Mai, pe’e mai
Mau arata’ira’a nō te taime hīmenera’a


« Mau arata’ira’a nō te taime hīmenera’a ’e te fa’anahora’a a te mau tamari’i i te purera’a ’ōro’a », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere: te buka a Moromona (2020) (2018)

« Te mau arata’ira’a nō te taime hīmenera’a », Mai, pee mai—nō te Paraimere : 2020

Hōho’a
te mau tamari’i ’e te mau ’orometua ha’api’i e hīmene ra

Mau arata’ira’a nō te taime hīmenera’a ’e te fa’anahora’a a te mau tamari’i i te purera’a ’ōro’a

E te mau peresidenira’a o te Paraimere ’e te mau arata’i hīmene here ē,

E mauiha’a pūai mau te mau hīmene Paraimere nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’api’i mai nō ni’a i te fa’anahora’a ’oa’oa a te Metua i te Ao ra, nā reira ato’a te mau parau mau niu o te ’evanelia a Iesu Mesia. ’Ia hīmene te mau tamari’i nō ni’a i te mau parau tumu o te ’evanelia, e fa’a’ite te Vārua Maita’i i tō te reira parau mau. E vai noa te mau parau ’e te pehe i roto i te ferurira’a ’e te ’ā’au o te mau tamari’i, i roto i tō rātou orara’a tā’āto’a.

’Imi i te tauturu a te Vārua ’a fa’aineine ai ’outou ’ia ha’api’i i te ’evanelia nā roto i te hīmene. E fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū nō te parau mau o tā ’outou e hīmene ra. E tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite i te tū’atira’a te hīmene ’e te mau mea tā rātou e ha’api’i mai nei ’e e ’ite nei i te fare ’e i roto i te mau piha Paraimere. E ha’amaita’ihia te mau tamari’i ’e te mau ’utuāfare nā roto i tā ’outou mau tauto’ora’a itoito.

’Ua here mātou ia ’outou ’e tē fa’atae atu nei mātou i tō mātou māuruuru nō te tāvinira’a pāpū tā ’outou e hōro’a nei nō tē ha’apūai ’e nō tē pāruru i tā tātou mau tamari’i faufa’a rahi.

Te peresidenira’a rahi nō te Paraimere

Mau arata’ira’a nō te fa’anahora’a nō te purera’a ’ōro’a

I raro a’e i te fa’aterera’a a te ’episekōpo, e ravehia te fa’anahora’a a te mau tamari’i i te purera’a ’ōro’a i roto i nā ’āva’e hope’a e toru o te matahiti. ’Outou te peresidenira’a Paraimere ’e te arata’i hīmene, e fa’anaho ’outou nō te fārerei ’oi’oi i te ’ōmuara’a matahiti i te tauturu o te ’episekōpora’a e ti’a’au i te Paraimere, nō te ha’amata i te paraparau i te mau ’ōpuara’a nō te fa’anahora’a. ’Ia oti te mau ’ōpuara’a i te ravehia, e tītau i te parau fa’ati’a nō te reira.

’Ia roa’a i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i tā rātou i ha’api’i mai ’e tō rātou ’utuāfare, nō ni’a i te Buka a Moromona i te fare ’e i roto i te Paraimere, ’e tae noa atu i te mau hīmene Paraimere tā rātou i hīmene i te roara’a o te matahiti. E feruri maita’i nā roto i te pure e aha te mau parau tumu o te ’evanelia ’e te mau hīmene e turu nei i tā rātou i ha’api’i mai. I roto i te roara’a o te matahiti, e tāpa’opa’o i te tahi o te mau a’ora’a a te mau tamari’i ’e te tahi o tō rātou mau ’itera’a, penei a’e e nehenehe e fa’a’ohipahia te reira i roto i te fa’anahora’a nō te purera’a ’ōro’a. Ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite i te mau pāpa’ira’a mo’a, te mau ’ā’amu ’e tō rātou ’itera’a pāpū i roto i te fa’anahora’a. ’A fa’anaho ai ’outou i te fa’anahora’a, e feruri i te mau rāve’a nō te tauturu i te ’āmuira’a ’ia rōtahi noa i ni’a i te Fa’aora ’e tāna mau ha’api’ira’a.

Nō te mau ’āmuira’a ’aita i rahi te mau tamari’i, e nehenehe e feruri i te mau rāve’a ’ia ’āmui ato’a mai te mau ’utuāfare i tā rātou mau tamari’i. E nehenehe i te hō’ē melo nō te ’episekōpora’a e ’ōpani i te purera’a nā roto i te tahi mau mana’o poto.

’A fa’aineine ai ’outou i te fa’anahora’a, e ha’amana’o i te mau rēni arata’i i muri nei :

  • ’Eiaha te mau ha’api’ipi’ira’a e ha’amāu’a faufa’a ’ore noa i te taime o te mau piha Paraimere ’aore rā o te mau ’utuāfare.

  • ’Aita e tano te mau hōho’a fa’a’itera’a, te mau ’ahu fa’aau ’e te mau rāve’a ha’apararera’a nō te purera’a ’ōro’a.

Hi’o Buka arata’i 2 : Fa’aterera’a i te ’Ēkālesia 11.5.4

Mau arata’ira’a nō te taime hīmenera’a

5 minuti (te peresidenira’a Paraimere) : Pure ha’amatara’a, te ’īrava pāpa’ira’a mo’a ’aore rā te hīro’a fa’aro’o ’e te hō’ē a’ora’a

20 minuti (te arata’i hīmene): taime hīmenera’a

E mā’iti te peresidenira’a Paraimere ’e te arata’i hīmene i te mau hīmene nō te ’āva’e tāta’itahi, nō tē ha’apāpū i te mau parau tumu tā te mau tamari’i e ha’api’i mai i roto i tā rātou piha ha’api’ira’a ’e i te fare. Tē vai nei te hō’ē tāpura hīmene i roto i teie parau arata’i e ha’apāpū i teie mau parau tumu. Tē vai ato’a ra te reira mau mana’o i roto i te mau arata’ira’a o te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

’Ia ha’api’i ’outou i te mau hīmene i te mau tamari’i, ’a ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou i ’apo a’ena mai nō ni’a i te mau ’ā’amu ’e te mau parau ha’api’ira’a tā te mau hīmene e ha’api’i nei. E nehenehe ’outou e hi’o i te mau parau arata’i o te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere tā te mau tamari’i e tuatāpapa nei i roto i tā rātou piha ha’api’ira’a. E tauturu te reira ia ’outou ’ia ta’a i te mau ’ā’amu ’e te mau parau tumu tā rātou e ha’api’i nei, ’ia nehenehe ia ’outou ’ia feruri nāhea i te turu i tā rātou ha’api’ira’a nā roto i te hīmene.

I roto i te taime hīmenera’a, e ti’a ato’a ia ’outou ’ia ho’i i ni’a i te mau hīmene tā te tamari’i i ha’api’i a’ena mai ’e te mau hīmene tā rātou e au roa ’ia hīmene. ’Ia nā reira ’outou, e ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o ’e tō rātou mau ’āehuehu nō ni’a i te mau parau mau i roto i te mau hīmene.

’O te buka Chants pour les enfants te mātēria tumu nō te hīmene i roto i te Paraimere. E mea tano ato’a te mau hīmene i roto i te buka hīmene ’e i roto i te Hoa ’e te Liahona. I terā taime ’e terā taime, e nehenehe te mau tamari’i e hīmene i te mau hīmene ’āi’a ’aore rā te mau hīmene nō te mau ’ōro’a ta’a ’ē e tano nō te sābati ’e nō te fāito matahiti o te mau tamari’i. Nō te tahi atu mau hīmene e fa’a’ohipa i roto i te Paraimere, tītauhia te parau fa’ati’a a te ’episekōpora’a (hi’o Buka arata’i 2 : Fa’aterera’a i te ’Ēkālesia, 11.2.4).

Hōho’a
te mau tamari’i e hīmene ra

Ha’apotora’a o te Paraimere

I te mau hepetoma ato’a, i roto i te Paraimere :

Taime hīmenera’a25 minuti

Haere i roto i te mau piha ha’api’ira’a5 minuti

Piha ha’api’ira’a20 minuti

E ti’a i te feiā fa’atere nō te mau Paraimere rarahi ’ia vāhi i te mau tamari’i ’ei piti pupu ’e e haere te hō’ē pupu i roto i te mau piha ha’api’ira’a ’e te tahi pupu i te taime hīmenera’a ïa. I muri iho e taui nā pupu. Mai te peu e ravehia te reira, tītauhia ’ia fa’atano te feiā fa’atere o te Paraimere i te mau hora i fa’a’itehia i ni’a mai.

Mau hīmene nō te taime hīmenera’a

Tēnuare

  • « Dans le livre de Mormon », Chants pour les enfants, 62

  • « Pour trouver la paix », Chants pour les enfants, 68–69

  • « The Iron Rod », Hymns, nūmera 274

Fepuare

  • « Le courage de Nephi », Chants pour les enfants, 64–65

  • « Je ressens son amour », Chants pour les enfants, 42–43.

  • « Oh, J’aime voir le temple », Chants pour les enfants, 99

Māti

  • « Le jour de mon baptême », Chants pour les enfants, 53

  • « Fais donc le bien », Chants pour les enfants, 80

  • « La prière d’un enfant », Chants pour les enfants, 6–7.

’Ēperēra

  • « Easter Hosanna », Children’s Songbook, 68–69

  • « Nous aidons tous avec joie », Chants pour les enfants, 108

  • « Aimez vos frères », Chants pour les enfants, 74

  • « Je serai vaillant », Childrens Songbook, 85

  • « Aide moi, Père », Chants pour les enfants, 52

  • « ’Itera’a pāpū », Te mau hīmene, nūmera 70

Tiunu

  • « Proclamons la vérité », Chants pour les enfants, 92–93

  • « Suis les prophètes », Chants pour les enfants, 58–59

  • « Je voudrais déjà partir en mission », Chants pour les enfants, 90

Tiurai

  • « Mon Père céleste m’aime », Chants pour les enfants, 16–17

  • « La foi », Chants pour les enfants, 50–51

  • « Quand je lis l’Ecritures saintes », Te mau hīmene, nūmera 66

Atete

  • « Repentance », Children’s Songbook, 98

  • « The Still Small Voice », Children’s Songbook, 106–7

  • « Suis les prophètes », Chants pour les enfants, 58–59

Tetepa

  • « Samuel Tells of the Baby Jesus », Children’s Songbook, 36

  • « Jésus-Christ est mon modèle », Chants pour les enfants, 40–41.

  • « Le sage et le fou », Chants pour les enfants, 132

’Atopa

  • « Humblement, calmement », Chants pour les enfants, 11

  • Ensemble à tout jamais », Chants pour les enfants, 98

  • L’Eglise de Jésus-Christ », Chants pour les enfants, 48

Novema

  • « Aimez chacun », Chants pour les enfants, 39

  • « Défends le bien », Chants pour les enfants, 81

  • « I Thank Thee, Dear Father », Children’s Songbook, 7

Tītema

  • « Quand je lis l’Écritures saintes  », Chants pour les enfants, 66

  • « Away in a Manger », Children’s Songbook, 42–43

  • Il envoya son Fils aimé », Chants pour les enfants 20–21

Fa’a’ohipara’a i te pehe nō te ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

’Ua ’ōpuahia te taime hīmenera’a nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia ’apo mai i te mau parau mau o te ’evanelia. E fa’auru te mau mana’o i muri nei ia ’outou ’ia fa’anaho i te mau rāve’a nō te ha’api’i i te mau parau tumu o te ’evanelia e ’itehia i roto i te mau hīmene ’e te mau hīmene Paraimere.

E tai’o i te mau ’īrava tū’ati. Nō te rahira’a o te mau hīmene i roto i te buka Chants pour les enfants ’e te buka hīmene, tē vai ra te mau ’īrava tū’ati. E tauturu i te mau tamari’i ’ia tai’o i te tahi o teie mau ’īrava, ’e ’ia paraparau nāhea te tū’atira’a te mau ’īrava i te hīmene. E nehenehe ato’a ’outou e tāpura i te tahi mau ’īrava i ni’a i te tāpura ’ere’ere ma te ani i te mau tamari’i ’ia fa’atū’ati te ’īrava i te hō’ē hīmene ’aore rā i te hō’ē ’īrava o te hīmene.

Fa’a’ī i te mau vāhi vata. Pāpa’i i te hō’ē ’īrava o te hīmene i ni’a i te tāpura ’ere’ere ma te ha’amo’e e rave rahi ta’o faufa’a. I reira e ani i te mau tamari’i ’ia hīmene i te hīmene, ma te fa’aro’o i te mau ta’o nō te fa’a’ī i te mau vāhi vata. ’A fa’a’ī noa ai rātou i te vāhi vata tāta’itahi, e paraparau e aha te mau parau tumu o te ’evanelia tā ’outou e ha’api’i ra i roto i te mau ta’o mo’e.

Fa’ahitira’a parau nō roto mai i te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’aro’o i te hō’ē fa’ahitira’a parau a te hō’ē ti’a fa’atere o te ’Ēkālesia e ha’api’i nei i te hō’ē ā parau tumu o te ’evanelia e te hīmene Paraimere. E ani ia rātou ’ia ’āfa’i mai i tō rātou rima i ni’a ’ia fa’aro’o ana’e rātou i te hō’ē mea e tauturu ia rātou ’ia māramarama i te parau mau tā rātou e hīmene ra. E ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i tā rātou i fa’aro’o.

Hōho’a
ta’ata fa’atere i te taime hīmenera’a

Fa’a’ite pāpū. Fa’a’ite i te ’itera’a pāpū poto i te mau tamari’i nō te mau parau mau o te ’evanelia i ’itehia i roto i te hīmene Paraimere. E tauturu i te mau tamari’i ’ia māramarama ē, ’o te hīmene te hō’ē rāve’a nō rātou ’ia fa’a’ite i tō rātou ’itera’a pāpū ’e ’ia fāri’i i te Vārua.

Ti’a ’ei ’ite. E ani i te mau tamari’i hō’ē i muri mai i te tahi ’ia ti’a mai ’e ’ia fa’a’ite i te mea tā rātou i ha’api’i mai i roto i te hīmene tā rātou e hīmene ra ’aore rā e aha tō rātou mana’o nō ni’a i te mau parau mau tei ha’api’ihia i roto i te hīmene. E ani ia rātou i tō rātou mana’o ’ia hīmene rātou i terā hīmene, ’e e tauturu ia rātou ’ia ’ite i te mana fa’auru o te Vārua Maita’i.

Fa’a’ohipa i te mau hōho’a. E ani i te mau tamari’i ’ia tauturu ia ’outou ’ia ’imi ’e ’aore rā, ’ia pāpa’i i te mau hōho’a e tano i te tahi mau ta’o ’aore rā mau parau faufa’a rahi i roto i te hīmene. Ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai nāhea te mau hōho’a e tano ai i te hīmene ’e e aha tā te hīmene e ha’api’i nei. ’Ei hi’ora’a, mai te mea tē ha’api’i ra ’outou i te hīmene « The Iron Rod » (Hymns, nūmera 274), e nehenehe ’outou e tu’u i te mau hōho’a nā roto i te piha o te fa’a’ite ra i te mau ta’o faufa’a nō roto mai i te hīmene (mai te tāpū auri, parau a te Atua, arata’i, fa’ahemara’a, ’e te ao ra). Ani i te mau tamari’i ’ia ha’aputuputu i te mau hōho’a ’e ’ia ’āpapa ia rātou mai te au i te hīmene.

Fa’a’ite i te hō’ē ha’api’ira’a tao’a. E nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i te hō’ē tao’a nō te fa’auru i te ’āparaura’a nō ni’a i te hō’ē hīmene. ’Ei hi’ora’a, tē fa’ahiti nei te hīmene « La foi », (Chants pour les enfants, 50–51) i te parau nō te hō’ē huero iti. E nehenehe ’outou e fa’a’ite i te mau tamari’i i te hō’ē huero ’a paraparau atu ai e nāhea tātou i te fa’a’ite i te fa’aro’o ’a tanu ai tātou i te hō’ē huero ; e nehenehe te reira e arata’i atu i roto i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te mau rāve’a tātou e fa’a’ite ai i te fa’aro’o ia Iesu Mesia, mai tei fa’ata’ahia i roto i te hīmene.

Ani ’ia fa’a’ite mai i te mau ’itera’a o te ta’ata iho. Tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’atū’ati i te mau parau tumu tei ha’api’ihia i roto i te hīmene i te mau ’ohipa i tupu nō rātou ’e taua mau parau tumu ra. ’Ei hi’ora’a, hou ’a hīmene ai « Oh, J’aime voir le temple » (Chants pour les enfants, 99), e nehenehe ’outou e ani i te mau tamari’i ’ia ’āfa’i mai i tō rātou rima i ni’a mai te mea ’ua ’ite a’ena rātou i te hō’ē hiero. ’Ia hīmene rātou, e ani ia rātou ’ia feruri e aha tā rātou e ’oroaia (ressentir) ra ’ia ’ite rātou i te hō’ē hiero.

E ui i te mau uira’a. E rave rahi uira’a tā ’outou e nehenehe e ui i te taime e hīmene ’outou i te mau hīmene. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe e ui i te mau tamari’i e aha tā rātou e ’apo mai nei i roto i te mau ’īrava tāta’itahi o te hīmene. E nehenehe ato’a ’outou e ani ia rātou ’ia feruri i te mau uira’a tā te hīmene e pāhono ra. E nehenehe te reira e arata’i i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te mau parau mau e ha’api’ihia ra i roto i te hīmene.

Fa’aro’o i te mau pāhonora’a. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’aro’o i te mau pāhonora’a i te mau uira’a mai te « ’o vai ? » « e aha ? » « i hea ? » « i nafea? » ’aore rā « nō te aha ? » ’Ei hiora’a, i roto i te hīmene « Le courage de Nephi » (Chants pour les enfants,64–65), e nehenehe rātou e fa’aro’o o vai tei anihia ’ia haere e ti’i i te mau ’api parau, ’e i hea, a hea, nāhea, ’e nō te aha ’oia i fa’aro’o ai i te Fatu. E nehenehe ato’a e ani i te mau tamari’i ’ia fa’aro’o i te mau parau faufa’a ’aore rā ’ia tai’o i ni’a i tō rātou rima i te rahira’a taime e fa’ahiti rātou i te hō’ē ta’o.

Tauturura’a i te mau tamari’i ’ia ha’api’i mai ’e ’ia ha’amana’o i te mau hīmene Paraimere

E ha’api’i mai te mau tamari’i i te hō’ē hīmene nā roto i te fa’aro’ora’a ’e te hīmene-fa’ahou-ra’a nā ni’a iho noa. E hīmene tāmau noa i te mau parau o te mau hīmene ’āpī ato’a i te mau tamari’i—’eiaha e tai’o noa ’aore rā e parau ’ia rātou ’ia fa’ahiti noa mai i te reira. E tauturu te reira i te mau tamari’i ’ia fa’atano i te pehe i ni’a i te mau parau. ’Ia oti te hō’ē hīmene i te ha’api’ihia, e ho’i fa’ahou i ni’a iho nā roto i te tahi mau rāve’a rau ’e te ’ārearea i te roara’a o te matahiti. Teie i raro nei te tahi mau mana’o nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’api’i mai ’e ’ia tāmau i te mau hīmene.

E hāmani i te mau hōho’a pia. E fa’a’ite i te mau hōho’a pia tei ni’a iho te mau parau o te ’īrava tāta’itahi ’aore rā te tahi mau hōho’a e fa’aha’amana’o i te reira mau parau. ’Ia hīmene te mau tamari’i, tāhuna i te tahi mau parau ’aore rā te tahi mau hōho’a ē tae roa atu e nehenehe tā rātou e hīmene pauroa i te ’īrava ma te fa’a’ite ’ore i te hōho’a pia. E nehenehe ato’a ’outou e ani i te mau tamari’i ’ia tauturu ia ’outou nō te hāmani i te mau hōho’a pia.

Fa’a’ite i te ta’ira’a reo. Nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’api’i mai i te hō’ē hīmene, ’a tu’u tītārava i tō ’outou rima, ’e ’ia hīmene ’outou i te mau parau, ’a fa’ahaere te rima i ni’a nō te mau nota teitei ’e i raro nō te mau nota ha’eha’a.

Tāvevo. E ani i te mau tamari’i ’ia tavevo ia ’outou nā roto i te hīmene-fa’ahou-ra’a i tā ’outou e hīmene ra. E hīmene atu i te mau tamari’i i te hō’ē pereota poto ’e ’aore rā, i te hō’ē rēni, ’e i muri iho, e fa’aue ia rātou ’ia hīmene mai.

Fa’a’ohipa i te tāuiuira’a. E hīmene i te mau hīmene ma te tāuiui haere i te huru hīmenera’a, mai te hīmene-marū-ra’a, te hīmene-mū-ra’a, te pe’era’a i te ta’ira’a, te taui-haere-ra’a i te vitiviti o te hīmene, ’e ’aore rā te hīmenera’a ma te ti’ara’a ’e te pārahira’a. E nehenehe ato’a e hāmani i te hō’ē tiupa (cube) pāpie ’e, i ni’a i te pae tāta’itahi o te tiupa, e pāpa’i i te hō’ē huru hīmenera’a. Ani i te hō’ē tamari’i ’ia fa’a’ohu i te tiupa nō te hi’o ē, nāhea te mau tamari’i ’ia hīmene mai i te hīmene.

E hīmene i roto i te mau pupu. Hōro’a i te piha tāta’itahi ’aore rā i te ta’ata tāta’itahi i te hō’ē pereota nō te hīmene ma te ti’a noa, ’e i muri iho, e fa’aue ia rātou ’ia taui i te mau pereota ē hope roa atu te piha tāta’itahi ’aore rā te ta’ata tāta’itahi i te hīmene i te mau pereota ato’a.

E fa’a’ohipa i te ’aparimara’a. E ani i te mau tamari’i ’ia feruri nāhea i te ’aparima i te hīmene nō te tauturu ia rātou ’ia ha’amana’o i te mau parau ’e te mau poro’i o te hīmene. ’Ei hi’ora’a, ’ia hīmene ’outou i te ’īrava piti o te « Mon Père Céleste m’aime », (Chants pour les enfants, 16–18), e nehenehe ’outou e ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite i tō rātou mata, ’ia rave mai te hō’ē pepe te huru, ’e ’ia tu’u i tō rātou rima i muri i tō rātou tari’a mai te ’āu’a te huru. Ani ia rātou ’ia tu’u i tō rātou rima i ni’a i tō rātou māfatu ’a hīmene ai rātou « Oui je sais qu’il m’aime et me bénit ».

E hīmene te mau tamāhine, e hīmene te mau tamāroa. Pāpa’i i te hō’ē hōho’a nō te hō’ē tamāroa ’e te hōho’a nō te hō’ē tamāhine, ’e e tāpiri i te mau hōho’a i ni’a e piti rā’au ta’a ’ē. ’Ia tāmatamata ana’e ’outou i te hō’ē hīmene, e ’āfa’i i te hō’ē o te mau hōho’a i ni’a nō tē fa’a’ite ’o vai tē hīmene i terā tuha’a o te hīmene.

Te tāorara’a i roto i te pānie. E tu’u i te mau pānie tānūmerahia ’e ’aore rā, te tahi atu huru fa’ari’i i mua i te piha—e tū’ati te rahira’a pānie i te rahira’a ’īrava o te hīmene. Ani i te hō’ē tamari’i ’ia haere mai e tāora i te hō’ē pūtē pipi ’aore rā te tahi pāpie ’ōmi’omi’ohia i roto, ’aore rā i pīha’i iho i te hō’ē fa’ari’i i tānūmerahia. E fa’ahīmene i te mau tamari’i i te ’īrava tei tū’ati i te nūmera o te fa’ari’i.

Fa’atū’ati i te hō’ē hōho’a i te hō’ē pereota. Pāpa’i i te rēni tāta’itahi o te hō’ē hīmene i ni’a i te hō’ē ’āpī parau ta’a ’ē, ’e e ’imi i te hō’ē hōho’a e tano i te rēni tāta’itahi. Tu’u i te mau hōho’a i te hō’ē pae o te piha ’e te mau parau i te tahi atu pae. Hīmene i te hīmene ma te ani i te mau tamari’i ’ia fa’atū’ati i te mau hōho’a ’e te mau parau.

Fa’ata’ara’a : Te mau parau nō ni’a i te mau pāroita ’e te mau ’episekōpora’a, e tano ato’a ïa nō te mau ’āma’a ’e te mau peresidenira’a ’āma’a.

Nene’i