Lift Up the Hands (Întăriți mâinile obosite), de J. Kirk Richards

5

Autoritatea și rânduielile preoției

5.0

Introducere

Preoția este autoritatea pe care Dumnezeu o dă copiilor Săi pentru a aduce salvare tuturor. Conducătorii preoției care primesc și exercită chei ale preoției au autoritatea preoției și pot da altora autoritatea preoției. Deoarece „toate celelalte autorități [și] oficii din Biserică sunt anexe ale acestei preoții [a lui Melhisedec]” (Doctrină și legăminte 107:5), tot ceea ce se face sub îndrumarea cheilor preoției este făcut cu autoritatea preoției.

Când o femeie este pusă deoparte în calitate de misionară, ea acționează sub autoritatea preoției pentru a îndeplini o funcție a preoției. Oricine are o chemare primită de la cineva care deține chei ale preoției exercită autoritatea preoției în îndeplinirea responsabilităților care i-au fost desemnate.

Dacă sunteți deținător al Preoției lui Melhisedec, veți avea ocazii de a participa la rânduielile și binecuvântările preoției.

Folosiți aceste îndrumări generale pentru înfăptuirea rânduielilor și binecuvântărilor preoției. Informațiile din această secțiune sunt rezumate din capitolul 18 al volumului Manual general – Slujirea în Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă.

Notă. După cum se explică în secțiunile de mai jos, unele rânduieli trebuie să fie autorizate de autoritatea care prezidează care deține cheile corespunzătoare.

5.1

Administrarea în preoție – îndrumări generale pentru deținătorii Preoției lui Melhisedec

Deținătorii Preoției lui Melhisedec trebuie să se străduiască întotdeauna să fie demni de Spiritul Sfânt și îndrumați de El. Ei trebuie să înfăptuiască fiecare rânduială și binecuvântare într-un mod demn, asigurându-se că aceasta îndeplinește următoarele cerințe:

1. trebuie să fie înfăptuită în numele lui Isus Hristos;

2. trebuie să fie înfăptuită prin autoritatea preoției;

3. trebuie să fie înfăptuită cu toate procedurile necesare, cum ar fi folosirea cuvintelor specificate sau a uleiului consacrat;

4. dacă este necesar, trebuie să fie autorizată de autoritatea care prezidează care deține cheile corespunzătoare (de obicei, episcopul, președintele de țăruș sau președintele de misiune) potrivit instrucțiunilor din această secțiune.

Cei care dau binecuvântări ale preoției rostesc cuvinte de binecuvântare („Eu [sau noi] vă binecuvântez [sau binecuvântăm] pe dumneavoastră să…”), în loc să rostiți o rugăciune („Tată Ceresc, te rog să binecuvântezi această persoană să…”).

Când mai mulți bărbați participă la o rânduială sau binecuvântare, fiecare își pune ușor mâna dreaptă pe capul persoanei (sau sub bebelușul care este binecuvântat) și mâna stângă pe umărul fratelui din stânga lui.

Doar cei care dețin preoția necesară și sunt demni pot înfăptui o rânduială sau o binecuvântare. Când sunt îndrumați de Spirit, episcopii și președinții de țăruși pot invita deținătorii preoției care nu sunt pe deplin demni de a intra în templu să înfăptuiască sau să participe la unele rânduieli și binecuvântări (vedeți Manual general – Slujirea în Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, 18.3, ChurchofJesusChrist.org).

Faptul de a invita un număr mare de membri ai familiei, prieteni și conducători să asiste la o rânduială sau o binecuvântare este descurajat, deoarece poate părea ciudat pentru unii. Prea mulți membri ai unui grup pot, de asemenea, să facă dificilă înfăptuirea rânduielii.

5.2

Botezul

Sub îndrumarea autorității care prezidează, un preot demn sau un deținător demn al Preoției lui Melhisedec poate înfăptui rânduiala botezului. Pentru a face acest lucru, el trebuie să urmeze următorii pași:

1. intră în apă cu persoana care urmează să fie botezată;

2. ține persoana respectivă de încheietura mâinii drepte cu mâna sa stângă (pentru confort și siguranță). Persoana care urmează să fie botezată ține încheietura mâinii stângi a deținătorului preoției cu mâna sa stângă;

3. deținătorul preoției își ridică mâna dreaptă în unghi drept;

4. rostește numele întreg al persoanei respective și spune: „Fiind împuternicit de Isus Hristos, eu te botez în numele Tatălui, și al Fiului, și al Duhului Sfânt. Amin” (Doctrină și legăminte 20:73);

5. el permite persoanei să-și țină nasul cu mâna dreaptă (pentru confort). Deținătorul preoției își așază mâna dreaptă pe spatele persoanei, în partea de sus, și scufundă complet persoana, inclusiv îmbrăcămintea persoanei;

6. ajută persoana să iasă din apă.

Așa cum este descris în Manual general, 18.7.6, doi martori se asigură că fiecare botez este înfăptuit în mod corespunzător. Botezul trebuie repetat în cazul în care cuvintele nu sunt spuse așa cum se găsesc în Doctrină și legăminte 20:73. Botezul trebuie, de asemenea, repetat dacă o parte din trupul sau îmbrăcămintea persoanei nu intră complet sub apă.

5.3

Confirmarea

Unul sau mai mulți deținători ai Preoției lui Melhisedec pot participa la o confirmare. Ei își așază ușor mâinile pe capul persoanei respective. Apoi, persoana care înfăptuiește rânduiala face următoarele:

1. rostește numele întreg al persoanei;

2. declară că rânduiala este înfăptuită prin autoritatea Preoției lui Melhisedec;

3. confirmă persoana membră a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă;

4. spune „primește-L pe Duhul Sfânt” (nu „primește darul Duhului Sfânt”);

5. rostește cuvinte de binecuvântare după cum este îndrumat de Spirit;

6. încheie în numele lui Isus Hristos.

5.4

Consacrarea uleiului

Unul sau mai mulți deținători ai Preoției lui Melhisedec trebuie să consacre ulei de măsline înainte ca acesta să fie folosit pentru ungerea celor bolnavi sau suferinzi. Niciun alt tip de ulei nu poate fi folosit. Pentru a consacra untdelemnul, deținătorul preoției urmează următorii pași:

1. ține și deschide recipientul cu ulei de măsline;

2. se adresează Tatălui Ceresc;

3. declară că acționează prin autoritatea Preoției lui Melhisedec;

4. consacră uleiul (nu recipientul) și-l pune deoparte pentru ungerea și binecuvântarea celor bolnavi și suferinzi;

5. încheie în numele lui Isus Hristos.

5.5

Slujirea celor bolnavi și suferinzi

Isus le-a dat apostolilor Săi autoritatea preoției ca „să vindece boli și să scoată dracii” (Marcu 3:15). Deținătorii Preoției lui Melhisedec au aceeași autoritate. Folosiți acest dar în mod corespunzător și ori de câte ori este nevoie.

Doar deținători ai Preoției lui Melhisedec demni pot sluji celor bolnavi sau suferinzi. De obicei, doi sau mai mulți deținători ai preoției slujesc împreună celor bolnavi, dar unul singur poate înfăptui ungerea și pecetluirea binecuvântării, dacă este necesar.

Dacă nu există ulei consacrat, o binecuvântare poate fi dată prin autoritatea preoției fără ungere.

Soțul sau tatăl demn care deține Preoția lui Melhisedec trebuie să slujească, în mod normal, membrilor bolnavi ai familiei sale.

Deținătorii preoției trebuie să slujească celor bolnavi la cererea persoanei bolnave sau a celor care sunt foarte apropiați de acea persoană, astfel încât binecuvântarea să fie în acord cu credința lor. Deținătorii preoției care fac vizite în spitale nu trebuie să solicite ocazii de a sluji celor bolnavi.

Dacă o persoană solicită mai multe binecuvântări pentru aceeași boală, nu este necesar ca deținătorul preoției să ungă cu ulei după prima binecuvântare. În schimb, el dă o binecuvântare prin așezarea mâinilor și prin autoritatea preoției.

Slujirea celor bolnavi constă din două părți: (1) ungerea cu ulei consacrat și (2) pecetluirea ungerii.

Ungerea cu ulei consacrat

Ungerea cu ulei este făcută de un deținător al Preoției lui Melhisedec:

1. el pune o picătură de ulei consacrat pe capul persoanei respective;

2. își așază ușor mâinile pe capul persoanei și îi rostește numele întreg;

3. declară că acționează prin autoritatea Preoției lui Melhisedec;

4. spune că el unge cu ulei care a fost consacrat pentru ungerea și binecuvântarea celor bolnavi și suferinzi;

5. încheie în numele lui Isus Hristos.

Pecetluirea ungerii

Pentru a pecetlui ungerea, în mod normal, doi sau mai mulți deținători ai Preoției lui Melhisedec își așază ușor mâinile pe capul persoanei respective. Totuși, un deținător al Preoției lui Melhisedec poate face acest lucru singur, dacă este necesar. Când pecetluiește ungerea, deținătorul Preoției lui Melhisedec face următoarele:

1. rostește numele întreg al celui în cauză;

2. spune că el pecetluiește ungerea prin autoritatea Preoției lui Melhisedec;

3. rostește cuvinte de binecuvântare după cum este îndrumat de Spirit;

4. încheie în numele lui Isus Hristos.

5.6

Oferirea binecuvântărilor de alinare și îndrumare

Deținătorii Preoției lui Melhisedec pot da binecuvântări de alinare și îndrumare altora care le cer. Pentru o astfel de binecuvântare, unul sau mai mulți deținători ai preoției își așază ușor mâinile pe capul persoanei respective. Apoi, deținătorul preoției care oferă binecuvântarea face următoarele:

1. rostește numele întreg al celui în cauză;

2. declară că binecuvântarea este înfăptuită prin autoritatea Preoției lui Melhisedec;

3. rostește cuvinte de binecuvântare după cum este îndrumat de Spirit;

4. încheie în numele lui Isus Hristos.

Misionarii care oferă binecuvântări membrilor trebuie să raporteze binecuvântarea direct episcopului membrului sau prin președintele cvorumului vârstnicilor sau conducătorul muncii misionare la nivel de episcopie, care, apoi, îi va spune episcopului.