericii (vedeți Doctrină și legăminte 118:6). Sfinții au învățat că a face lucrarea lui Dumnezeu nu înseamnă că nu cazi niciodată, ci înseamnă că te „[ridici] din nou”. Și cu toate că va trebui să renunți la unele lucruri, acele sacrificii vor fi sacre pentru Dumnezeu, chiar „mai [sacre] decât creșterea [ta]” (Doctrină și legăminte 117:13).

Vedeți, Saints (Sfinții), 1:296-299; „Far West and Adam-ondi-Ahman”, Revelations in Context, p. 235-173.

Idei pentru studiul din scripturi personal

Doctrină și legăminte 115:4-6

Denumirea Bisericii a fost desemnată de Domnul.

Președintele Russell M. Nelson a spus că denumirea Bisericii este „un subiect foarte important” („Denumirea corectă a Bisericii”, Ensign sau Liahona, nov. 2018, p. 87). În timp ce citiți Doctrină și legăminte 115:4-6, gândiți-vă de ce este adevărat acest lucru. Care este legătura dintre denumirea Bisericii și lucrarea și misiunea acesteia?

Vedeți, de asemenea, 3 Nefi 27:1-11.

Doctrină și legăminte 115:5-6

Sionul și țărușii lui oferă „refugiu împotriva furtunii”.

În pofida greutăților cu care se confruntau sfinții în anul 1838, Domnul încă avea mari așteptări în ceea ce-i privește. Căutați, în Doctrină și legăminte 115:5-6, cuvinte care subliniază rolul pe care Domnul dorește ca Biserica Sa și membrii acesteia să-l îndeplinească în lume. De exemplu, ce simțiți că trebuie să faceți pentru a vă „[ridica] și [străluci]” (versetul 5)? Ce furtuni spirituale observați în jurul dumneavoastră și cum găsim „refugiu” adunându-ne (versetul 6)?

Vedeți, de asemenea, 3 Nefi 18:24.

Doctrină și legăminte 117

Sacrificiile mele sunt sacre pentru Domnul.

Părăsirea orașului Kirtland trebuie să fi fost un lucru greu, mai ales pentru oameni precum Newel K. Whitney, care stabilise o viață prosperă pentru familia lui acolo. Ce găsiți în Doctrină și legăminte 117:1-11 care i-ar fi putut ajuta să facă acest sacrificiu? Cum vă schimbă aceste versete perspectiva asupra a ceea ce este cu adevărat important?

Sacrificiul cerut din partea lui Oliver Granger a fost diferit: Domnul l-a însărcinat să rămână în Kirtland și să rezolve treburile financiare ale Bisericii. A fost o sarcină dificilă și, în timp ce a reprezentat Biserica dând dovadă de integritate, nu a recuperat mulți bani în cele din urmă. Gândiți-vă la modul în care cuvintele Domnului din versetele 12-15 pot fi valabile pentru lucrurile pe care Domnul le-a cerut de la dumneavoastră.

Vedeți, de asemenea, Matei 6:25-33; Boyd K. Packer, „Acești neînsemnați frați”, Ensign sau Liahona, nov. 2004, p. 86-88; „Far West and Adam-ondi-Ahman”, Revelations in Context, p. 239-240.

Lui Newel K. Whitney i s-a poruncit să se mute în Adam-ondi-Ahman, ilustrat aici.

Doctrină și legăminte 119-120

Prin plata zeciuielii, noi ajutăm la clădirea și la „[sfințirea ținutului] Sionului”.

Instrucțiunile din secțiunea 119 și 120 sunt asemănătoare cu modul în care este finanțată lucrarea Domnului în zilele noastre. Astăzi, sfinții contribuie cu „a zecea parte din tot venitul lor anual” (Doctrină și legăminte 119:4) și aceste fonduri sunt gestionate de un consiliu care este format din Prima Președinție, Cvorumului celor Doisprezece și Episcopatul care prezidează. În timp ce studiați aceste secțiuni, gândiți-vă la următoarele întrebări:

• În ce mod respectarea legii zeciuielii „sfințește ținutul Sionului”? Cum poate această lege să facă locul în care trăiți „un ținut al Sionului [pentru dumneavoastră]” (Doctrină și legăminte 119:6)?

• Ce are o însemnătate deosebită pentru dumneavoastră în expresia „prin propriul Meu glas către ei” din Doctrină și legăminte 120?

Vedeți, de asemenea, Maleahi 3:8-12; David A. Bednar, „Ferestrele cerurilor”, Ensign sau Liahona, nov. 2013, p. 17-20; „The Tithing of My People”, Revelations in Context, p. 250-255.

Idei pentru studiul din scripturi ca familie și seara în cămin

Doctrină și legăminte 115:4-6.Ar fi posibil ca membrii familiei dumneavoastră să citească aceste versete în timp ce privesc un răsărit de soare? Poate fi util să discutați ce înseamnă „ridicați-vă și străluciți” (versetul 5). Puteți să discutați, de asemenea, cum este să cauți adăpost în timpul unei furtuni. Cum poate acea experiență să fie precum găsirea „[refugiului]” în Biserică (versetul 6)? Apoi, puteți discuta despre modurile în care familia dumneavoastră poate ajuta pe alții să se bucure de refugiul pe care îl oferă Biserica.

Doctrină și legăminte 117:1-11.Membrii familiei dumneavoastră pot compara o „picătură” cu ceva mai „important” (versetul 8), cum ar fi o cană cu apă. Acest lucru poate duce la o discuție despre lucrurile mai puțin importante din viața noastră care ar putea să ne împiedice să primim binecuvântările îmbelșugate ale lui Dumnezeu.

Doctrină și legăminte 119.Cântați împreună un cântec despre zeciuială, cum ar fi „Veau să-I dau Domnului zeciuiala mea” (Liahona, oct. 2006, P 13). Ce ne învață acest cântec și secțiunea 119 despre motivul pentru care plătim zeciuiala? Copiilor mici le poate fi, de asemenea, de folos o lecție practică: le puteți da obiecte mici, să-i ajutați să calculeze o zecime și să le spuneți de ce plătiți zeciuiala. (Vedeți, de asemenea, Fideli credinței, p. 196-197.)

Pentru mai multe idei pentru a le preda copiilor, vedeți rezumatul acestei săptămâni din manualul Vino și urmează-Mă – pentru Societatea Primară.

Cântec sugerat: „Vreau să-I dau Domnului zeciuiala mea”, Liahona, oct. 2006, P 13.

Să ne îmbunătățim predarea

Încurajați bizuirea pe forțele proprii. „Când [membrii familiei] au întrebări, uneori este mai bine să-i învățați cum să găsească singuri răspunsuri, în loc să le răspundeți pe loc la întrebări” (Să predăm în modul Salvatorului, p. 28).

Faptul că dăm Domnului zece la sută din venitul nostru ca zeciuială ajută la înaintarea lucrării Sale de salvare.