1 Corinteni 13
„Dragostea nu va pieri niciodată”
Isus Hristos a arătat mare dragoste în fiecare zi a vieții Sale muritoare. În cele din urmă, El a demonstrat dragostea Sa perfectă, sacrificându-Și de bunăvoie viața pentru noi. Apostolul Pavel a scris în detaliu despre dragostea, sau caritatea, asemănătoare celei a lui Hristos și de ce ar trebui să ne dorim s-o obținem. Această lecție este menită să te ajute să simți dragoste pură a lui Isus Hristos pentru tine și să cauți darul carității pentru a simți această dragoste față de alții.
Relațiile noastre cu ceilalți
Gândește-te la cineva cu care ai vrea să ai o relație mai bună.
-
De ce ai vrea să îmbunătățești această relație?
-
Ce ai făcut pentru a ajuta relația? Ce a funcționat? Ce nu a funcționat?
-
Ce efect crezi că ar putea avea asupra relației faptul de a arăta o dragoste mai mare?
Pe măsură ce studiezi 1 Corinteni 13, caută moduri de a-i iubi pe alții așa cum o face Salvatorul. Caută inspirația Duhului Sfânt pentru a ști ce poți face pentru a pune în practică, în circumstanțele tale actuale, lucrurile pe care le înveți.
Dragostea pură a lui Isus Hristos
După ce i-a învățat pe membrii Bisericii din Corint despre darurile spirituale, apostolul Pavel a spus că le va arăta „o cale nespus mai bună” de a trăi (1 Corinteni 12:31). Citește 1 Corinteni 13:1-3 și află care este această cale nespus mai bună.
-
Ce știi despre caritate și acest lucru te ajută să înțelegi de ce ea este atât de importantă?
Cartea lui Mormon ne poate ajuta să înțelegem mai bine importanța carității. Aproape de sfârșitul acestei cronici din vechime, Moroni a inclus unele dintre cuvintele tatălui său, Mormon. Mormon a rezumat elementele carității și a definit ce este aceasta (vezi Moroni 7:43-48).
Citește Moroni 7:46-47 și află ce poți învăța despre caritate.
-
Ce adevăruri înveți, din aceste versete, despre caritate?
Președintele Dallin H. Oaks, din Prima Președinție, ne-a învățat cele de mai jos.
Caritatea, „dragostea pură a lui Hristos” [Moroni 7:47], nu este o faptă, ci o condiție sau o stare de a fi. La caritate se ajunge printr-o succesiune de fapte care au ca rezultat convertirea. O persoană care are caritate este ceva ce devenim.
(Dallin H. Oaks, „The Challenge to Become”, Ensign, nov. 2000, p. 34.)
-
Ce adaugă declarația președintelui Oaks la ceea ce înțelegi despre caritate?
Atât Pavel, în Noul Testament, cât și Mormon, în Cartea lui Mormon, au folosit cuvinte și expresii similare pentru a descrie caritatea. Înțelegând cuvintele lor, putem ști ce să facem și, în cele din urmă, cum să devenim mai asemănători lui Isus Hristos.
Exemplul perfect
Isus Hristos este exemplul perfect pentru toate descrierile carității. Folosind ceea ce ai scris despre caritate în jurnalul tău pentru studiu, gândește-te la exemplele din scripturi în care Isus Hristos Și-a demonstrat în acest fel dragostea pură. Ilustrațiile de mai jos te pot ajuta să faci legătura între Salvator și expresiile pe care le-ai studiat.
-
Cum a dat dovadă Salvatorul de caritate în fiecare dintre aceste situații?
-
Cum ai văzut tu personal dragostea Salvatorului pentru tine sau pentru alții?
-
Cum îți influențează sentimentele tale față de Salvator faptul de a te gândi la dragostea Salvatorului față de tine?
Trăirea unei vieți pline de caritate
Profetul Mormon și-a încheiat învățăturile despre caritate cu o invitație urgentă de a acționa. Citește Moroni 7:48 și află care este această invitație.
-
Ce cuvinte sau expresii te ajută să înțelegi de ce este nevoie pentru a primi darul carității?
De-a lungul vieții Sale, Isus Hristos a arătat că este posibil să avem caritate în orice situație. Încearcă să-ți imaginezi ce influență ar avea asupra vieții tale dacă ai urma exemplul de caritate al Salvatorului în toate situațiile. Gândește-te la relația concretă la care te-ai gândit la începutul lecției. Gândește-te cum ar fi binecuvântată această relație de faptul de a avea mai multă caritate.
Opțional: Vrei să afli mai multe?
Cum putem da dovadă de caritate față de ceilalți?
Vârstnicul Marvin J. Ashton (1915-1994), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învățat cele de mai jos.
Caritatea se dovedește atunci când suntem buni unii cu alții, când nu judecăm sau nu etichetăm pe alții, când, pur și simplu, rămânem neutri până când toate informațiile sunt disponibile sau păstrăm tăcerea. Caritatea înseamnă să acceptăm că cineva este diferit, să-i acceptăm micile slăbiciuni și defecte, să avem răbdare cu cineva care ne-a dezamăgit sau să ne împotrivim impulsului de a ne simți jigniți când cineva nu abordează o situație în modul în care am sperat. Caritatea înseamnă să refuzi să profiți de slăbiciunea altuia și să dorești să ierți pe cineva care te-a rănit. Caritatea înseamnă să așteptăm ce este mai bun unul din partea celuilalt.
(Marvin J. Ashton, „The Tongue Can Be a Sharp Sword”, Ensign, mai 1992, p. 19.)
Președintele Thomas S. Monson (1927-2018) ne-a învățat despre caritate în mesajul său „Caritatea nu piere niciodată”, adresat în cadrul conferinței generale (Liahona, nov. 2010, p. 122-125). Poți viziona prezentarea video cu acest mesaj, disponibilă pe ChurchofJesusChrist.org, de la minutul 15:05 la minutul 17:22.
De ce caritatea, dragostea pură a lui Isus Hristos, nu va pieri niciodată?
Vârstnicul Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învățat cele de mai jos.
Adevărata caritate… este dovedită în mod perfect și pur în dragostea statornică, supremă și ispășitoare a lui Hristos pentru noi… Caritatea – dragostea Sa pură pentru noi – este cea fără de care noi nu am fi nimic, am fi fără speranță, am fi cei mai nefericiți dintre toți bărbații și femeile. Într-adevăr, celor care vor fi găsiți, în ultima zi, că vor avea binecuvântările dragostei Sale – ispășirea, învierea, viața eternă, promisiunea eternă – cu siguranță le va fi bine…
În viață, sunt multe temeri și eșecuri. Uneori lucrurile ne dezamăgesc. Uneori ne dezamăgesc oamenii sau starea economică, ne dezamăgesc afacerile sau guvernele. Dar, în viață și eternitate, un lucru nu ne dezamăgește – dragostea pură a lui Hristos.
[Jeffrey R. Holland, Christ and the New Covenant (1997), p. 336-337.]