1. Stâncă, Tu, despică-Te,
Loc în Tine-mi croiește;
Lasă sângele și-apa,
Care curg din rana Ta,
Păcatul să-mi vindece
Și să mă purifice.
2. Eu nu pot prin munca mea
Să-mplinesc toată legea;
Chiar de râvna n-o opresc
Și din plâns nu contenesc,
De păcat nu voi scăpa;
Numai Tu mă poți salva.
3. Când viața se va sfârși
Și voi închide ochii
Spre lumi noi mă voi-nălța
Și-al Tău tron îl voi vedea,
Stâncă, Tu, despică-Te,
Loc în Tine-mi croiește.
Textul: Augustus M. Toplady, 1740–1778
Muzica: Thomas Hastings, 1784–1872