„18-24 octombrie Doctrină și legăminte 121-123: «O Dumnezeule, unde ești Tu?»”, Vino și urmează-Mă – pentru persoane și familii: Doctrină și legăminte, 2021 (2020)
„18-24 octombrie Doctrină și legăminte 121-123”, Vino și urmează-Mă – pentru persoane și familii: 2021
18-24 octombrie
Doctrină și legăminte 121-123
„O Dumnezeule, unde ești Tu?”
Experiența dumneavoastră în ceea ce privește studiul scripturilor va fi îmbogățită dacă obiectivul dumneavoastră este să descoperiți adevărul. Începeți cu o rugăciune, ascultați Spiritul și consemnați-vă impresiile.
Consemnați-vă impresiile
Nivelul de jos al închisorii ținutului, din Liberty, Missouri, era cunoscut drept temnița subterană. Pereții erau groși, podeaua de piatră era rece și murdară, mâncarea – care era foarte puțină – era stricată și singura sursă de lumină erau două ferestre înguste, cu gratii de fier, lângă tavan. Această temniță este locul în care Joseph Smith și frații săi și-au petrecut majoritatea timpului în care au fost încarcerați – patru luni geroase, în timpul iernii dintre anii 1838-1839 – așteptând să fie judecați pentru trădare împotriva statului Missouri. În acest timp, Joseph primea în mod constant vești despre suferințele sfinților. Pacea și optimismul din Far West duraseră doar câteva luni și, acum, sfinții erau din nou fără case, alungați în pustiu, în căutarea unui alt loc în care să o ia de la început – de această dată cu profetul în închisoare.
Nu e de mirare că Joseph Smith a strigat: „O Dumnezeule, unde ești Tu?”. Răspunsurile pe care le-a primit, „cunoașterea din ceruri”, care s-a „[revărsat]” în acea închisoare mizerabilă, au demonstrat că, deși nu întotdeauna simțim că este așa, Dumnezeu nu este niciodată departe. Profetul a învățat că nicio putere nu poate „opri cerurile”. „Dumnezeu va fi cu [sfinții Săi credincioși] în vecii vecilor.” (Doctrină și legăminte 121:1, 33; 122:9.)
Vedeți, Saints (Sfinții), 1:323-396; „Within the Walls of Liberty Jail”, Revelations in Context, p. 256-263.
Idei pentru studiul din scripturi personal
Doctrină și legăminte 121:1-10, 23-33; 122
Adversitatea poate „fi pentru binele [meu]”.
Când noi sau cei pe care îi iubim trecem prin suferințe, este normal să ne întrebăm dacă Dumnezeu știe ce ni se întâmplă. În timp ce citiți Doctrină și legăminte 121:1-6, gândiți-vă la momente în care ați avut întrebări sau sentimente asemănătoare celor ale lui Joseph Smith. Ce găsiți în răspunsul Domnului care vă poate ajuta când aveți acele întrebări sau sentimente? De exemplu, în versetele 7-10, 26-33, observați binecuvântările pe care El le promite celor care „[îndură] bine” suferințele. În timp ce citiți secțiunea 122, gândiți-vă la modul în care Domnul dorește ca dumneavoastră să vă vedeți adversitățile.
Vedeți, de asemenea, Henry B. Eyring, „Unde este cortul?”, Ensign sau Liahona, nov. 2012, p. 72-75.
Doctrină și legăminte 121:34-46
Noi putem accesa „puterile cerului”.
În ceea ce părea o condiție lipsită de putere în închisoarea Liberty, lui Joseph i-a fost dată o revelație despre putere – nu despre puterea politică sau militară care fusese exercitată asupra sfinților, ci despre „puterile cerului”. În timp ce citiți Doctrină și legăminte 121:34-46, ce învățați despre puterea lui Dumnezeu? Cum diferă aceasta de puterea lumească? De exemplu, vedeți cuvintele pe care Domnul le folosește în versetele 41-43 pentru a descrie „[puterea sau influența]”. Ce ne învață acestea despre modul în care Dumnezeu menține „[puterea sau influența]” Sa? Poate că aceste versete vă pot inspira să cugetați la viața dumneavoastră și la ceea ce puteți face pentru a fi o influență în bine în cadrul relațiilor dumneavoastră cu ceilalți.
Isus Hristos a coborât sub toate lucrurile.
Joseph Smith a fost întemnițat pe nedrept mai mult de patru luni, în timp ce prietenii săi și familia sa au fost alungați din casele lor. Lucrarea căreia își dedicase viața părea să fie distrusă. Ce învățați despre Isus Hristos din cuvintele Sale adresate lui Joseph în secțiunea 122? Ce învățați despre Joseph? Ce învățați despre dumneavoastră?
Vedeți, de asemenea, Alma 7:11-13; 36:3; Doctrină și legăminte 88:6.
„Să facem cu voioșie toate lucrurile care stau în puterea noastră.”
În luna martie a anului 1839, părea că nu se putea face mare lucru pentru ca sfinții să-și poată schimba situația nespus de grea. Dar în scrisorile sale scrise din închisoarea Liberty, Joseph le-a spus ce puteau face: ei puteau „aduna laolaltă toate cunoștințele cu privire la toate faptele” și puteau „sta neclintiți, cu cea mai mare siguranță, pentru a vedea salvarea lui Dumnezeu” (Doctrină și legăminte 123:1, 17). Când vă gândiți la înșelăciunea și „subtila viclenie a oamenilor” din lumea de astăzi, amintiți-vă ce lucruri „stau în puterea [dumneavoastră]” să faceți (versetele 12, 17). De ce este important să facem aceste lucruri „cu voioșie” (versetul 17)? Pe cine cunoașteți care este „[împiedicat] să găsească adevărul” (versetul 12) și cum puteți ajuta această persoană să-l găsească?
Multe dintre relatările pe care Joseph le-a cerut în această scrisoare au fost trimise guvernului și au fost publicate într-o serie formată din 11 articole a unui ziar din Nauvoo, Times and Seasons (vedeți „A History, of the Persecution, of the Church of Jesus Christ, of Latter Day Saints in Missouri, December 1839–October 1840”, [josephsmithpapers.org]).
Idei pentru studiul din scripturi ca familie și seara în cămin
-
Doctrină și legăminte 121:1-10.Temnița din închisoarea Liberty măsura doar 4,2 pe 4,4 metri. Cum puteți ajuta membrii familiei dumneavoastră să-și imagineze cum ar fi fost să fie închiși într-un spațiu de dimensiunile acestea patru luni friguroase? Puteți găsi alte detalii despre condițiile din închisoarea Liberty în „Capitolul 46: Joseph Smith în temnița din Liberty” (Povestiri din Doctrină și legăminte, p. 173-175). Puteți citi, de asemenea, „Glasuri ale restaurării: închisoarea Liberty” la sfârșitul acestui rezumat sau puteți viziona o descriere video a timpului petrecut de Joseph în închisoarea Liberty în prezentarea video Joseph Smith – profetul restaurării (ChurchofJesusChrist.org, începând de la minutul 43:00). Cum influențează aceste informații sentimentele pe care le avem față de principiile din Doctrină și legăminte 121:1-10?
-
Doctrină și legăminte 121:34-36, 41-45.Puteți folosi o analogie pentru a ajuta membrii familiei dumneavoastră să înțeleagă „puterile cerului”. De exemplu, puteți compara puterea lui Dumnezeu cu puterea electricității; ce poate împiedica un aparat electric să primească energie electrică? În ce mod această comparație, împreună cu versetele 34-36, 41-45, ne învață cum să ne mărim puterea spirituală? Membrii familiei pot împărtăși relatări din viața Salvatorului care exemplifică aceste însușiri.
-
Doctrină și legăminte 122:7-9.Membrilor familiei le-ar putea plăcea să facă mici indicatoare care să descrie expresiile din aceste versete și care să-i inspire. Aceste indicatoare pot fi expuse în căminul dumneavoastră. De ce este important să știm că „Fiul Omului a coborât sub toate” lucrurile?
-
Doctrină și legăminte 123:12.Cum putem să ajutăm oamenii să știe unde „să găsească adevărul”?
Pentru mai multe idei pentru a le preda copiilor, vedeți rezumatul acestei săptămâni din manualul Vino și urmează-Mă – pentru Societatea Primară.
Imn sugerat: „Unde găsesc pace?”, Imnuri, nr. 81.
Glasuri ale restaurării
Închisoarea Liberty
În timp ce era închis în Liberty, Missouri, Joseph Smith a primit scrisori care îl înștiințau despre situația periculoasă a sfinților din zilele din urmă, care erau alungați din stat prin ordinul guvernatorului. O scrisoare emoționantă a venit de la soția sa, Emma. Cuvintele ei și scrisorile prin care a răspuns Joseph exprimă atât suferința lor, cât și credința de care au dat dovadă în această perioadă dificilă din istoria Bisericii.
Scrisoare de la Emma Smith către Joseph Smith, 7 martie 1839
„Dragul meu soț,
Având ocazia să-ți trimit o scrisoare printr-un prieten, voi încerca să scriu, dar nu voi încerca să descriu toate sentimentele mele, pentru că nu pot fi descrise în întregime. Aceasta din cauza lucrurilor care ne separă: zidurile închisorii, gratiile ferestrelor, încuietorile ușilor, dar și râurile, dealurile, văile, preeriile care sunt între mine și tine. De asemenea, sentimentele mele nu pot fi descrise din cauza nedreptății crude prin care ai fost întemnițat și care te ține încă acolo.
Dacă nu aș fi știut că suntem nevinovați și dacă îndurarea divină nu ar fi intervenit, sunt sigură că nu aș fi putut să îndur suferințele prin care am trecut… dar sunt încă în viață și gata să sufăr mai mult dacă aceasta este voia bunului Dumnezeu să fac pentru binele tău.
Suntem cu toții bine la momentul de față, cu excepția lui Fredrick, care este cam bolnav.
Micuțul Alexander, care este acum în brațele mele, este unul dintre cei mai frumoși copilași pe care l-ai fi putut vedea vreodată în viață. Este atât de puternic, încât, împingând un scaun, aleargă în jurul camerei…
Nimeni în afară de Dumnezeu nu cunoaște gândurile și sentimentele pe care le-am avut când am părăsit casa și căminul nostru și aproape tot ceea ce dețineam cu excepția copilașilor noștri, și am plecat din statul Missouri, lăsându-te închis în acea închisoare izolată. Gândul de a te părăsi pe tine și căminul nostru este mai greu decât orice ar trebui să îndure o persoană…
Sper că vom avea parte de zile mai bune în viitor… Cu multă dragoste,
Emma Smith.”1
Scrisoare de la Joseph Smith către Emma Smith, 4 aprilie 1839
„Dragă – și iubitoare – soție,
Joi seara, am stat jos în timp ce soarele apunea, după cum puteam vedea printre gratiile acestei închisori izolate, ca să-ți scriu ceea ce pot să-ți spun despre situația mea. Cred că se împlinesc acum cinci luni și șase zile2 de când sunt păzit atât noaptea, cât și ziua de un paznic furios și mă aflu între zidurile, gratiile și ușile din fier, care scârțâie, ale unei închisori izolate, întunecoase, murdare. Cu sentimente pe care doar Dumnezeu le cunoaște, îți scriu această scrisoare. Gândurile pe care le am în această situație sunt imposibil de scris sau de spus ori ca îngerii să le descrie unei ființe umane care nu a trecut prin ceea ce trecem noi… Ne sprijinim de brațul lui Iehova și a nimănui altcuiva pentru eliberarea noastră și dacă El nu o va face, nu va fi făcută, poți să fii sigură, pentru că este o mare sete de sângele nostru în acest stat, nu pentru că suntem vinovați pentru ceva… Draga mea Emma, mă gândesc încontinuu la tine și la copii… Doresc să-i văd pe micuțul Frederick, Joseph, Julia, Alexander, Joana și pe bătrânul maior [câinele familiei]… Aș veni bucuros pe jos de aici la tine, cu picioarele goale, cu capul gol și pe jumătate dezbrăcat pentru a te vedea și nu mi s-ar părea greu, mi s-ar părea minunat… Îndur toate persecuțiile dând dovadă de curaj, așa cum fac și cei care sunt cu mine, niciunul dintre noi nu a cedat încă. Doresc [să] nu-i lași [pe copiii noștri] să mă uite. Spune-le că tata îi iubește cu o dragoste perfectă și că face tot ce poate pentru a scăpa de gloată și a veni la ei… Spune-le că tata dorește să fie copii buni și să asculte de mama lor…
Al vostru,
Joseph Smith jr.”3